Știri

ISU Alba: Măsuri și reguli de prevenire a incendiilor, la gospodăriile cetățenești

Publicat

acum 6 ani

în

24/11/2017

Anotimpul rece aduce o serie de schimbări în viaţa şi activitatea comunităţilor, care presupun şi necesitatea asigurării unor măsuri de reducere şi înlăturare a riscurilor de incendiu.

În acest sens, considerăm util să reamintim cetăţenilor şi factorilor responsabili că respectarea regulilor şi măsurilor de prevenire a incendiilor, precum şi adoptarea unui comportament adecvat, conduc la evitarea sau limitarea semnificativă a producerii unor evenimente negative, soldate cu victime şi/sau însemnate pagube materiale.

MIJLOACE DE ÎNCĂLZIRE

se interzice utilizarea instalaţiilor de încălzire cu improvizaţii sau defecţiuni şi lăsarea lor în funcţiune nesupravegheate.
respectaţi distanţele de protecţie dintre sobe şi materialele combustibile.
amplasaţi în faţa sobelor cu lemne o cutie metalică: aceasta va asigura protecţia faţă de căderea accidentală, direct pe podea, a lemnelor aprise, care ar putea determina incendierea materialelor combustibile cu care acestea ar veni în contact.
eventuala încălzire a adăposturilor de animale sau a grajdurilor este admisă numai dacă sunt folosite sobe fixe din cărămidă sau mijloace cu acumulare de căldură care se alimentează din exteriorul acestor încăperi ori prin instalaţii de încălzire centrale.
se interzice folosirea sobelor cu uşiţele sau cenuşarele defecte ori care nu se închid.
cenuşa şi jăratecul vor fi depozitate în gropi speciale, iar în condiţii de vânt se vor stinge cu apă.

COŞURI DE FUM

coşurile de fum vor fi periodic verificate, curăţate şi reparate de către personal specializat şi autorizat.
verificarea, repararea, izolarea termică şi curăţarea periodică a coşurilor de evacuare a fumului sunt obligatorii.

AFUMĂTOARE

se interzice folosirea afumătoarelor improvizate ori amplasarea acestora în magazii, şuri, remize, sub şoproane sau lângă materiale combustibile.
afumătorile se confecţionează din zidării de cărămidă şi material incombustibile şi se vor amplasa independent de celelalte construcţii din gospodărie.

PODURILE CLĂDIRILOR

este interzisă depozitarea de materiale lemnoase, furaje sau alte material combustibile sau inflamabile (butelii, bidoane cu produse petroliere) în podurile clădirilor.
este interzisă folosirea afumătorilor improvizate în podurile clădirilor prin scoaterea unor cărămizi din coş sau neridicarea zidăriei coşurilor deasupra acoperişului ori lăsarea deschisă a uşiţelor de curăţare.

FOCUL DESCHIS

orice foc, fie că este în interiorul locuinţei sau în exteriorul ei, trebuie supravegheat.
se interzice folosirea chibriturilor, lumânărilor, lămpilor de iluminat cu petrol, în spaţii cu pericol de incendiu (depozite de furaje, grajduri, magazii, alte anexe, poduri) şi explozie (în apropierea buteliilor de aragaz, instalaţiilor de gaze naturale, încăperi în care depozitaţi produse petroliere), cât şi la executarea lucrărilor agricole (în lanuri de cereale, pajişti), în păduri şi în apropierea acestora.
este interzisă folosirea flăcării pentru verificarea etanşeităţii buteliei (în cazul în care butelia este defectă, flacăra, în prezenţa gazului scurs de la butelie, va produce o explozie).

INSTALAŢII ELECTRICE

aparatele electrice, cablurile electrice, prizele şi întrerupătoarele cu defecţiuni sunt surse frecvente de incendiu.
pentru remedierea aparatelor şi instalaţiilor electrice defecte se apelează la specialişti.
nu trageţi de cablul pentru debranşarea unui aparat electric: acesta se poate deteriora, devenind o sursă de incendiu.
nu folosiţi prize multiple: adeseori suprasolicitate, acestea se încălzesc şi există riscul producerii unui incendiu.
in cazul unui scurtcircuit, se interzice folosirea, la înlocuirea siguranţei, a unui fuzibil cu diametrul mai mare decât cel corect: prin utilizarea unui fuzibil mai gros, a liţelor, cuielor, monezilor, în cazul suprasolicitării reţelei electrice sau a unui scurtcircuit, acesta nu se mai poate topi, conducând la încălzirea puternică a cablului de alimentare sau a prizei, în aceste condiţii putându-se declanşa un incendiu.

FUMAT

se interzice fumatul în locuri cu pericol de explozie şi incendiu.
nu fumaţi în pat: riscaţi să adormiţi cu ţigara aprinsă şi să produceţi un incendiu.

JOCUL COPIILOR CU FOCUL

păstraţi chibriturile, brichetele şi alte surse de foc în locuri în care copii nu au acces.
inlăturaţi orice curiozitate a copiilor în legătură cu focul, explicându-le cu răbdare pericolul pe care acesta îl reprezintă pentru viaţa lor.
nu lăsaţi copiii singuri în casă cu sobe, plite, radiatoare şi/sau aparate electrice aflate în funcţiune.
exemplul celor mari cu privire la folosirea focului în prezenţa copiilor contează mult în educarea lor.
odată cu creşterea, copii trebuie învăţaţi cum să utilizeze sursele de foc şi cum să se comporte în situaţii de pericol.

BUTELII DE GAZE LICHEFIATE (BUTELII)

se interzice folosirea buteliilor de gaze lichefiate fără regulatori (ceasuri) de presiune cu garnituri deteriorate ori cu furtunuri de cauciuc fisurate sau lărgite la capete.
se interzice cu desăvârşire încercarea cu flacără a etanşeităţii buteliei, garniturilor regulatorilor de presiune sau a furtunului: verificarea se va face numai cu emulsie de apă cu săpun.
se interzice aşezarea sau păstrarea buteliilor de gaze în apropierea oricăror surse de căldură ori sub acţiunea directă a razelor solare.
se interzice încălzirea buteliilor ori folosirea acestora în poziţie culcată, răsturnată sau înclinată.
este interzisă trecerea (transvazarea) gazului din butelie în orice alte recipiente sau folosirea de butelii improvizate.
la aprinderea focului la aragaze sau sobe alimentate cu gaze naturale, folosiţi principiul gaz pe flacără (întotdeauna aprindeţi întâi chibritul şi apoi manveraţi robinetul de alimentare cu gaz); recomandăm utilizarea aprinzătorului electric.

PREVENIREA INCENDIILOR GENERATE DE EXPLOATAREA NECORESPUNZĂTOARE A INSTALAŢIILOR, DISPOZITIVELOR ŞI APARATELOR ELECTRICE

NU utilizaţi aparate electrice, cabluri electrice, prize, întrerupătoare, dispozitive de protecţie cu defecţiuni sau cu improvizaţii;
NU utilizaţi aparate electrice care au conductorii de alimentare uzaţi, deterioraţi sau care nu mai au ştecher. Firele introduse direct în priză, pe lângă pericolul electrocutării, nu asigură un contact bun şi provoacă încălzirea excesivă a conductorilor electrici.
NU trageţi de cablul pentru debranşarea unui aparat electric. Acesta se poate deteriora, devenind o sursă de incendiu.
NU suprasolicitaţi reţeaua electrică prin folosirea simultană a mai multor receptori; NU alimentaţi mai mulţi consumatori electrici (radiatoare, plite electrice, boilere, calorifere, aeroterme) din acelaşi prelungitor (sau din aceeaşi priză) în acelaşi timp. Conductorii se încălzesc (mai ales în zona contactelor priză-ştecher) şi izolaţia se topeşte, producând scurtcircuitul electric.
NU amplasaţi conductorii electrici aflaţi sub tensiune sub covoare, mochete sau preşuri. Un scurtcircuit al conductorilor electrici poate provoca aprinderea izolaţiei şi implicit a produselor aflate deasupra.
NU lăsaţi nesupravegheate aparatele electrice sub tensiune, cum sunt: fier de călcat, reşou, radiator şi altele asemenea, când nu le folosiţi. Pot fi oricând surse generatoare de incendiu. Când părăsiţi apartamentul pentru o perioadă mai lungă (concedii de odihnă, vacanţe), scoateţi din priză ştecherele tuturor aparatelor electrice.
NU folosiţi siguranţe fuzibile supradimensionate prin înlocuirea cu liţă a fuzibilului calibrat: prin utilizarea unui fuzibil mai gros, a liţelor, cuielor, monezilor, în cazul suprasolicitării reţelei electrice sau a unui scurtcircuit, acesta nu se mai poate topi, conducând la încălzirea puternică a cablului de alimentare sau a prizei, în aceste condiţii putându-se declanşa un incendiu.
NU amplasaţi radiatoarele lângă perdele sau mobilier şi NU le utilizaţi pentru uscarea rufelor, deoarece acestea pot lua foc foarte uşor.
Poziţionaţi întotdeauna aparatele de încălzire cu spatele la perete şi cu suprafaţa de radiere a căldurii către cameră. Dacă este posibil, fixaţi-le de perete pentru a nu se răsturna.
Atenţie la distanţa la care amplasaţi radiatorul faţă de pat. Opriţi aparatele de încălzit dacă nu sunteţi în cameră sau dacă vă culcaţi.
NU amplasaţi perdelele sau alte materiale textile în imediata apropiere a becurilor de tip incandescent deoarece pot lua foc foarte uşor.
NU folosiţi pătura electrică pe care s-au vărsat lichide; NU încercaţi să o uscaţi punând-o în funcţiune.
NU lăsaţi pătura electrică să funcţioneze toată noaptea, decât dacă este prevăzută cu termostat.
Dacă pătura electrică prezintă semne de deteriorare (conductori electrici cu izolaţie străpunsă, defecte din fabricaţie, rupturi, petice), atunci aceasta nu se va utiliza.
Nu aşezaţi ghivece sau vaze cu flori pe frigider! Apa vărsată din aceste recipiente poate produce scurtcircuit electric, favorizând astfel producerea unui incendiu.
Dacă trebuie să întrerupeţi folosirea fierului de călcat pentru o perioadă de timp (când părăsiţi camera sau când vorbiţi la telefon), ţineţi cont de următoarele:
- scoateţi din priză aparatul;
- nu-l lăsaţi în contact direct sau în apropierea hainelor sau a altor materiale combustibile;
- aşezaţi-l în poziţie verticală sau pe un suport special amenajat.

RESPECTAŢI INSTRUCŢIUNILE DE UTILIZARE FURNIZATE DE CĂTRE PRODUCĂTORII DISPOZITIVELOR ŞI APARATELOR ELECTRICE!

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „UNIREA” al judeţului Alba reiterează faptul că, respectarea normelor de prevenire şi stingere a incendiilor şi adoptarea unei atitudini preventive de către populaţie pot să asigure evitarea unor evenimente negative în urma cărora pot apărea victime omeneşti şi pagube materiale însemnate.

Publicitate

Știri

Povestea micilor, o mâncare cu tradiție de 1 mai

Publicat

acum 2 ore

în

01/05/2024

Simona Lodroman

A venit asadar Ziua Muncii, cea care prin excelenta se sarbatoreste la iarba verde, cu gratarul incins alaturi. Si ca in fiecare an, mititelul o sa fie regele petrecerii.

Acest produs cu traditie in cultura romaneasca a aparut la inceputul secolului trecut, iar reteta originala a fost revendicata de mai multi bucatari. Indiferent cine este inventatorul, nu uitati sa luati paine proaspata si mustar, inainte sa plecati de acasa.

Mititeii reprezintă un fel de mâncare românească, un fel de chiftele la grătar, de obicei de formă cilindrică, a căror compoziție constă din carne de vacă (uneori amestecată cu carne de oaie sau de porc), la care se adaugă usturoi, piper negru și uneori ardei iute. De obicei sunt mâncați cu muștar. Legenda spune că mititeii au fost inventați într-o seară la hanul “La Iordachi” din București, binecunoscut pentru cârnații săi, când bucătăria a rămas fără învelișuri.

O alta sursa scrie despre micii de la Carul cu Bere vestit in acea vreme. Bucatarul de la acea vreme, vorbea despre originea sarbeasca a acestui preparat. Intr-o scrisoare datata 16 iunie 1920, proprietarul descrie reteta acestui preparat: „Mititeii sunt un produs culinar din carne de vita, in stare finita de sapte pana la opt centimetri si la o grosime de cam trei centimetri, ce se servesc ori ca o gustare intre mese la o halba de bere, ori ca entrée, ori ca fel de mancare de sine statatoare”, scrie stirileprotv.ro.

La fel de populari in perioada interbelica erau si mititeii lui Pastorel. In reteta sa, carnea de vita trebuia sa provina de la ceafa, coada sau pulpa. Iar pe langa amestecul de condimente, trebuia sa contina si miez de franzela inmuiat in usturoi.

Astazi s-a dezvoltat o intreaga industrie in jurul mititeilor. In zilele noastre, micii se fac pe banda rulanta. Numai in aceasta fabrica se pregatesc pentru 1 mai 150 de mii de bucati. De obicei reteta contine un amestec de carne de vita si carne de porc, insa proportiile difera in functie de zona.

Citește mai mult

Știri

Miercurea Mare din Săptămâna Patimilor: Ce să faci în această zi pentru a fi ferit de rele și boli

Publicat

acum 2 ore

în

01/05/2024

Simona Lodroman

Miercurea Mare din Săptămâna Patimilor: Ce să faci în această zi pentru a fi ferit de rele și boli

Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare este ultima săptămână a Postului Sfintelor Paşti, care începe în Duminica Floriilor şi se încheie în Sâmbăta Mare.

Aceasta este cea mai aspră săptămână a postului, amintind de patimile Domnului Iisus Hristos din aceste zile. După Lunea Mare și Marțea Mare, Miercurea Mare este o zi importantă, plină de simboluri și tradiții. Iată ce este bine să faci în această zi pentru a fi ferit de rele și de boli.

Miercurea Mare a Săptămânii Patimilor ne apropie de Sfintele Paşti. Denia care se ține în această seară îl aduce în prim-plan pe Iuda, apostolul trădător şi, totodată, se face pomenirea femeii păcătoase care, în dorinţa de a i se ierta păcatele, a spălat cu lacrimi şi a uns cu mir picioarele Mântuitorului, înainte de Patima Sa, ca simbol al pocăinţei şi îndreptării omului păcătos. Până Duminică, în ziua Învierii Domnului, credincioșii ortodocși au obiceiul de a posti. Unii țin chiar post negru, nemâncând nimic, începând din Miercurea Mare și până de Paște. Mai mult, se spune că cei care reușesc să țină post negru în această zi vor fi protejaţi tot anul de boli.

Miercurea Mare, ziua în care Iuda l-a trădat pe IIsus

Aceasta este ziua în care Iuda Iscarioteanul L-a vândut pe Iisus pentru treizeci de arginţi fariseilor şi cărturarilor ce voiau să-L ucidă. Gestul lui Iuda a făcut ca, mai târziu, ziua de miercuri să fie declarată zi de post. Astfel, alături de vineri (ziua în care Iisus a fost răstignit), Miercurea Mare este una din cele două zile ale săptămânii în care creştinii postesc pe tot parcursul anului, cu excepţiile zilelor marcate ca „harţi” în calendarul ortodox.

Miercurea Mare este ultima zi în care se mai pot face treburi pe câmp sau se mai spăla și călca. Din această zi, se spune că bărbații trebuie să stea pe lângă casă și să își ajute nevestele, scrie a1.ro.

Citește mai mult

Știri

1 Mai, Ziua Muncii: Istoricul zilei și cum era sărbătorită

Publicat

acum 3 ore

în

01/05/2024

Simona Lodroman

În anul 1889, Congresul Internaționalei Socialiste a decretat ziua de 1 mai ca Ziua Internațională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorată prin manifestații muncitorești.

Cu timpul, 1 mai a devenit sărbătoarea muncii în majoritatea țărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autoritățile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă.

Istoric
Reducerea normei orare zilnice de lucru stă la originea semnificației zilei de 1 mai, de sărbătoare internațională a lucrătorilor. În anul 1872, circa 100 de mii de lucrători din New York, majoritatea din industria construcțiilor, au demonstrat, cerând reducerea timpului de lucru la 8 ore.

Data de 1 mai apare, pentru prima dată, în legătură cu întrunirea, din anul 1886, a Federației Sindicatelor din Statele Unite și Canadei (precursoarea Federației Americane a Muncii). George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor și Tâmplarilor a inițiat introducerea unei rezoluții care stipula ca: „8 ore să constituie ziua legală de muncă de la, și după 1 mai 1886”, sugerându-se organizațiilor muncitorești respectarea acesteia.

La data de 1 mai 1886, sute de mii de manifestanți au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite, însă cea mai mare demonstrație a avut loc la Chicago, unde au mers 90 de mii de demonstranți, din care aproximativ 40 de mii se aflau în grevă. Rezultatul: circa 35 de mii de muncitori au câștigat dreptul la ziua de muncă de 8 ore, fără reducerea salariului.

Dar, ziua de 1 mai a devenit cunoscută pe întreg mapamondul în urma unor incidente violente, care au avut loc trei zile mai târziu, în Piața Haymarket din Chicago. Numărul greviștilor se ridicase la peste 65.000. În timpul unei demonstrații, o coloană de muncitori a plecat să se alăture unui protest al angajaților de la întreprinderea de prelucrare a lemnului „McCormick”. Poliția a intervenit, 4 protestatari au fost împușcați și mulți alții au fost răniți.

În seara aceleași zile, a fost organizată o nouă demonstrație în Piața Haymarket. Din mulțime, o bombă a fost aruncată spre coloana de polițiști. Au fost răniți 66 de polițiști, dintre care 7 au decedat ulterior. Poliția a ripostat cu focuri de armă, rănind două sute de oameni, din care câțiva mortal. În urma acestor evenimente, 8 lideri anarhiști, care aparțineau unei mișcări muncitorești promotoare a tacticilor militante, violente, au fost judecați. Muncitorii din Anglia, Olanda, Rusia, Italia, Franța și Spania au adunat fonduri pentru plata apărării. În urma procesului, 7 dintre aceștia au fost condamnați la moarte (doi având ulterior pedeapsa comutată la închisoare pe viață) și unul la 15 ani închisoare. Șapte ani mai târziu, o nouă investigație i-a găsit nevinovați pe cei 8.

Eveniment anual
În anul 1888, la întrunirea Federației Americane a Muncii s-a stabilit ca ziua de 1 mai 1890 să fie data pentru susținerea, prin manifestații și greve, a zilei de muncă de 8 ore. Dar, în anul 1889, social–democrații afiliați la așa–numita Internațională a ll–a, au stabilit, la Paris, ca ziua de 1 mai să fie o zi internațională a muncitorilor. La 1 mai 1890, au avut loc demonstrații în SUA, în majoritatea țărilor europene, în Chile, Peru și Cuba. După aceasta, 1 mai a devenit un eveniment anual. Până în 1904, Internaționala a ll-a a chemat toți sindicaliștii și socialiștii să demonstreze energic, pentru „stabilirea prin lege a zilei de muncă de 8 ore, cererile de clasă ale proletariatului și pentru pace universală”.

La scurt timp, Federația Americană a Muncii s-a dezis cu totul de 1 mai, celebrând în schimb Labor Day („Ziua Muncii”), anual, în prima zi de luni a lui septembrie. Pe 28 iunie 1894, Congresul SUA a adoptat un act confirmând această dată ca sărbătoare legală. Această decizie a fost luată pentru a repara ofensa adusă greviștilor de la Sindicatul American al Căilor Ferate și al căror protest fusese înăbușit prin trimiterea de trupe. Ziua Muncii în SUA este asimilată grătarelor, autostrăzilor aglomerate și ca ultimul lung week-end al verii.

Instrumentare politică

1 mai a devenit, în aproape toată lumea, Ziua Internațională a Muncii. Există și excepții, de exemplu Australia, Elveția și Statele Unite, unde 1 mai nu este o sărbătoare oficială. În majoritatea țărilor vest europene, ziua de 1 mai este zi liberă.

În țările comuniste, ziua de 1 mai a fost transformată într-o sărbătoare de stat însoțită de defilări propagandistice. Regimurile comuniste încercau să instrumenteze politic o veche tradiție a mișcării muncitorești internaționale. De asemenea, și naziștii au avut tentative de uzurpare a acestor tradiții. Ziua de 1 mai, fusese transformată într-o sărbătoare a comunității naționale germane, promițându-se construirea unui socialism național, în centrul căruia nu se mai aflau muncitorii, ci arianul considerat un prototip al celor ce muncesc. Un discurs rostit de Hitler la 1 mai 1933 este edificator în acest sens: Certurile și neînțelegerile simbolizate de lupta de clasă se transformă acum într-un simbol al unității și înălțării națiunii. Ziua de 1 mai a fost transformată de către naziști într-o sărbătoare propagandistică. Se suținea că ziua de 1 mai trebuie să devină o sărbătoare a întregii națiuni și nu poate fi transformată într-un simbol al luptei proletare și a decadenței. Serbările câmpenești, chioșcurile cu bere și spectacolele nu lipseau, dar sindicatele fuseseră interzise. Organizațiile muncitorești au fost înlocuite cu directive de la partidul unic. Peste timp, grupări radicale folosesc retorica nazistă, participând la proteste violente având ca pretext ziua de 1 mai (de exemplu, în Germania).

În diferite țări

În Germania, 1 mai este zi liberă. Se poartă la butonieră o panglică roșie, în amintirea lui 1 mai 1890, când, în pofida interdicției manifestațiilor de către Sozialistengesetz, militanții Internaționalei au convenit să se întâlnească în parcuri purtând o astfel de panglică. Intrată în uitare în Germania de Vest, ea a fost mare sărbătoare în Republica Democrată Germană.

În România această zi a fost sărbătorită pentru prima dată de către mișcarea socialistă în 1890. În perioada regimului comunist, de 1 mai autoritățile organizau manifestații uriașe pe marile bulevarde. Coloane de oameni, în ținute festive, scandau lozinci și purtau pancarte uriașe. După 1990, importanța propagandistică a zilei a fost minimalizată, dar oamenii se bucură de acest eveniment, sărbătorindu-l în aer liber, la iarbă verde, la mare ori la munte. În 2003, pentru prima oară în istoria postdecembristă, o confederație sindicală (Blocul Național Sindical) a încercat organizarea unei adunări populare, cu mici, bere și muzică, pentru a serba acestă zi. Criticile nu au lipsit, la fel nici acuzațiile de simpatie pro-comunistă, amintirea propagandei PCR fiind încă vie în conștiința populației.