Astfel, au apărut victimele traficului de persoane și cele reținute, arestate sau deținute. Persoanele care fac parte din ultima categorie sunt scutite de la coplată doar dacă nu obțin venituri din muncă, pensie sau din alte surse. Au mai fost adăugați, de asemenea, tinerii între 18 ani şi 26 de ani, dacă sunt elevi, absolvenţi de liceu, până la începerea anului universitar și ucenicii sau studenţii, fără să mai conteze dacă obțin venituri sau nu.
Și înainte aceste persoane erau scutite de coplată și beneficiau de servicii medicale gratuite, fără plata contribuției, dar doar dacă nu aveau venituri din muncă. Pe lângă aceste categorii, de câteva luni, pot beneficia de servicii medicale, prin scutire de la coplată, și unele persoane care nu au cod numeric personal și cărora nu le-a fost înregistrată nașterea. Este vorba, mai exact, despre copiii până în 18 ani, femeile însărcinate, lăuzele și victimele traficului de persoane.
Potrivit legislației în vigoare, coplata în sistemul de sănătate reprezintă obligația pacienților de a achita o sumă de bani pentru serviciile de spitalizare, atunci când se externează, măsura fiind introdusă în 2013. Pe de altă parte, există mai multe categorii de persoane care pot beneficia gratis de servicii medicale în sistemul de sănătate public, fără să fie nevoite să plătească contribuția la sănătate (CASS). Mai exact, lista asiguraților fără plata CASS este:
– copiii până la vârsta de 18 ani, dar și cei între 18 și 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenții de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de trei luni de la terminarea studiilor, ucenici sau studenți, studenții-doctoranzi care desfășoară activități didactice, potrivit contractului de studii de doctorat, în limita a patru – șase ore convenționale didactice pe săptămână, precum și persoanele care urmează modulul instruirii individuale, pe baza cererii lor, pentru a deveni soldați sau gradați profesioniști;
– tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecție a copilului;
– soțul, soția și părinții fără venituri proprii, aflați în întreținerea unei persoane asigurate;
persoanele cu handicap, pentru veniturile obținute în baza Legii nr. 448/2006;
– bolnavii cu afecțiuni incluse în programele naționale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătății, până la vindecarea respectivei afecțiuni;
– femeile însărcinate și lăuzele;
– pensionarii, pentru veniturile din pensii, precum și pentru veniturile realizate din drepturi de proprietate intelectuală; asta înseamnă că dacă obțin venituri din activități independente, chirii sau alte venituri impozabile ar putea fi obligați să plătească CASS, peste un anumit plafon al veniturilor (12 salarii minime brute anual);
– persoanele care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală; salariații oricum datorează CASS prin contractul de muncă, însă Codul fiscal îi scutește aici de obligația de a datora CASS dacă mai obțin și venituri din proprietate intelectuală;
– persoanele care se află în concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă, acordate în urma unor accidente de muncă sau a unor boli profesionale, precum și cele care se află în concedii medicale acordate potrivit OUG nr. 158/2005, pentru indemnizațiile aferente certificatelor medicale (de maternitate, risc maternal, îngrijirea copilului bolnav etc.);
șomerii care primesc indemnizația de șomaj sau, după caz, alte drepturi de protecție socială;
– persoanele care se află în concediu de acomodare sau în concediu pentru creșterea copilului, pentru drepturile bănești acordate aferent acestor concedii (adică indemnizațiile de concediu de creștere și de acomodare);
– persoanele fizice care beneficiază de ajutor social potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat (dar doar pentru acești bani);
– condamnații din închisori, cei arestați, precum și persoanele care se află în executarea unei măsuri educative/de siguranță privative de libertate, respectiv cele care se află în perioada de amânare/întrerupere a executării pedepsei privative de libertate;
– străinii aflați în centrele de cazare în vederea returnării ori expulzării, precum și pentru cei care sunt victime ale traficului de persoane, care se află în timpul procedurilor necesare stabilirii identității și sunt cazați în centrele special amenajate potrivit legii;
– personalul monahal al cultelor recunoscute;
– persoanele cetățeni români, care sunt victime ale traficului de persoane, pentru o perioadă de cel mult 12 luni;
– persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990, prin Legea nr. 51/1993, prin Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, prin Legea nr. 44/1994, prin Legea nr. 309/2002, precum și persoanele prevăzute de Legea nr. 341/2004 (e vorba, în principal, de persoane persecutate în regimul comunist, de veterani de război și alte categorii asemenea).
Categoriile de persoane de mai sus sunt scutite de la plata contribuției la sănătate și, în raport cu veniturile respective (pensii, indemnizații etc.), sunt asigurate automat în sistemul de sănătate de la stat. Totuși, dacă obțin alte categorii de venituri impozabile pentru care există obligația de a plăti CASS, atunci vor trebui să plătească contribuția pentru acestea din urmă. În această categorie pot intra, de exemplu, pensionarii care obțin venituri substanțiale din chirii, studenții care obțin venituri salariale ori salariații care obțin venituri din chirii sau dividende.
În mod evident, persoanele care nu obțin venituri și nici nu se regăsesc pe lista de mai sus nu pot beneficia de serviciile medicale de la stat decât dacă plătesc pentru asta, contribuția nefiind obligatorie, ci opțională.
Sursa:dcbusiness.ro
