Știri

ISU Alba face angajări: Înscrierea candidaților, în perioada 03-10 ianuarie 2018. Condiţii de înscriere şi detalii despre probe

Publicat

acum 6 ani

în

29/12/2017

În conformitate cu prevederile Legii nr.80/1995 privind Statutul cadrelor militare, ale Ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr.177/2016 privind activitatea de management resurse umane în unităţile militare ale MAI, ambele cu modificările şi completările ulterioare, ale Dispoziţiei Secretarului General al Ministerului Afacerilor Interne nr.22189 din 22.11.2017 și Ordinului Inspectoratului General pentru Situații de Urgență nr.201260 din 06.12.2017, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Unirea” al Judeţului Alba cu sediul în municipiul Alba Iulia, strada Alexandru Ioan Cuza, nr.10, județul Alba, organizează concurs în vederea ocupării următoarelor posturi vacante:

Ofițer specialist II la Inspecția de Prevenire – compartimentul Avizare – autorizare
Ofițer specialist I la compartimentul Achiziții publice
Subofițer tehnic principal în cadrul structurii Financiar
Subofițer tehnic principal în cadrul Serviciului Resurse Umane – Încadrare –gestiune personal

Pentru a participa la concurs, candidaţii trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiţii:

să aibă pregătirea necesară ocupantului postului, conform cerințelor din fișa postului;
să aibă cetăţenia română şi domiciliul în România;
să cunoască limba română, scris şi vorbit;
să aibă capacitate deplină de exerciţiu;
să fie apţi din punct de vedere medical, fizic şi psihologic. Aptitudinea/inaptitudinea se constată de structurile de specialitate ale Ministerului Afacerilor Interne, printr-o examinare medicală şi evaluare psihologică, potrivit reglementărilor specifice în domeniu. În situaţia în care se constată inaptitudinea pentru oricare dintre situaţii, procedura de recrutare încetează pentru candidatul respectiv. Evaluarea psihologică se susține înaintea examinării medicale;
să aibă vârsta de minimum 18 ani împliniţi;
să aibă un comportament corespunzător cerinţelor de conduită admise şi practicate în societate;
să nu aibă antecedente penale, cu excepţia situaţiei când a intervenit reabilitarea;
să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârşirea de infracţiuni;
să nu fi fost destituiţi dintr-o funcţie publică sau să nu le fi încetat contractul individual de muncă pentru motive disciplinare în ultimii 7 ani;
să nu fi desfăşurat activităţi de poliţie politică, astfel cum sunt definite prin lege;
prin încadrare, potrivit vechimii în specialitatea dobândită pe timpul studiilor, raportat la atribuțiile din fișa postului și la stagiile minime în grad, nu dobândesc grade militare mai mari decât gradul militar maxim al postului pentru care s-a organizat concurs, respectiv locotenent-colonel;
să îndeplinească condiţiile de ocupare prevăzute în fişa postului;
să obţină autorizaţie de acces pentru lucrul cu informaţii și documente clasificate (după încadrare, cu îndeplinirea procedurilor specifice);
să nu fi împlinit, la data desfăşurării concursului, vârsta standard de pensionare, aşa cum este prevăzută în Legea nr.223/ din 24 iulie 2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare.

Cadrele militare în rezervă pot fi recrutate în vederea rechemării în activitate dacă îndeplinesc suplimentar și următoarele criterii specifice:

– nu au fost trecute în rezervă în condiţiile art. 85 lit. a), d), i), j), k) sau ale art.87 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare;

– sunt confirmate în arma şi specialitatea militară corespunzătoare funcţiei pentru care se organizează concurs.

Persoanele care au dobândit grade militare în rezervă ca urmare a îndeplinirii serviciului militar, participării la convocări de pregătire sau în urma concentrării, şi nu au avut calitatea de cadru militar în activitate în unităţi ale MAI, nu fac obiectul recrutării în vederea rechemării în activitate pe timp de pace.

Maiştrii militari și subofiţerii în activitate din Ministerul Afacerilor Interne pot participa la concurs dacă îndeplinesc suplimentar și următoarele condiţii:

a) sunt declaraţi „apt” la evaluarea psihologică organizată în acest scop;
b) nu sunt cercetaţi disciplinar sau nu se află sub efectul unei sancţiuni disciplinare;
c) nu sunt puşi la dispoziţie ori suspendaţi din funcţie în condiţiile art. 17 alin. (2) şi art. 21 lit. a)

şi b) din anexa nr.7 la Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr.177/2016 privind activitatea de management resurse umane în unităţile militare ale MAI, cu modificările şi completările ulterioare

d) au obţinut calificativul de cel puţin „foarte bun” la ultimele două aprecieri anuale de serviciu.
Candidatul care a fost declarat „admis” nu trebuie să aibă, la încadrare, calitatea de membru al vreunui partid politic sau organizaţii cu caracter politic.

Pentru constituirea dosarului de recrutare în vederea participării la concurs, candidatul trebuie să depună personal la Serviciul Resurse Umane al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Unirea” al județului Alba, în perioada 03.01-26.01.2018, în intervalul orar 09.00-15.00, în zilele lucrătoare, următoarele documente, într-un dosar plic:

cererea de înscriere (conform modelului din Anexa 3 la prezentul Anunț);
curriculum vitae – CV, (în format Europass, conform modelului din Anexa 4 la prezentul Anunț);
copii ale documentelor care atestă nivelul şi specializarea studiilor impuse de cerinţele postului, menționate la punctul III.1. din Anunț. Documentele de studii solicitate vor avea atașate/anexate foile matricole/suplimentele eliberate, după caz (vor fi prezentate şi în original).
copii ale actului de identitate, carnetului de muncă/certificatului stagiu de cotizare şi/sau ale altor documente doveditoare care să ateste vechimea în muncă şi, dacă este cazul, ale livretului militar (vor fi prezentate şi în original);
copii ale certificatului de naştere al candidatului, soţului/soţiei şi fiecărui copil, certificatul de căsătorie, precum şi, după caz, ale hotărârilor judecătoreşti privind starea civilă (vor fi prezentate şi în original);
autobiografia (redactată olograf) şi tabelul nominal cu rudele candidatului şi ale soţului/soţiei candidatului (conform modelelor din Anexele 5 și 6 la prezentul Anunț);
cazierul judiciar (poate fi depus de candidat sau solicitat de unitatea organizatoare de la unitatea de poliție, pe baza consimţământului scris al candidatului. Documentul depus de candidat trebuie să fie în termenul de valabilitate);
o fotografie color 9 x 12 cm;
fişa medicală-tip de încadrare în M.A.I. (examinarea medicală se va realiza de către instituţiile medicale specializate ale M.A.I., conform adresei de trimitere eliberată la înscrierea la concurs de unitatea organizatoare, iar fişa medicală, va fi depusă la dosarul de recrutare, până la data limită de completare a dosarelor, respectiv 26.01.2018);
declaraţia de confirmare a cunoaşterii şi acceptării condiţiilor de recrutare (conform modelului din Anexa 7 la prezentul Anunț). În modelul de declaraţie este inclus şi consimţământul scris al candidatului privind prelucrarea datelor de cazier judiciar, acestea urmând a fi solicitate structurilor abilitate în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 41/2016;
declaraţie pe propria răspundere (conform modelului din Anexa 8 la prezentul Anunț) din care să rezulte că:

– nu are antecedente penale și nu se află în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârşirea de infracţiuni;

– nu a fost destituit dintr-o funcţie publică și nu i-a încetat contractul individual de muncă pentru motive disciplinare în ultimii 7 ani;

– nu a desfăşurat activităţi de poliţie politică, astfel cum sunt definite prin lege;

declaraţie pe propria răspundere din care să reiasă dacă, în ultimele 6 luni, au fost evaluați psihologic în același scop, precum și rezultatul evaluării psihologice (aviz psihologic Apt/Inapt), conform anexei nr.9 la Anunț.
doar pentru cadrele militare în rezervă: vor depune la dosarul de recrutare o adeverinţă eliberată de unitatea la care a fost trecut în rezervă/care are în gestiune dosarul personal din care să rezulte:

– gradul militar în rezervă deţinut;

– perioadele de activitate și funcțiile îndeplinite;

– motivul și temeiul legal al trecerii în rezervă;

– arma și specialitatea militară pe care le-a dobândit;

doar pentru maiștrii militari și subofițerii în activitate: vor depune o adeverinţă, eliberată de unitatea de provenienţă, din care să rezulte:

gradul militar al candidatului;
dacă este sau nu este cercetat disciplinar
dacă este sau nu este sub efectul unei sancţiuni disciplinare care să nu fi fost radiată, în condițiile legislației în vigoare;
dacă este sau nu este pus la dispoziţie ori suspendaţi din funcţie în condiţiile art. 17 alin. (2) şi art. 21 lit. a) şi b) din anexa nr.7 la Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr.177/2016 privind activitatea de management resurse umane în unităţile militare ale MAI, cu modificările şi completările ulterioare;
calificativele obținute la ultimele două aprecieri anuale de serviciu.

Înscrierea candidaţilor se va face prin depunerea, în zilele lucrătoare, între orele 09.00–15.00, în perioada 03.01-10.01.2018, la Serviciul Resurse Umane din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Unirea” al județului Alba, în municipiul Alba Iulia, strada A.I .Cuza, nr.10, județul Alba, a următoarelor documente:

Cererea de înscriere, se depune personal de către candidat și este adresată inspectorului șef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Unirea” al județului Alba;
Declaraţia de confirmare a cunoaşterii şi acceptării condiţiilor de recrutare;
Curriculum-vitae model Europass;
Copia cărţii de identitate;
Declaraţie pe propria răspundere din care să reiasă dacă, în ultimele 6 luni, au fost evaluați psihologic în același scop, precum și rezultatul evaluării psihologice (aviz psihologic Apt/Inapt)
Consimțământul privind solicitare extras de pe cazierul judiciar;
Un dosar cartonat tip plic.

Nu vor fi acceptate cererile de înscriere depuse prin fax, e-mail, poştă, terţe persoane sau în orice altă formă decât cea mai sus prezentată.

Fişa postului scos la concurs poate fi consultată de către candidaţi, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia informaţiilor clasificate, la sediul unităţii organizatoare – Serviciul Resurse Umane, în fiecare zi lucrătoare în intervalul orar 09⁰⁰-15⁰⁰.

Concursul pentru ocuparea postului vacant va consta susţinerea unui test scris pentru verificarea cunoştinţelor necesare îndeplinirii atribuţiilor postului, în acord cu tematica și bibliografia anexate prezentului anunț.

Testul scris va fi precedat de susţinerea probei de evaluare a performanței fizice, ca probă eliminatorie, respectiv traseu practic-aplicativ (conform prevederilor Anexei nr. 3² la Ordinul MAI nr.177/2016 modificat și completat cu OMAI nr.144/2017).

Este declarat „PROMOVAT“ candidatul care îndeplineşte baremul minim de 1’05“ (un minut şi cinci secunde) la proba „traseu practic-aplicativ“.

Pe timpul susţinerii probei, indiferent de cauze/motive, nu se admit reexaminări sau repetări.

Abandonul, accidentarea sau neîndeplinirea baremului minim duce la eliminarea candidatului din concurs şi declararea acestuia „NEPROMOVAT“.

Candidații care au promovat proba evaluarea performanțelor fizice sunt declarați „admis” iar cei care nu au promovat proba sunt declarați ”respins”.

La testul scris se prezintă numai candidații declarați „admis” la evaluarea performanțelor fizice.

Nota de promovare a probei de concurs testul scris este minimum 7,00.

Este declarat „admis” la concurs candidatul care a fost declarat „admis” la toate probele concursului şi a obţinut nota cea mai mare la testul scris.

Rezultatele probei test scris se afișează pe pagina de internet a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Unirea” al județului Alba, respectiv www.isualba.ro, precum şi la avizierul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Unirea” al județului Alba, din Alba Iulia, strada A.I. Cuza nr.10, județul Alba.

În situaţia în care, mai mulţi candidaţi au obţinut aceeaşi notă la proba test scris, departajarea candidaţilor se realizează pe baza rezultatelor obţinute în urma susţinerii unui interviu structurat pe subiecte profesionale, pe baza tematicii și bibliografiei stabilită la proba scrisă, cu subiecte elaborate la nivelul comisiei centrale de concurs.

Ambele probe ale concursului și interviul structurat pe subiecte profesionale (dacă este cazul) vor fi înregistrate audio și video.

Candidatul nemulţumit de rezultatul obţinut la testul scris poate formula contestaţie, o singură dată pentru fiecare probă, în termen de 24 de ore de la afişare.

Candidaţii pot contesta numai notele la propriile lucrări.

Comisia de soluţionare a contestaţiilor are obligaţia de a soluţiona contestaţiile în termen de 2 zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere.

Proba de concurs evaluarea performanțelor fizice nu poate fi contestată.

Informații suplimentare despre organizarea concursului şi depunerea documentelor se pot obţine din pagina oficială de internet a unităţii www.isualba.ro (link: http://www.isualba.ro/men-anunturi ) şi la structura de resurse umane a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „UNIREA” al Judeţului Alba, tel. 0258.810.411, interior 27007 sau 27119, în zilele lucrătoare între orele 09.00-15.00.

Alte articole etichetate cu:10 ianaurie 3 ianuarie conditii detalii inscriere inscrierea candidatilor isu angajari probe

Publicitate

Știri

Începe SĂPTĂMÂNA MARE: Ce trebuie să faci în fiecare zi în această perioadă

Publicat

acum 12 ore

în

28/04/2024

Simona Lodroman

Postul Paştelui se încheie cu Săptămâna Mare, a patimilor lui Hristos.

În Săptămâna Mare se face curăţenie generală în gospodării. Curţile sunt măturate, surile sunt curăţate de gunoaie, gardurile sunt reparate, şanţurile sunt curăţate de nămol şi adâncite.

Casele trebuie să strălucească de curăţenie pentru că ele „te blestemă dacă Pastile le prind necurăţate”.

Săptămâna Mare. Lunea Mare

În lunea Săptămânii Mari se scoate totul la aerisit, se lipesc şi se văruiesc casele iar mobilierul este spălat şi reparat. De asemenea, în Lunea Mare se poate spăla.

Până miercuri, inclusiv, sunt permise muncile în câmp. După această zi bărbaţii trebăluiesc pe lângă casă, ajutându-şi nevestele la treburile gospodăreşti.

Săptămâna Mare. În Joia Mare fiecare familie duce la Biserică colaci

În Joia Mare, dată limita slujbelor speciale dedicate morţilor, fiecare familie duce la biserica colaci, prescuri, vin, miere de albine şi fructe pentru a fi sfinţite şi împărţite, apoi, de sufletul morţilor, parte preotului, parte sătenilor aflaţi la biserica, în cimitir sau pe la casele lor.

Până la Joia Mare, femeile se străduiau să termine torsul de frică Joimăriţei care, în imaginarul popular era o femeie cu o înfăţişare fioroasă ce pedepsea aspru lenea nevestelor sau a fetelor de măritat. Uneltele de tortură ale Joimăriţei erau căldură, oală cu jăratec, vătraiul sau cârligul pentru foc.

Această fiinţă mitologică folosea mijloace cumplite de tortură: ardea degetele şi mâinile fetelor şi femeilor leneşe, le pârlea părul şi unghiile şi incendia fuioarele de cânepă găsite netoarse. De multe ori nici flăcăii leneşi, cei care nu terminau de reparat gardurile sau nu îngrijeau bine animalele pe timpul iernii, nu erau iertaţi de aceste pedepse. De fapt, Joimăriţă era, la origini, o zeitate a morţii care supraveghea focurile din Joia Mare şi care, treptat, a devenit un personaj justiţiar ce pedepsea lenea şi nemuncă.

Săptămâna Patimilor. Focurile de Joi-Mari

Conform tradiţiei, în noaptea ce premerge Joia Mare sau în dimineaţă acestei zile se deschid mormintele şi sufletele morţilor se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor se aprindeau focuri prin curţi, în faţă casei sau în cimitire, crezându-se că, astfel, ei aveau posibilitatea să se încălzească. Focurile de Joi-Mari erau ruguri funerare aprinse pentru fiecare mort în parte sau pentru toţi morţii din familie şi reprezentau o replică precreştină la înhumarea creştină din Vinerea Mare, conform crestinortodox.ro.

Aceste focuri se deosebesc de focurile ritualice de peste an – focurile de Mucenici, de Lăsatul Secului, de San – George sau de Sânziene. Ele se făceau din plante considerate a avea virtuţi magice ( alun, boz, tei) ce erau adunate de către copii sau de către tinerele necăsătorite.

Focurile se înconjurau cu tămâie şi agheasmă, în jurul lor se aşezau scaune „pentru morţii ce urmau să sosească” şi se dădea de pomană copiilor, vecinilor şi rudelor. Obiceiul se mai păstrează în unele sate din zona montană a Bucovinei (Moldoviţa, Paltin, Argel, Vama, Brodina de Sus etc), purtând denumirea de „încălzitul moşului” dar, de cele mai multe ori, semnificaţiile sale nu mai sunt cunoscute, el având mai ales caracter de divertisment.

Săptămâna Patimilor. Când se face pasca si când se vopsesc ouăle

Joia Mare este ziua în care, de regulă, se prepară cele mai importante copturi pascale: pască,cozonacii cu mac şi nuca şi babele coapte în forme speciale de ceramică. Pască cea mai importantă coptură rituală a Paştelui, se face din făină de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sită deasă, şi are, cel mai adesea, formă rotundă. Aluatul dospit se pune în tavi speciale pentru pască, după care, de jur împrejur, se aşează aluatul împletit din două sau trei sucituri şi se lasă totul la crescut.

În mijlocul tăvii se aşează, apoi, brânză de vacă, pregătită cu zahăr, ouă, mirodenii şi stafide. Peste brânză se face o cruce, din acelaşi aluat împletit, împodobită cu ornamente în formă de floare. Se unge totul cu ou şi se coace în cuptorul încălzit. Altă dată, cojile ouălor folosite la pască nu se aruncau şi nici nu se ardeau.

Ele se strângeau cu multă grijă într-un vas special şi se aruncau în Sâmbătă Paştelui pe o apă curgătoare crezându-se că, astfel, găinile şi puii aveau să fie păziţi de uliu peste vara. Se mai credea că, în felul acesta, se dădea de ştire Blajinilor – popor mitic care trăia sub pământ – că se apropie cea mai mare sărbătoare a creştinilor.

În Vinerea Neagră se ţine post negru

Ultima vineri din Postul Mare este numită în Bucovina Vinerea Paştilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră, Vinerea Seacă sau Vinerea Mare. Conform tradiţiei creştine, este, ziua în care Iisus a fost răstignit şi a murit pe cruce pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul pactului strămoşesc. Din această cauza Vinerea Mare este zi de post negru.

În Vinerea Mare nu se fac copturi

În Vinerea Mare este interzis a se face copturi. Există credinţă că dacă cineva se încumetă a coace în această zi face mare păcat iar coptură nu este mâncată nici măcar de peşti.

În Vinerea Mare, dimineaţă, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculţi prin rouă sau se scăldau tainic în ape curgătoare crezând că, în felul acesta, vor fi sănătoşi pe tot parcursul anului. Seară, însă, întreagă suflare a satului bucovinean mergea la biserica pentru a participa la slujba de scoatere a aerului şi pentru a trece pe sub acesta. în scopuri terapeutice.

Săptămâna Patimilor. Sâmbătă Mare

Sâmbătă Mare este ultima zi de pregătire a Paştilor, când femeile trebuie să pregătească marea majoritate a mâncărilor, să deretice prin încăperi şi să facă ultimele retuşuri la hainele noi pe care urmau să le îmbrace în zilele de Paşti. De obicei, în Sâmbătă Mare are loc şi sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc mâncări tradiţionale: drobul, numit în Bucovina cighir, friptură şi borşul de miel.

Spre deosebire de Crăciun, pentru Paşti nu se pregătesc prea multe feluri de mâncare, de unde şi zicerea: „Crăciunul este satul iar Paştele este fudul”. Principala grijă a oamenilor, înaintea Paştilor, este aceea de a-şi primeni hainele, fiecare gospodină trebuind să aibă o cămaşă nouă, cusută în mod special, iar bărbaţii măcar o pălărie nouă.

Sâmbătă seară fiecare gospodină îşi pregăteşte cu grijă coşul ce urmează a fi dus la biserica, pentru sfinţire.

În el aşterne un ştergar curat şi aşează o lumânare albă, apoi ouă roşii, pască, cozonac,ouă încondeiate, o bucată de slănină, muşchi de porc, şuncă special preparată, zahăr, făină, salată de hrean cu sfeclă roşie fiartă, sare, câţiva căţei de usturoi, o ramură de busuioc, un fir-două de breabăn (numit brebanoc sau bărbănoc), cârnaţi, un miel din aluat copt într-o formă specială etc.

Totul se acoperă cu cel mai frumos ştergar pe care îl are gospodină, semn de preţuire a sărbătorii pascale dar şi de mândrie personală.

Sursa:realitatea.net

Citește mai mult

Știri

Cozonacul, nelipsit de pe meselor românilor de Paște: Când și unde a apărut

Publicat

acum 14 ore

în

28/04/2024

Simona Lodroman

Desertul preferat al românilor, cozonacul, are o istorie îndelungată. Tradiția românească spune că dacă ai cozonac pe masă înseamnă că sărbătorești.

Deși este o prăjitură tradițională românească, acesta este în egală măsură și un desert bulgăresc (kozunak) și un produs de patiserie italiană numită „panettone”.

La originea cozonacului se află pâinea, iar tehnicile de dospire și coacere au evoluat în timp. Drojdia a fost folosită din timpuri străvechi ca ferment pentru dospirea aluatului.

Potrivit descoperirilor arheologice, în Egiptul antic existau cuptoare pentru copt. De asemenea, există desene care datează de aproape 4.000 de ani ce atestă că egiptenii știau să facă mai multe feluri de pâine dospită, unele fiind îndulcite cu miere, scrie unica.ro.

Tot în Antichitate, grecii făceau un tip de cozonac îndulcit cu miere și presărat cu nuci, care se numea „plakous”. Chrysippus din Tyana a menţionat, conform surselor, o reţetă de cozonac cu nuci şi miere pe care, tot el menţionează, l-a gustat în Creta.

Romanii, care au preluat folosirea drojdiei de la egipteni și greci, au diversificat și îmbogățit rețeta pentru cozonaci, adăugând, spre exemplu, ouă, unt, fructe uscate. La început existau două feluri de cozonac ce erau oferite ca ofrandă zeilor: „libum”, un cozonac de dimensiuni mai mici și „placenta”, un cozonac cu brânză, stafide și alune. În Evul Mediu, brutarii europeni făceau deseori cozonaci cu fructe uscate deoarece acestea țineau mai mult timp.

În Marea Britanie, prima reţetă de cozonac apare într-o carte de bucate în 1718, cu recomandarea de a fi copt în forme lungi şi înguste, recomandare care a rămas valabilă şi în zilele noastre. În Anglia secolului al XIV-lea, Geoffrey Chaucer menţionează, în Povestiri din Canterbury, de cozonaci imenşi făcuţi pentru ocazii speciale. Unul dintre cozonaci, de forma unui tort, fusese făcut din 13 kilograme de făină şi conţinea unt, smântână, ouă, mirodenii, stafide şi miere, potrivit unica.ro.

Francezii, cei care în secolul al XIX- lea au adăugat al treilea fel la masă, „desertul”, sunt cei care au pus în valoare cozonacul, mai mult decât alţii. Marie Antoinette a rămas în memoria oamenilor prin fraza pe care a rostit-o atunci când i s-a spus că oamenii nu au nici măcar pâine pe masă, din cauza sărăciei. Viitoarea regină a Franţei ar fi rostit: „Să mănânce cozonac, dacă nu au pâine”.

Mrs. Mary Eales, o cunoscută autoare de cărţi de bucate din Marea Britanie, a scris în 1718, ca recomandare, ca acest preparat să fie copt în forme lungi şi mai subţiri. De atunci datează forma clasică de cozonac. Specialiştii în gastronomie sunt aproape cu toţii de acord că reţeta de cozonac, asa cum o cunoaştem noi astăzi, a fost consacrată în secolul al XIX-lea de europeni, scrie unica.ro.

Citește mai mult

Știri

Să ne cunoaștem frumusețile județului: Spectaculoasa Cascadă Pătrăhăițești-Arieșeni, înaltă de 14 metri, loc de atracție pentru turiști

Publicat

acum 16 ore

în

28/04/2024

Simona Lodroman

Spectaculoasa Cascadă Pătrăhăițești, de lângă Arieșeni, reprezintă o atracție pentru turiști, indiferent de perioada anului

Cascada Pătrăhăițești este o splendidă cădere de apă în 2 trepte, de 14 metri înălțime. Traseul până la cascadă este ușor accesibil, o bună parte din el se poate face și auto.

Cascada Patrahaitesti – dupa numele satului langa care se afla sau Cascada Bucinis – dupa numele raului pe care s-a format.

Cei mai multi turisti viziteaza aceasta cascada in perioada de vara din iulie pana prin septembrie, se poate ajunge la cascada chiar si iarna cand zapada este mica. Cascada merita vizitata si in perioada de primavara si toamna cand datorita topirii zapezilor sau ploilor debitul ei este mult mai mare, deasemenea iarna are un farmec deosebit fiind impodobita de gheata.

Cum ajung la Cascada Patrahaitesti?

Pentru a ajunge la cascada plecand din centrul statiunii turistice Arieseni urmati drumul national spre Vartop circa 1 kilometru pana vedeti un pod de beton pe partea stanga iar langa acesta un mic indicator „Cascada Patrahaitesti 5 kilometri”. De aici urmati drumul forestier lejer si marcajul punct rosu pana in satul Patrahaitesti de unde mai aveti 1,5 kilometri pana la cascada.
Ce pot vizita in apropierea cascadei?

In apropierea cascadei puteti sa vizitati doua muzee – doua ateliere de mestesugarit in care se creaza obiecte de artizanat specifice ciubararitului: tulnice, ciubere, donite, pahare de lemn, sararite, fluiere. Aici puteti sa vedeti cum sunt create aceste obiecte si deasemenea puteti invata sa cantati la tulnic. Deasemnea la localnici gasiti produse traditionale specifice tarii motilor: palinca, afinata, dulceata de fructe de padure etc.

Cascada Patrahaitesti se gaseste la poalele Varfului Curcubata Mica, varf pe care il puteti vizita plecand de la cascada. De sus aveti cel mai bun punct de belvedere asupra Tarii motilor cu casele rasfirate prin toate poienile muntilor pana sus pe creste. Acest traseu nu are marcaj turistic.