Educație și Cultură
Lacul Chereteu din Blaj, sursă de inspirație pentru Mihai Eminescu
Sursă de inspiraţie din judeţul Alba pentru Mihai Eminescu
Lângă municipiul Blaj, pe partea opusă a şoselei ce duce la Târnăveni, se află lacul numit Chereteu, pe care l-a îndrăgit mult poetul Mihai Eminescu pentru pitorescul lui, petrecând multe ore de reverie pe malurile acestuia.
Se mai spune că acest lac l-ar fi inspirat pentru creații în versuri care au fost publicate în perioada șederii sale la Blaj, în revista „Familia”. De altfel, frumusețea oglinzii apei ca și a vegetației din jur a făcut ca acest lac să fie descris de profesorul Alexandru Lupeanu, fostul director al bibliotecii centrale din Blaj, astfel: „Urcând Hula Blajului spre Sâncel, în stânga, se ivește curând un ochi sclipitor de apă verzuie, îmbrobodit în geana de trestii și păpuriș bogat. E Chereteul (Kerékto – în maghiara – lac rotund), căruia colinele în jur îi împletesc, trei sferturi din an, o frumoasă cunună de semănături într-aurite de Soare”.
O altă descriere uluitoare este cea din volumul „Pe urmele lui Ion-Inocențiu Micu-Klein” care spune așa: „Undele micului lac rotund, care din depărtare pare o oglindă lucitoare, pierdută între dealuri, sunt veșnic încrețite de mișunările nenumăratelor ființe băltărețe pe care le ocrotește: rațe sălbatice și batracieni guralivi care, în primăverile timpurii, oferă cele mai grotești concerte. Prin codrul de trestii, la întuneric, se ascund oștiri întregi de gânganii mărunte și, destul de des, apariții lătărețe de broaște țestoase cu mișcări molâi, uneori chiar și ochi fosforescenți de șerpi care prilejuiesc atâtea tragedii în umbra plină de taine și răcoare. Altă dată, dinspre bălțile Târnavelor, se abat și vizite de berze, care, înfipte în cataligele lor roșii, se apleacă rar și cadențat asupra undelor jucăușe, de parcă ar fi niște cumpene de fântâna în miniatură. Câte un uliu cu rotiri împărătești, pândește și el, de sus, puii de rățușca sălbatica, rătăciți de lângă mama lor…”.
Și cum să nu-l impresioneze pe Eminescu o astfel de frumusețe a naturii? Contemporanii săi au lăsat mărturii că dormea de multe ori în nopțile de vară, pe câmp, lângă lacul numit Chereteu de lângă Blaj.
sursa: facebook Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga” Alba
Educație și Cultură
Care este exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș
Exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș, o bijuterie de acum 4 mii de ani
Exponatul lunii aprilie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş este un ac cu capul discoidal, care a fost descoperit la Sebeş „Podul Pripocului” într-o aşezare de epoca bronzului aparţinând fazei a II-a a culturii Wietenberg.
Piesa a fost descoperită în anul 1960 în urma cercetărilor întreprinse de muzeul sebeşean, în colaborare cu Institutul de Arheologie din Cluj.
Acul, confecţionat din bronz, are lungimea 19,6 cm şi diametrul discului de 3,9 cm şi este ornamentat printr-un şir de proeminenţe realizate prin ciocănire dinspre partea opusă în tehnica „au repoussé” dispuse pe marginile discului, din care lipseşte un mic fragment. În şirul eliptic este încadrată o cruce realizată în aceiași manieră, iar sub disc tija este torsionată. Piesa a dezvoltat de-a lungul timpului o patină nobilă de culoare verde.
Originea acestui tip de ac se găseşte la începutul epocii bronzului din Europa Centrală, iar piesa de la Sebeş poate fi datată începutul epocii bronzului mijlociu. În preistorie legăturile comerciale ale zonei Sebeşului nu se limitau în numai la ariile învecinate, existând descoperiri care atestă contacte cu spaţiile răsăritene, dar şi cu Europa Centrală. Unul dintre marile drumuri ale care lega podişul Transilvaniei de câmpia Tisei şi Europa Centrală şi trecea, de-a lungul Mureşului. Aşa stand lucrurile, nu ne surprinde prezenţa în bazinul râului Sebeş, afluent al râului Mureş, a unor bunuri de prestigiu importate din alte arii culturale, cum este acul cu cap discoidal descoperit la Sebeş.
Pe acest drum se tranzitau atât sarea, necesară triburilor din vest unde acest bun lipseşte, cât şi unele produse finite din bronz sau aur, specifice spaţiului transilvănean. La schimb cu aceste produse, erau aduse materii prime pentru obţinerea bronzului (cositor, antimoniu, plumb), în baza acestor relaţii comerciale putându-se explica prezenţa la Sebeş a unor piese de factură central europeană, cum este acul cu cap discoidal de la „Podul Pripocului”, Sebeşul fiind situat pe un drum care lega zona saliniferă de la Ocna Sibiului cu Mureşul şi, de aici, cu Transdanubia şi Europa Centrală.
Pe lângă relaţiile de schimb, acul cu cap discoidal de la Sebeş reprezintă o dovadă a simţului estetic deosebit al orfevrarilor care l-au produs, dar şi preferinţele, în ceea ce priveşte podoabele, a celor care l-au achiziţionat, putând oferi indicii asupra modei şi a gustului în materie de podoabe, în acele timpuri. Astfel, se observă legătura comunităților din zonă cu centrele metalurgice central-europene, acul la Sebeş, alături de alte descoperiri, reprezentând una dintre cele mai estice apariţii ale acestui tip de podoabă, cu mult în afara ariei în care ele se concentrează (centrul Europei). Ţinând seama de cronologia absolută realizată pe baza probelor de radiocarbon din necropola Wietenberg de la Sebeş, contemporană cu locuirea de la „Podul Pripocului”, acul poate fi datat în perioada cuprinsă între secolul XX şi jumătatea secolului al XVIII-lea î. Chr.
Educație și Cultură
Performanță de senzație la matematică a unui elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia
Elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia, performanță de senzație la matematică
Educație și Cultură
„Pentru slava mai mare a lui Dumnezeu. Iezuiții în Transilvania”, expoziție la muzeul albaiulian
Expoziție specială la muzeul albaiulian
-
Știriacum 5 zile
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Politicăacum o săptămână
Revoluția de la 1848 din Transilvania: Pe 18 aprilie, la Blaj avea loc prima adunare a românilor din Transilvania
-
Divertismentacum 5 zile
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum o săptămână
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum o zi
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum 2 săptămâni
Liliacul, cel mai frumos şi parfumat arbust ornamental de primăvară, folosit și în scopuri medicinale
-
Știriacum 2 ore
Crenguțele de salcie: Semnificația uneia dintre cele mai cunoscute tradiții românești de Florii
-
Sfatul mediculuiacum 2 săptămâni
Atenție la înțepătura de căpușă: Cum vă feriţi de Lyme, boala care revine odată cu căldura