Știri
La Șureanu, iarna continuă, chiar dacă suntem în martie: Zăpadă din belșug și condiții bune pentru schi
Iarna, la Șureanu, continuă chiar dacă suntem în luna martie: Zăpadă este din belșug și condițiile sunt foarte bune pentru schiat.
– Pârtii existente: 10 (A_1; A_2; A_3; C_1; C_2; C_3; C_4; S_1; S_2; S_3)
– Pârtii funcționale: 10 (A_1; A_2; A_3; C_1; C_2; C_3; C_4; S_1; S_2; S_3)
– Lungime totală a pârtiilor: 12 km
– Instalații de transport pe cablu: 3 (2 teleschiuri, 1 telescaun)
– Altitudine maximă: 2.010 m
– Altitudine minimă: 1.650 m
– Tunuri de zăpadă: nu
– Webcam: https://schi-sureanu.ro/#
– Nocturnă: nu
– Pârtii pentru sănii: da
– Semnal mobil: Vodafone (integral), Telekom (parțial), Digi Mobil (parțial), Orange (slab)
Evaluare generală: iarna, la Șureanu, continuă cu intensitate chiar dacă suntem în martie și, mai ales, chiar dacă jos, la oraș, oamenii încep să poarte mânecă scurtă și ochelari de soare. Zăpezile, la Șureanu, sunt imense, iar acest lucru era de fapt de așteptat de către cei care cunosc muntele: anotimpurile, în zonele înalte, vin întotdeauna mai târziu decât la oraș, așadar era firesc ca iarna să vină cu adevărat în februarie-martie. Ne referim la ninsorile abundente, care au căzut în ultimele zile și care au transformat, Șureanu, într-o lume albă, complet acoperită de omăt gros. Lucrul e cu atât mai interesant, cu cât aceste ninsori fuseseră anticipate de o ploaie torențială, cu fulgere și tunete. Pe scurt, haideți la Șureanu, aici iarna e încă iarnă, în ciuda temperaturilor care cresc. Pârtiile sunt complet acoperite de zăpadă proaspătă, iar off-piste-ul este, acum, un deliciu. Cât despre drum, vă spunem un singur lucru: montați neapărat lanțurile, cel puțin începând de la Mănăstirea Oașa!
Acces unic spre pârtii: Sebeș – Șugag – lacul Oașa (DN 67 C), apoi la dreapta spre – mănăstirea Oașa – Luncile Prigoanei – Poarta Raiului – Domeniul Schiabil Șureanu (DJ 704). Distanță față de Sebeș: 80 km, care pot fi parcurși în aproximativ 2 h (fără popasuri).
Starea drumului forestier lacul Oașa – Domeniul Schiabil Șureanu (18 km): drumul a fost deszpăpezit, dar prezintă porțiuni cu șleauri, zăpadă topită și gropi, datorită încălzirii vremii. Pentru a nu avea nici un fel de problemă de acces, montați lanțurile.
Pârtii și instalații de transport pe cablu: vor fi deschise toate cele 10 pârtii (incluzând racordurile dintre ele), stratul de zăpadă fiind acum perfect și suficient. Calitatea zăpezii este ideală, urmând să se păstreze așa încă vreo câteva zile, întrucât temperaturile vor fi sub 0 grade. De asemenea, zonele de off-piste sunt accesibile, fiind omăt proaspăt nins. Instalațiile funcționale în weekend vor fi telescaunul, teleschiul „Curmătura” și teleschiul „Șureanu”. E posibil ca teleschiul „Șureanu” să nu funcționeze în afara weekend-ului, în cazul în care numărul turiștilor va fi mic.
Meteo și vizibilitate pe pârtii: prognoza oferită de https://freemeteo.ro/vremea/surean/7-zile/meteograma/?gid=665722&language=romanian&country=romania pentru intervalul 7-12 martie anunță vreme deosebit de frumoasă, cu ninsori așteptate doar pentru Duminică, 8 martie. Temperaturile vor fi plăcute, între -6 și 5 grade Celsius, urmând să crească pe finalul săptămânii viitoare. Vremea, pe zile, va fi astfel:
– sâmbătă, 7 martie: cer parțial senin, vânt slab
– Duminică, 8 martie: ninsoare puternică, vânt slab
– luni, 9 martie: cer înnorat, vânt slab
– marți, 10 martie: șanse slabe de ninsoare, vânt slab
– miercuri, 11 martie: cer parțial senin, vânt slab
– joi, 12 martie: cer senin, vânt slab
Servicii turistice: școală de schi pe pârtii (0762 501 913); centru de închirieri schiuri și plăci în Poarta Raiului (0762 501 913); restaurant la baza pârtiilor și pe domeniul schiabil; punct Salvamont și Jandarmerie Montană, la baza pârtiilor.
Știri
Recepție a lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei
Transapuseana, recepție a lucrărilor pe lotul 1
Vineri 26 aprilie a avut loc recepția lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei, care totalizează nu mai puțin de 43 de kilometri.
Anunțul a fost făcut de Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliului Județean Alba.
„O investiție pe cât de costisitoare, pe atât de necesară. Ca inginer, pot zice că lucrările sunt de nota 10 și de „jos pălăria!”. Ca vicepreședinte al Consiliului Județean, transmit că am respectat, termenul de finalizare a lucrărilor”, a precizat Marius Hațegan.
Lungimea totală a drumului modernizat este de 78,42 kilometri.
Autoritățile județene afirmă că modernizarea Transapusenei este importantă pentru județul Alba, dar și pentru România, întrucât va îmbunătăți semnificativ infrastructura rutieră și va facilita accesul la arealele turistice din zonă.
Știri
Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire
Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea
Știri
29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România
Zi dedicată în România veteranilor de război
Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.
Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.
În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.
Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.
De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.
Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.
sursa: agerpres.ro
-
Știriacum 7 zile
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Politicăacum 2 săptămâni
Revoluția de la 1848 din Transilvania: Pe 18 aprilie, la Blaj avea loc prima adunare a românilor din Transilvania
-
Divertismentacum 7 zile
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum o săptămână
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum 2 zile
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum o zi
Crenguțele de salcie: Semnificația uneia dintre cele mai cunoscute tradiții românești de Florii
-
Știriacum 22 de ore
Începe SĂPTĂMÂNA MARE: Ce trebuie să faci în fiecare zi în această perioadă
-
Știriacum o săptămână
Eticheta nu e o simplă formalitate: Codul Bunelor Maniere. Care sunt regulile de bază