Rămâi conectat

Știri

Legea salarizării, aplicată MAI DEVREME : Sporurile revin

Publicat

în

Majorările salariale fiind interzise în an electoral, Legea salarizării bugetarilor ar putea fi aplicată de la 1 decembrie 2015, nu din 2016. Sporuri eliminate de Guvernul Boc ar putea fi reintroduse. Afli mai multe de pe radiounirea.ro.

Toți bugetarii ar urma să primească o mărire de 25% la salariu, începând cu 1 decembrie 2015, spun surse guvernamentale.

Motivele pentru care Ponta vrea mărirea salariilor țin de calculul electoral. Conform legii, înainte de alegeri, salariile nu pot fi majorate cu 6 luni înainte. Ori, cum primele alegeri sunt la vară, alegeri locale, Guvernul nu ar putea majora salariile în 2016. Singura variantă rămasă e majorarea acestora în următoarele două luni.

Primăriile și consiliile județene vor putea crește salariile cu 12% anul acesta, chiar dacă nu se încadrează în buget. Cu aceste promisiuni ferme, făcute de ministrul Muncii, au ieșit de la negocierile de vineri sindicaliștii din administrație.

„Am primit promisiuni ferme de la ministrul Muncii, Rovana Plumb, că Legea salarizării va intra în vigoare mai devreme, de la 1 decembrie, pentru că legea responsabilității fiscale interzice majorări în an electoral, și că va fi anulat, pentru 2015, plafonul impus de Finanțe care permitea creșterea cu 12% a salariilor în administrația puplică locală doar acolo unde se puteau încadra în buget”, a declarat, pentru Profit.ro, președintele Sindicatului Național al Funcționarilor Publici (SNFP), Sebastian Oprescu, după negocierile purtate cu reprezentanții Ministerului Muncii.

Spor de control la instituții de control

Potrivit afirmațiilor sale, s-a discutat și reintroducerea unor sporuri pentru anumite categorii de angajați în administrație, zilele acestea urmând să fie anunțată forma finală acceptată de guvern. „Guvernul Boc a anulat toate sporurile, unele pe bună dreptate, fiind exagerate, dar și unele foarte importante, care trebuie reintroduse. Discutăm ca unele sporuri, cum ar fi cel de doctorat, să fie introduse în salariul de bază. Sunt încă în dezbatere alte sporuri, cum sunt cele pentru condiții deosebite, pentru timp de noapte, sau sporul de control, cuvenit angajaților cu atribuții de control de la inspecția muncii, celor care activează contra evaziunii fiscale sau la protecția consumatorului, un spor de muncă nenormată care ar urma să se acorde prin Hotărâre de Guvern”, ne-a declarat Oprescu, citat de profit.ro.

Citeşte şi Românii au învățat să strângă bani

Profesorii, rugați să mai aștepte de dragul celorlalți bugetari

Aplicarea mai devreme cu o lună a majorărilor prevăzute pentru toți bugetarii în noua lege a salarizării, aflate încă, în stadiul de proiect, se lovește, însă, de un impediment, spune Oprescu. După ce premierul Ponta a anunțat majorarea salariilor din tot sistemul sanitar cu 25%, de la 1 octombrie, sindicatele din învățământ cer creșteri similare și pentru domeniul lor.

„Contează mult abordarea pe care o vor avea cei din învățământ, unde sunt cei mai mulți angajați. Dacă ei vor majorări începând din noiembrie, aceasta ar face imposibilă creșterea salariilor pentru noi toți, din 1 decembrie. Important este să fim solidari”, spune liderul sindical al funcționarilor publici. Potrivit afirmațiilor sale, la negocierile purtate cu Ministerul Muncii, s-a stabilit că aplicarea de la 1 decembrie 2015 a Legii salarizării va egaliza salariile pe funcții similare din cadrul instituției, iar calculul grilei va pleca de la un salariu minim de 1.300 lei. Fondul de premiere va crește de la 2 la 5 la sută, fiind acceptată și creșterea de 20 la sută a salariilor din grila veche de salarizare.

Majorări de salarii în primării fără stresul bugetului

Pentru adminsitrația publică locală, Guvernul a aprobat deja la 30 iunie, printr-o ordonanță de urgență (OUG nr.27/2015), posibilitatea majorării salariilor cu până la 12%, înaintea creșterilor care vor fi aplicate prin legea salarizării unitare. A impus, însă, două condiții pentru primăriile sau consiliile locale care vor decide astfel de majorări: să se încadreze în cheltuielile de personal prevăzute în buget și să respecte plafonul aprobat de Ministerul Finanțelor pentru cheltuielile de personal pe 2015. Începând din iulie, mai multe primării au început să majoreze salariile cu 12%, însă altele nu s-au putut încadra în plafon, angajații lor rămânând cu lefurile neschimbate.

„Unii au beneficiat de ordonanță, alții nu. Aproape trei sferturi din instituții au putut majora, iar un sfert – peste 15 județe – nu. Sunt multe localități din Argeș, Mehedinți, Călărași, spre exemplu, unde salariile angajaților din administrația publică locală nu au putut fi crescute cu 12%. Prevederea este discriminatorie, salarizarea trebuie făcută după funcția persoanei, or, s-a ajuns ca pe aceeași funcție să fie salarii diferite în orașe diferite, doar pentru că unele se puteau încadra în plafonul de cheltuieli, iar altele nu. În timpul guvernării Boc, s-au desființat și treptele de salarizare. Unii au rămas la treapta I, alții la treapta a IIIa, nu mai puteau avansa. La 1 decembrie va intra în vigoare legea salarizării, dar trebuie mărite întâi salariile mici pe funcții similare, pentru că există diferențe discriminatorii chiar de 200-250 de lei pentru aceeași funcție”, susține Oprescu, seful finantistilor.

Liderul sindical al funcționarilor publici spune că ministrul Muncii, Rovana Plumb, le-a dat asigurări, după negocierile de vineri, că plafonul impus de Ministerul Finanțelor pentru majorările salariale în instituțiile administrației publice locale nu va mai constitui o barieră, urmând să fie anulat pentru anul acesta.

Primării precum cele din Oradea, Suceava sau Vaslui au luat printre primele decizia majorării salariilor angajaților proprii cu 12%, încă din luna iulie, primarii susținând că o pot face fără să depășească bugetul. În alte primării, precum cea din Ploiești, salariile nu au putut crește cu 12%, ci cu 4%, deoarece doar cu atât a fost majorat plafonul aprobat de Finanțe pentru cheltuielile salariale.

Mai curajoase, alte instituții s-au riscat să majoreze imediat salariile cu 12%, fără a fi sigure că vor obține o majorare a plafonului. Consiliul Local al municipiului Râmnicu Vâlcea, spre exemplu, s-a întrunit în ședință ordinară chiar în data în care guvernul a emis ordonanța (30 iulie 2015) și a decis să acorde, începând de a doua zi (1 iulie 2015), o creștere salarială de 12% personalului din cadrul aparatului de specialitate al primarului, precum și celui din cadrul serviciilor și instituțiilor publice subordonate Consiliului Local. Consilierii locali și-au asumat riscul ca plafonul cheltuielilor de personal repartizat de Finanțe să nu acopere majorarea salarială până la finalul anului bugetar. Au prevăzut că, dacă se va întâmpla așa, drepturile vor fi sistate până la suplimentarea plafonului cu sumele necesare, iar în cazul în care nu vor fi îndeplinite condițiile de încadrare în buget până la finele exercițiului bugetar 2015, sumele reprezentând majorarea de 12% vor fi recuperate.

În sistemul bugetar lucrează circa 1,2 milioane de persoane, aducă mai mult de un sfert din numărul total de angajați din economie. Cheltuielile cu salariile bugetarilor înseamnă o cincime din bugetul consolidat și circa 7,5% din PIB.

 Sursa:onlinereport.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

Începe SĂPTĂMÂNA MARE: Ce trebuie să faci în fiecare zi în această perioadă

Publicat

în

Postul Paştelui se încheie cu Săptămâna Mare, a patimilor lui Hristos.

În Săptămâna Mare se face curăţenie generală în gospodării. Curţile sunt măturate, surile sunt curăţate de gunoaie, gardurile sunt reparate, şanţurile sunt curăţate de nămol şi adâncite.

Casele trebuie să strălucească de curăţenie pentru că ele „te blestemă dacă Pastile le prind necurăţate”.

Săptămâna Mare. Lunea Mare

În lunea Săptămânii Mari se scoate totul la aerisit, se lipesc şi se văruiesc casele iar mobilierul este spălat şi reparat. De asemenea, în Lunea Mare se poate spăla.

Până miercuri, inclusiv, sunt permise muncile în câmp. După această zi bărbaţii trebăluiesc pe lângă casă, ajutându-şi nevestele la treburile gospodăreşti.

Săptămâna Mare. În Joia Mare fiecare familie duce la Biserică colaci

În Joia Mare, dată limita slujbelor speciale dedicate morţilor, fiecare familie duce la biserica colaci, prescuri, vin, miere de albine şi fructe pentru a fi sfinţite şi împărţite, apoi, de sufletul morţilor, parte preotului, parte sătenilor aflaţi la biserica, în cimitir sau pe la casele lor.

Până la Joia Mare, femeile se străduiau să termine torsul de frică Joimăriţei care, în imaginarul popular era o femeie cu o înfăţişare fioroasă ce pedepsea aspru lenea nevestelor sau a fetelor de măritat. Uneltele de tortură ale Joimăriţei erau căldură, oală cu jăratec, vătraiul sau cârligul pentru foc.

Această fiinţă mitologică folosea mijloace cumplite de tortură: ardea degetele şi mâinile fetelor şi femeilor leneşe, le pârlea părul şi unghiile şi incendia fuioarele de cânepă găsite netoarse. De multe ori nici flăcăii leneşi, cei care nu terminau de reparat gardurile sau nu îngrijeau bine animalele pe timpul iernii, nu erau iertaţi de aceste pedepse. De fapt, Joimăriţă era, la origini, o zeitate a morţii care supraveghea focurile din Joia Mare şi care, treptat, a devenit un personaj justiţiar ce pedepsea lenea şi nemuncă.

Săptămâna Patimilor. Focurile de Joi-Mari

Conform tradiţiei, în noaptea ce premerge Joia Mare sau în dimineaţă acestei zile se deschid mormintele şi sufletele morţilor se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor se aprindeau focuri prin curţi, în faţă casei sau în cimitire, crezându-se că, astfel, ei aveau posibilitatea să se încălzească. Focurile de Joi-Mari erau ruguri funerare aprinse pentru fiecare mort în parte sau pentru toţi morţii din familie şi reprezentau o replică precreştină la înhumarea creştină din Vinerea Mare, conform crestinortodox.ro.

Aceste focuri se deosebesc de focurile ritualice de peste an – focurile de Mucenici, de Lăsatul Secului, de San – George sau de Sânziene. Ele se făceau din plante considerate a avea virtuţi magice ( alun, boz, tei) ce erau adunate de către copii sau de către tinerele necăsătorite.

Focurile se înconjurau cu tămâie şi agheasmă, în jurul lor se aşezau scaune „pentru morţii ce urmau să sosească” şi se dădea de pomană copiilor, vecinilor şi rudelor. Obiceiul se mai păstrează în unele sate din zona montană a Bucovinei (Moldoviţa, Paltin, Argel, Vama, Brodina de Sus etc), purtând denumirea de „încălzitul moşului” dar, de cele mai multe ori, semnificaţiile sale nu mai sunt cunoscute, el având mai ales caracter de divertisment.

Săptămâna Patimilor. Când se face pasca si când se vopsesc ouăle

Joia Mare este ziua în care, de regulă, se prepară cele mai importante copturi pascale: pască,cozonacii cu mac şi nuca şi babele coapte în forme speciale de ceramică. Pască cea mai importantă coptură rituală a Paştelui, se face din făină de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sită deasă, şi are, cel mai adesea, formă rotundă. Aluatul dospit se pune în tavi speciale pentru pască, după care, de jur împrejur, se aşează aluatul împletit din două sau trei sucituri şi se lasă totul la crescut.

În mijlocul tăvii se aşează, apoi, brânză de vacă, pregătită cu zahăr, ouă, mirodenii şi stafide. Peste brânză se face o cruce, din acelaşi aluat împletit, împodobită cu ornamente în formă de floare. Se unge totul cu ou şi se coace în cuptorul încălzit. Altă dată, cojile ouălor folosite la pască nu se aruncau şi nici nu se ardeau.

Ele se strângeau cu multă grijă într-un vas special şi se aruncau în Sâmbătă Paştelui pe o apă curgătoare crezându-se că, astfel, găinile şi puii aveau să fie păziţi de uliu peste vara. Se mai credea că, în felul acesta, se dădea de ştire Blajinilor – popor mitic care trăia sub pământ – că se apropie cea mai mare sărbătoare a creştinilor.

În Vinerea Neagră se ţine post negru

Ultima vineri din Postul Mare este numită în Bucovina Vinerea Paştilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră, Vinerea Seacă sau Vinerea Mare. Conform tradiţiei creştine, este, ziua în care Iisus a fost răstignit şi a murit pe cruce pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul pactului strămoşesc. Din această cauza Vinerea Mare este zi de post negru.

În Vinerea Mare nu se fac copturi

În Vinerea Mare este interzis a se face copturi. Există credinţă că dacă cineva se încumetă a coace în această zi face mare păcat iar coptură nu este mâncată nici măcar de peşti.

În Vinerea Mare, dimineaţă, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculţi prin rouă sau se scăldau tainic în ape curgătoare crezând că, în felul acesta, vor fi sănătoşi pe tot parcursul anului. Seară, însă, întreagă suflare a satului bucovinean mergea la biserica pentru a participa la slujba de scoatere a aerului şi pentru a trece pe sub acesta. în scopuri terapeutice.

Săptămâna Patimilor. Sâmbătă Mare

Sâmbătă Mare este ultima zi de pregătire a Paştilor, când femeile trebuie să pregătească marea majoritate a mâncărilor, să deretice prin încăperi şi să facă ultimele retuşuri la hainele noi pe care urmau să le îmbrace în zilele de Paşti. De obicei, în Sâmbătă Mare are loc şi sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc mâncări tradiţionale: drobul, numit în Bucovina cighir, friptură şi borşul de miel.

Spre deosebire de Crăciun, pentru Paşti nu se pregătesc prea multe feluri de mâncare, de unde şi zicerea: „Crăciunul este satul iar Paştele este fudul”. Principala grijă a oamenilor, înaintea Paştilor, este aceea de a-şi primeni hainele, fiecare gospodină trebuind să aibă o cămaşă nouă, cusută în mod special, iar bărbaţii măcar o pălărie nouă.

Sâmbătă seară fiecare gospodină îşi pregăteşte cu grijă coşul ce urmează a fi dus la biserica, pentru sfinţire.

În el aşterne un ştergar curat şi aşează o lumânare albă, apoi ouă roşii, pască, cozonac,ouă încondeiate, o bucată de slănină, muşchi de porc, şuncă special preparată, zahăr, făină, salată de hrean cu sfeclă roşie fiartă, sare, câţiva căţei de usturoi, o ramură de busuioc, un fir-două de breabăn (numit brebanoc sau bărbănoc), cârnaţi, un miel din aluat copt într-o formă specială etc.

Totul se acoperă cu cel mai frumos ştergar pe care îl are gospodină, semn de preţuire a sărbătorii pascale dar şi de mândrie personală.

Sursa:realitatea.net

 


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Cozonacul, nelipsit de pe meselor românilor de Paște: Când și unde a apărut

Publicat

în

Desertul preferat al românilor, cozonacul, are o istorie îndelungată. Tradiția românească spune că dacă ai cozonac pe masă înseamnă că sărbătorești.

Deși este o prăjitură tradițională românească, acesta este în egală măsură și un desert bulgăresc (kozunak) și un produs de patiserie italiană numită „panettone”.

La originea cozonacului se află pâinea, iar tehnicile de dospire și coacere au evoluat în timp. Drojdia a fost folosită din timpuri străvechi ca ferment pentru dospirea aluatului.

Potrivit descoperirilor arheologice, în Egiptul antic existau cuptoare pentru copt. De asemenea, există desene care datează de aproape 4.000 de ani ce atestă că egiptenii știau să facă mai multe feluri de pâine dospită, unele fiind îndulcite cu miere, scrie unica.ro.

Tot în Antichitate, grecii făceau un tip de cozonac îndulcit cu miere și presărat cu nuci, care se numea „plakous”. Chrysippus din Tyana a menţionat, conform surselor, o reţetă de cozonac cu nuci şi miere pe care, tot el menţionează, l-a gustat în Creta.

Romanii, care au preluat folosirea drojdiei de la egipteni și greci, au diversificat și îmbogățit rețeta pentru cozonaci, adăugând, spre exemplu, ouă, unt, fructe uscate. La început existau două feluri de cozonac ce erau oferite ca ofrandă zeilor: „libum”, un cozonac de dimensiuni mai mici și „placenta”, un cozonac cu brânză, stafide și alune. În Evul Mediu, brutarii europeni făceau deseori cozonaci cu fructe uscate deoarece acestea țineau mai mult timp.

În Marea Britanie, prima reţetă de cozonac apare într-o carte de bucate în 1718, cu recoman­darea de a fi copt în forme lungi şi înguste, recomandare care a rămas valabilă şi în zile­le noastre. În Anglia secolului al XIV-lea, Geoffrey Chaucer menţionează, în Povestiri din Canterbury, de cozonaci imenşi făcuţi pentru ocazii speciale. Unul dintre cozonaci, de forma unui tort, fusese făcut din 13 kilograme de făină şi conţinea unt, smântână, ouă, mirodenii, stafide şi miere, potrivit unica.ro.

Francezii, cei care în secolul al XIX- lea au adău­gat al treilea fel la masă, „desertul”, sunt cei care au pus în valoare cozonacul, mai mult decât alţii. Marie Antoinette a rămas în memoria oamenilor prin fraza pe care a rostit-o atunci când i s-a spus că oamenii nu au nici măcar pâine pe masă, din cauza sărăciei. Viitoarea regină a Franţei ar fi rostit: „Să mănânce cozonac, dacă nu au pâine”.

Mrs. Mary Eales, o cunoscută autoare de cărţi de bucate din Marea Britanie, a scris în 1718, ca recomandare, ca acest preparat să fie copt în forme lungi şi mai subţiri. De atunci datează forma clasică de cozonac. Specialiştii în gastronomie sunt aproape cu toţii de acord că reţeta de cozonac, asa cum o cunoaştem noi astăzi, a fost consacrată în secolul al XIX-lea de europeni, scrie unica.ro.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Să ne cunoaștem frumusețile județului: Spectaculoasa Cascadă Pătrăhăițești-Arieșeni, înaltă de 14 metri, loc de atracție pentru turiști

Publicat

în

Spectaculoasa Cascadă Pătrăhăițești, de lângă Arieșeni, reprezintă o atracție pentru turiști, indiferent de perioada anului

Cascada Pătrăhăițești este o splendidă cădere de apă în 2 trepte, de 14 metri înălțime. Traseul până la cascadă este ușor accesibil, o bună parte din el se poate face și auto.

Cascada Patrahaitesti – dupa numele satului langa care se afla sau Cascada Bucinis – dupa numele raului pe care s-a format.

Cei mai multi turisti viziteaza aceasta cascada in perioada de vara din iulie pana prin septembrie, se poate ajunge la cascada chiar si iarna cand zapada este mica. Cascada merita vizitata si in perioada de primavara si toamna cand datorita topirii zapezilor sau ploilor debitul ei este mult mai mare, deasemenea iarna are un farmec deosebit fiind impodobita de gheata.

Cum ajung la Cascada Patrahaitesti?

Pentru a ajunge la cascada plecand din centrul statiunii turistice Arieseni urmati drumul national spre Vartop circa 1 kilometru pana vedeti un pod de beton pe partea stanga iar langa acesta un mic indicator „Cascada Patrahaitesti 5 kilometri”. De aici urmati drumul forestier lejer si marcajul punct rosu pana in satul Patrahaitesti de unde mai aveti 1,5 kilometri pana la cascada.
Ce pot vizita in apropierea cascadei?

In apropierea cascadei puteti sa vizitati doua muzee – doua ateliere de mestesugarit in care se creaza obiecte de artizanat specifice ciubararitului: tulnice, ciubere, donite, pahare de lemn, sararite, fluiere. Aici puteti sa vedeti cum sunt create aceste obiecte si deasemenea puteti invata sa cantati la tulnic. Deasemnea la localnici gasiti produse traditionale specifice tarii motilor: palinca, afinata, dulceata de fructe de padure etc.

Cascada Patrahaitesti se gaseste la poalele Varfului Curcubata Mica, varf pe care il puteti vizita plecand de la cascada. De sus aveti cel mai bun punct de belvedere asupra Tarii motilor cu casele rasfirate prin toate poienile muntilor pana sus pe creste. Acest traseu nu are marcaj turistic.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba