Știri

La anul, două noi declarații informative vor intra în circuitul fiscal. Ce firme le vor depune?

Publicat

acum 9 ani

în

16/10/2015

Doua noi declaratii informative urmeaza sa fie completate de anumiti contribuabili si depuse anual la Fisc, potrivit unui proiect de act normativ al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), publicat pe site-ul institutiei si ale carui prevederi sunt programate sa intre in vigoare la inceputul lui 2016. Amanuntele le afli pe radiounirea.ro.

Cei care au rezidenta intr-un alt stat membru al Uniunii Europene si care obtin venituri de natura salariala sau asimilate acestora vor fi mentionati intr-o noua declaratie informativa care va trebuie depusa la Fisc de firmele din Romania unde lucreaza, potrivit unui Proiect de Ordin pentru aprobarea modelului si continutului unor formulare de declaratii informative, publicat luni pe site-ul ANAF si supus dezbaterii publice.
Conform proiectului de act normativ, intr-un formular informativ similar, vor fi raportate si persoanele rezidente in alte state membre UE care au contractat asigurari de viata pe teritoriul Romaniei.
Informatiile colectate prin aceste noi documente sunt necesare pentru realizarea schimbului automat de informatii dintre administratiile fiscale din Romania si cele din UE.

Codul de procedura fiscala prevede ca in scopul realizarii schimbului automat obligatoriu de informatii intre administratiile fiscale din Romania si cele din statele membre ale UE, compartimentele de specialitate ale unitatilor administrativ-teritoriale sau, dupa caz, subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor au obligatia de a transmite organelor fiscale din cadrul ANAF informatii cu privire la:
• venituri din munca;
• remuneratii platite administratorilor si altor persoane asimilate acestora;
• produse de asigurari de viata neacoperite de alte instrumente juridice ale Uniunii Europene, in cazul schimbului de informatii sau al altor masuri similare.
Pentru realizarea acestui lucru, autoritatile administratiei publice vor trebui sa colecteze, de la persoanele rezidente intr-un stat membru al Uniunii Europene care obtin venituri de natura salariala in Romania sau care sunt asigurati pe teritoriul tarii noastre, informatiile stabilite la nivelul Comisiei Europene.
In acest sens, angajatorii romani, in calitate de platitori ai veniturilor din salarii sau asimilate salariilor obtinute de persoanele rezidente in alte state membre UE pe teritoriul Romaniei, precum si asiguratorii (societatile de asigurare persoane juridice romane autorizate sa desfasoare activitate de asigurare) vor fi entitatile raportoare obligate sa depuna la ANAF declaratiile informative cu privire la rezidenti.

Citește și Agenția Județeană a Finanțelor Publice Alba : “Spaţiu Privat Virtual” , serviciu gratuit lansat de ANAF pentru persoanele fizice

Astfel, proiectul de ordin publicat luni de ANAF propune aprobarea modelului si continutului a doua formulare:
• Formularul 402 – Declaratie informativa privind veniturile de natura salariala sau asimilate salariilor/remuneratiile administratorilor si ale altor persoane asimilate acestora, rezidenti ai altor state membre ale Uniunii Europene, realizate in Romania;
• Formularul 403 – Declaratie informativa privind produsele de asigurari de viata contractate de rezidenti ai altor state membre ale Uniunii Europene pe teritoriul Romaniei.
Cum si cand vor depune declaratia informativa platitorii veniturilor?
Potrivit legislatiei romane, entitatile raportoare au obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului pe veniturile din salarii sau alte remuneratii, obtinute in baza unui contract individual de munca sau in baza raportului de serviciu, dar si din orice alte activitati dependente, de catre „beneficiarii de venit”, acele persoane rezidente in alte state din UE care obtin venituri din Romania ca urmare a activitatii de conducere si administrare (ex: administratori, directori, membrii directoratului, membrii consiliului de supraveghere etc).
Conform proiectului de ordin al ANAF, entitatile raportoare vor avea obligatia depunerii declaratiilor informative privind veniturile de natura salariala sau asimilate salariilor/remuneratiile administratorilor si ale altor persoane asimilate acestora, rezidenti ai altor state membre UE, realizate in Romania, pana in ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul anterior.
Declaratia se va depune in format electronic sub forma unui fisier PDF, care va avea atasat fisierul XML, la organul fiscal la care entitatea raportoare este inregistrata in evidenta fiscala.
Totusi, declaratia va putea fi depusa si pe suport electronic, in format hartie (doar prima pagina), semnat, conform legii. Declaratia in format electronic, insotita de formularul listat, semnat, se va depune direct la registratura organului fiscal in a carui evidenta entitatea raportoare este inregistrata ca platitor de impozite, taxe si contributii, ori se comunica prin posta cu confirmare de primire, in conditiile legii.

Citește și Cum se înscriu faptele în cazierul fiscal și cum se șterg: ANAF a publicat noi proceduri

Important! Declaratia informativa privind veniturile de natura salariala sau asimilate salariilor/remuneratiile administratorilor si ale altor persoane asimilate acestora realizate de beneficiarii de venit, va putea fi corectata de entitatile raportoare din proprie initiativa, prin depunerea unei declaratii rectificative.

Cum vor proceda asiguratorii pentru a depune declaratiile?
Potrivit prevederilor cuprinse in proiectul de act normativ, asiguratorii, definiti conform Legii nr.32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurarilor, sunt societatile de asigurare persoane juridice romane autorizate sa desfasoare activitate de asigurare sau societatile mutuale de asigurare si sucursalele societatilor de asigurare dintr-un stat membru sau dintr-un stat tert.
Acestia vor avea, dupa ce dispozitiile prezentate vor intra in vigoare, obligativitatea transmiterii organelor fiscale din cadrul ANAF, prin completarea declaratiei informative, a informatiilor necesare realizarii schimbului automat de informatii, cu privire la rezidenti ai altor state membre ale Uniunii Europene, care au calitatea de asigurat, beneficiar, platitor de prima, contractant (titular) in cadrul unor polite de asigurari de viata incheiate pe teritoriul Romaniei.
Termenul de depunere va fi tot ultima zi a lunii februarie a anului in curs, pentru anul anterior, pentru informatii referitoare la produsele de asigurari de viata contractate de rezidenti ai altor state membre ale UE pe teritoriul Romaniei.
Si in acest caz, asemenea declaratiei privind veniturile de natura salariala, formularul se va depune in format electronic sub forma unui fisier PDF, care va avea atasat fisierul XML, la organul fiscal la care entitatea raportoare este inregistrata in evidenta fiscala.
De asemenea, va exista posibilitatea depunerii declaratiei si pe suport electronic, in format hartie (doar prima pagina), semnat, conform legii.
Aceasta se va depune direct la registratura organului fiscal in a carui evidenta entitatea raportoare este inregistrata ca platitor de impozite, taxe si contributii sau va fi comunicata prin posta cu confirmare de primire.
In cuprinsul proiectului de ordin publicat luni se precizeaza ca ambele documente prezentate, atat formularul 402, cat si formularul 403, vor fi tiparite in doua exemplare de entitatea raportoare sau de imputernicitul acesteia, dupa caz. Originalul va ramane la organul fiscal competent, in timp ce copia va fi pastrata de entitatea raportoare.
In plus, organul fiscal va arhiva formatul hartie la dosarul entitatii raportoare, in timp ce formatul electronic va fi pastrat in arhiva de documente electronice.

In ce conditii se realizeaza schimbul automat obligatoriu de informatii?
Potrivit Codului de procedura fiscala, autoritatea competenta din Romania comunica autoritatii competente a oricarui alt stat membru, prin schimb automat, informatiile referitoare la perioadele de impozitare disponibile cu privire la rezidentii din acel stat membru si la urmatoarele categorii specifice de venituri si de capital, astfel cum sunt acestea intelese in temeiul legislatiei nationale din Romania:
• venituri din munca;
• remuneratii platite administratorilor si altor persoane asimilate acestora;
• produse de asigurari de viata neacoperite de alte instrumente juridice ale Uniunii Europene, in cazul schimbului de informatii sau al altor masuri similare;
• pensii;
• proprietatea asupra bunurilor imobile si venituri din bunuri imobile.
De asemenea, in legislatia fiscala se mentioneaza ca autoritatea competenta din Romania poate indica autoritatii competente a oricarui alt stat membru faptul ca nu doreste sa primeasca informatii referitoare la categoriile de venituri si de capital ori ca nu doreste sa primeasca informatii cu privire la venitul sau la capitalul care nu depaseste un anumit plafon, iar Romania informeaza Comisia Europeana in acest sens.
Atentie! Prevederile prezentate fac parte dintr-un proiect de ordin al ANAF si vor intra in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2016. Pana atunci, pentru a se aplica, proiectul trebuie publicat in Monitorul Oficial.
Avocatnet.ro

Alte articole etichetate cu:circuit declaratii depune firme fiscal informative

Publicitate

Știri

Începe SĂPTĂMÂNA MARE: Ce trebuie să faci în fiecare zi în această perioadă

Publicat

acum 9 ore

în

28/04/2024

Simona Lodroman

Postul Paştelui se încheie cu Săptămâna Mare, a patimilor lui Hristos.

În Săptămâna Mare se face curăţenie generală în gospodării. Curţile sunt măturate, surile sunt curăţate de gunoaie, gardurile sunt reparate, şanţurile sunt curăţate de nămol şi adâncite.

Casele trebuie să strălucească de curăţenie pentru că ele „te blestemă dacă Pastile le prind necurăţate”.

Săptămâna Mare. Lunea Mare

În lunea Săptămânii Mari se scoate totul la aerisit, se lipesc şi se văruiesc casele iar mobilierul este spălat şi reparat. De asemenea, în Lunea Mare se poate spăla.

Până miercuri, inclusiv, sunt permise muncile în câmp. După această zi bărbaţii trebăluiesc pe lângă casă, ajutându-şi nevestele la treburile gospodăreşti.

Săptămâna Mare. În Joia Mare fiecare familie duce la Biserică colaci

În Joia Mare, dată limita slujbelor speciale dedicate morţilor, fiecare familie duce la biserica colaci, prescuri, vin, miere de albine şi fructe pentru a fi sfinţite şi împărţite, apoi, de sufletul morţilor, parte preotului, parte sătenilor aflaţi la biserica, în cimitir sau pe la casele lor.

Până la Joia Mare, femeile se străduiau să termine torsul de frică Joimăriţei care, în imaginarul popular era o femeie cu o înfăţişare fioroasă ce pedepsea aspru lenea nevestelor sau a fetelor de măritat. Uneltele de tortură ale Joimăriţei erau căldură, oală cu jăratec, vătraiul sau cârligul pentru foc.

Această fiinţă mitologică folosea mijloace cumplite de tortură: ardea degetele şi mâinile fetelor şi femeilor leneşe, le pârlea părul şi unghiile şi incendia fuioarele de cânepă găsite netoarse. De multe ori nici flăcăii leneşi, cei care nu terminau de reparat gardurile sau nu îngrijeau bine animalele pe timpul iernii, nu erau iertaţi de aceste pedepse. De fapt, Joimăriţă era, la origini, o zeitate a morţii care supraveghea focurile din Joia Mare şi care, treptat, a devenit un personaj justiţiar ce pedepsea lenea şi nemuncă.

Săptămâna Patimilor. Focurile de Joi-Mari

Conform tradiţiei, în noaptea ce premerge Joia Mare sau în dimineaţă acestei zile se deschid mormintele şi sufletele morţilor se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor se aprindeau focuri prin curţi, în faţă casei sau în cimitire, crezându-se că, astfel, ei aveau posibilitatea să se încălzească. Focurile de Joi-Mari erau ruguri funerare aprinse pentru fiecare mort în parte sau pentru toţi morţii din familie şi reprezentau o replică precreştină la înhumarea creştină din Vinerea Mare, conform crestinortodox.ro.

Aceste focuri se deosebesc de focurile ritualice de peste an – focurile de Mucenici, de Lăsatul Secului, de San – George sau de Sânziene. Ele se făceau din plante considerate a avea virtuţi magice ( alun, boz, tei) ce erau adunate de către copii sau de către tinerele necăsătorite.

Focurile se înconjurau cu tămâie şi agheasmă, în jurul lor se aşezau scaune „pentru morţii ce urmau să sosească” şi se dădea de pomană copiilor, vecinilor şi rudelor. Obiceiul se mai păstrează în unele sate din zona montană a Bucovinei (Moldoviţa, Paltin, Argel, Vama, Brodina de Sus etc), purtând denumirea de „încălzitul moşului” dar, de cele mai multe ori, semnificaţiile sale nu mai sunt cunoscute, el având mai ales caracter de divertisment.

Săptămâna Patimilor. Când se face pasca si când se vopsesc ouăle

Joia Mare este ziua în care, de regulă, se prepară cele mai importante copturi pascale: pască,cozonacii cu mac şi nuca şi babele coapte în forme speciale de ceramică. Pască cea mai importantă coptură rituală a Paştelui, se face din făină de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sită deasă, şi are, cel mai adesea, formă rotundă. Aluatul dospit se pune în tavi speciale pentru pască, după care, de jur împrejur, se aşează aluatul împletit din două sau trei sucituri şi se lasă totul la crescut.

În mijlocul tăvii se aşează, apoi, brânză de vacă, pregătită cu zahăr, ouă, mirodenii şi stafide. Peste brânză se face o cruce, din acelaşi aluat împletit, împodobită cu ornamente în formă de floare. Se unge totul cu ou şi se coace în cuptorul încălzit. Altă dată, cojile ouălor folosite la pască nu se aruncau şi nici nu se ardeau.

Ele se strângeau cu multă grijă într-un vas special şi se aruncau în Sâmbătă Paştelui pe o apă curgătoare crezându-se că, astfel, găinile şi puii aveau să fie păziţi de uliu peste vara. Se mai credea că, în felul acesta, se dădea de ştire Blajinilor – popor mitic care trăia sub pământ – că se apropie cea mai mare sărbătoare a creştinilor.

În Vinerea Neagră se ţine post negru

Ultima vineri din Postul Mare este numită în Bucovina Vinerea Paştilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră, Vinerea Seacă sau Vinerea Mare. Conform tradiţiei creştine, este, ziua în care Iisus a fost răstignit şi a murit pe cruce pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul pactului strămoşesc. Din această cauza Vinerea Mare este zi de post negru.

În Vinerea Mare nu se fac copturi

În Vinerea Mare este interzis a se face copturi. Există credinţă că dacă cineva se încumetă a coace în această zi face mare păcat iar coptură nu este mâncată nici măcar de peşti.

În Vinerea Mare, dimineaţă, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculţi prin rouă sau se scăldau tainic în ape curgătoare crezând că, în felul acesta, vor fi sănătoşi pe tot parcursul anului. Seară, însă, întreagă suflare a satului bucovinean mergea la biserica pentru a participa la slujba de scoatere a aerului şi pentru a trece pe sub acesta. în scopuri terapeutice.

Săptămâna Patimilor. Sâmbătă Mare

Sâmbătă Mare este ultima zi de pregătire a Paştilor, când femeile trebuie să pregătească marea majoritate a mâncărilor, să deretice prin încăperi şi să facă ultimele retuşuri la hainele noi pe care urmau să le îmbrace în zilele de Paşti. De obicei, în Sâmbătă Mare are loc şi sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc mâncări tradiţionale: drobul, numit în Bucovina cighir, friptură şi borşul de miel.

Spre deosebire de Crăciun, pentru Paşti nu se pregătesc prea multe feluri de mâncare, de unde şi zicerea: „Crăciunul este satul iar Paştele este fudul”. Principala grijă a oamenilor, înaintea Paştilor, este aceea de a-şi primeni hainele, fiecare gospodină trebuind să aibă o cămaşă nouă, cusută în mod special, iar bărbaţii măcar o pălărie nouă.

Sâmbătă seară fiecare gospodină îşi pregăteşte cu grijă coşul ce urmează a fi dus la biserica, pentru sfinţire.

În el aşterne un ştergar curat şi aşează o lumânare albă, apoi ouă roşii, pască, cozonac,ouă încondeiate, o bucată de slănină, muşchi de porc, şuncă special preparată, zahăr, făină, salată de hrean cu sfeclă roşie fiartă, sare, câţiva căţei de usturoi, o ramură de busuioc, un fir-două de breabăn (numit brebanoc sau bărbănoc), cârnaţi, un miel din aluat copt într-o formă specială etc.

Totul se acoperă cu cel mai frumos ştergar pe care îl are gospodină, semn de preţuire a sărbătorii pascale dar şi de mândrie personală.

Sursa:realitatea.net

Citește mai mult

Știri

Cozonacul, nelipsit de pe meselor românilor de Paște: Când și unde a apărut

Publicat

acum 11 ore

în

28/04/2024

Simona Lodroman

Desertul preferat al românilor, cozonacul, are o istorie îndelungată. Tradiția românească spune că dacă ai cozonac pe masă înseamnă că sărbătorești.

Deși este o prăjitură tradițională românească, acesta este în egală măsură și un desert bulgăresc (kozunak) și un produs de patiserie italiană numită „panettone”.

La originea cozonacului se află pâinea, iar tehnicile de dospire și coacere au evoluat în timp. Drojdia a fost folosită din timpuri străvechi ca ferment pentru dospirea aluatului.

Potrivit descoperirilor arheologice, în Egiptul antic existau cuptoare pentru copt. De asemenea, există desene care datează de aproape 4.000 de ani ce atestă că egiptenii știau să facă mai multe feluri de pâine dospită, unele fiind îndulcite cu miere, scrie unica.ro.

Tot în Antichitate, grecii făceau un tip de cozonac îndulcit cu miere și presărat cu nuci, care se numea „plakous”. Chrysippus din Tyana a menţionat, conform surselor, o reţetă de cozonac cu nuci şi miere pe care, tot el menţionează, l-a gustat în Creta.

Romanii, care au preluat folosirea drojdiei de la egipteni și greci, au diversificat și îmbogățit rețeta pentru cozonaci, adăugând, spre exemplu, ouă, unt, fructe uscate. La început existau două feluri de cozonac ce erau oferite ca ofrandă zeilor: „libum”, un cozonac de dimensiuni mai mici și „placenta”, un cozonac cu brânză, stafide și alune. În Evul Mediu, brutarii europeni făceau deseori cozonaci cu fructe uscate deoarece acestea țineau mai mult timp.

În Marea Britanie, prima reţetă de cozonac apare într-o carte de bucate în 1718, cu recomandarea de a fi copt în forme lungi şi înguste, recomandare care a rămas valabilă şi în zilele noastre. În Anglia secolului al XIV-lea, Geoffrey Chaucer menţionează, în Povestiri din Canterbury, de cozonaci imenşi făcuţi pentru ocazii speciale. Unul dintre cozonaci, de forma unui tort, fusese făcut din 13 kilograme de făină şi conţinea unt, smântână, ouă, mirodenii, stafide şi miere, potrivit unica.ro.

Francezii, cei care în secolul al XIX- lea au adăugat al treilea fel la masă, „desertul”, sunt cei care au pus în valoare cozonacul, mai mult decât alţii. Marie Antoinette a rămas în memoria oamenilor prin fraza pe care a rostit-o atunci când i s-a spus că oamenii nu au nici măcar pâine pe masă, din cauza sărăciei. Viitoarea regină a Franţei ar fi rostit: „Să mănânce cozonac, dacă nu au pâine”.

Mrs. Mary Eales, o cunoscută autoare de cărţi de bucate din Marea Britanie, a scris în 1718, ca recomandare, ca acest preparat să fie copt în forme lungi şi mai subţiri. De atunci datează forma clasică de cozonac. Specialiştii în gastronomie sunt aproape cu toţii de acord că reţeta de cozonac, asa cum o cunoaştem noi astăzi, a fost consacrată în secolul al XIX-lea de europeni, scrie unica.ro.

Citește mai mult

Știri

Să ne cunoaștem frumusețile județului: Spectaculoasa Cascadă Pătrăhăițești-Arieșeni, înaltă de 14 metri, loc de atracție pentru turiști

Publicat

acum 13 ore

în

28/04/2024

Simona Lodroman

Spectaculoasa Cascadă Pătrăhăițești, de lângă Arieșeni, reprezintă o atracție pentru turiști, indiferent de perioada anului

Cascada Pătrăhăițești este o splendidă cădere de apă în 2 trepte, de 14 metri înălțime. Traseul până la cascadă este ușor accesibil, o bună parte din el se poate face și auto.

Cascada Patrahaitesti – dupa numele satului langa care se afla sau Cascada Bucinis – dupa numele raului pe care s-a format.

Cei mai multi turisti viziteaza aceasta cascada in perioada de vara din iulie pana prin septembrie, se poate ajunge la cascada chiar si iarna cand zapada este mica. Cascada merita vizitata si in perioada de primavara si toamna cand datorita topirii zapezilor sau ploilor debitul ei este mult mai mare, deasemenea iarna are un farmec deosebit fiind impodobita de gheata.

Cum ajung la Cascada Patrahaitesti?

Pentru a ajunge la cascada plecand din centrul statiunii turistice Arieseni urmati drumul national spre Vartop circa 1 kilometru pana vedeti un pod de beton pe partea stanga iar langa acesta un mic indicator „Cascada Patrahaitesti 5 kilometri”. De aici urmati drumul forestier lejer si marcajul punct rosu pana in satul Patrahaitesti de unde mai aveti 1,5 kilometri pana la cascada.
Ce pot vizita in apropierea cascadei?

In apropierea cascadei puteti sa vizitati doua muzee – doua ateliere de mestesugarit in care se creaza obiecte de artizanat specifice ciubararitului: tulnice, ciubere, donite, pahare de lemn, sararite, fluiere. Aici puteti sa vedeti cum sunt create aceste obiecte si deasemenea puteti invata sa cantati la tulnic. Deasemnea la localnici gasiti produse traditionale specifice tarii motilor: palinca, afinata, dulceata de fructe de padure etc.

Cascada Patrahaitesti se gaseste la poalele Varfului Curcubata Mica, varf pe care il puteti vizita plecand de la cascada. De sus aveti cel mai bun punct de belvedere asupra Tarii motilor cu casele rasfirate prin toate poienile muntilor pana sus pe creste. Acest traseu nu are marcaj turistic.