Educație și Cultură
Istoria Monumentului Custozza din Piața Cetății din Alba Iulia
Date semnificative despre Monumentul Custozza din Piața Cetății
Privind monumentul aflat în zona centrală a Pieței Cetății, vă întrebați, probabil, ce legătură există între Alba Iulia și bătălia de la Custozza din 1866, în timpul conflictului militar dintre Italia și Austria pentru posesiunea Veneției?
Ei bine, la bătălia din nordul Italiei, câștigată de austrieci, a luat parte și Regimentul 50 Infanterie de la Alba Iulia, format în mare parte din români şi maghiari, dar comandat de ofiţeri austrieci.
Inițiativa ridicării unui monument dedicat celor 133 de soldați și ofițeri căzuţi la Custozza a aparținut ofițerilor Regimentului austriac de la Alba Iulia și s-a concretizat la 40 de ani de la lupta italiană, în 1906. Monumentul realizat în piatră cioplită, are înălțimea de patru metri, forma unui obelisc și este decorat în vârf cu un glob metalic înaripat.
Pe trei dintre plăcile comemorative, amplasate la baza monumentului, sunt inscripţionate numele ofiţerilor şi soldaţilor care și-au pierdut viața în bătălia din 1866, în limbile germană, maghiară şi română. Numele celor 10 ofițeri căzuți în bătălie, între care și un român, Gheorghe Pop, sunt trecute pe placa din față. Pe plăcile din stânga și dreapta figurează numele soldaților care și-au pierdut viața în 1866. Numele celor căzuți expun și câte ceva din modul în care era structurată la acea vreme armata imperiului austriac. Ofițerii sunt în majoritate de origine germană, soldații, în schimb, sunt în majoritate români. Pe placa din spatele monumentului se află un text în limba germană, care evocă credința și spiritul de sacrificiu al părinților și care, în traducere, spune: „Fiți devotați și statornici ca părinții voștri!”.
Monumentul este împrejmuit cu două rânduri de lanţuri masive, în care sunt intercalate ghiulele de tun.
Informația pe care o prezintă monumentul este una specifică începutului de secol XX. Transformarea în eroi, ca și simpla menționare a sacrificiului unor soldați de rând, este un demers modern, de reconsiderare a contribuției celor mulți la mersul istoriei.
Monumentul Custozza a fost restaurat odată cu ampla lucrare de punere în valoare a Cetăţii Alba Carolina.
sursa: albaiuliaqr.ro
Educație și Cultură
Care este exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș
Exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș, o bijuterie de acum 4 mii de ani
Exponatul lunii aprilie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş este un ac cu capul discoidal, care a fost descoperit la Sebeş „Podul Pripocului” într-o aşezare de epoca bronzului aparţinând fazei a II-a a culturii Wietenberg.
Piesa a fost descoperită în anul 1960 în urma cercetărilor întreprinse de muzeul sebeşean, în colaborare cu Institutul de Arheologie din Cluj.
Acul, confecţionat din bronz, are lungimea 19,6 cm şi diametrul discului de 3,9 cm şi este ornamentat printr-un şir de proeminenţe realizate prin ciocănire dinspre partea opusă în tehnica „au repoussé” dispuse pe marginile discului, din care lipseşte un mic fragment. În şirul eliptic este încadrată o cruce realizată în aceiași manieră, iar sub disc tija este torsionată. Piesa a dezvoltat de-a lungul timpului o patină nobilă de culoare verde.
Originea acestui tip de ac se găseşte la începutul epocii bronzului din Europa Centrală, iar piesa de la Sebeş poate fi datată începutul epocii bronzului mijlociu. În preistorie legăturile comerciale ale zonei Sebeşului nu se limitau în numai la ariile învecinate, existând descoperiri care atestă contacte cu spaţiile răsăritene, dar şi cu Europa Centrală. Unul dintre marile drumuri ale care lega podişul Transilvaniei de câmpia Tisei şi Europa Centrală şi trecea, de-a lungul Mureşului. Aşa stand lucrurile, nu ne surprinde prezenţa în bazinul râului Sebeş, afluent al râului Mureş, a unor bunuri de prestigiu importate din alte arii culturale, cum este acul cu cap discoidal descoperit la Sebeş.
Pe acest drum se tranzitau atât sarea, necesară triburilor din vest unde acest bun lipseşte, cât şi unele produse finite din bronz sau aur, specifice spaţiului transilvănean. La schimb cu aceste produse, erau aduse materii prime pentru obţinerea bronzului (cositor, antimoniu, plumb), în baza acestor relaţii comerciale putându-se explica prezenţa la Sebeş a unor piese de factură central europeană, cum este acul cu cap discoidal de la „Podul Pripocului”, Sebeşul fiind situat pe un drum care lega zona saliniferă de la Ocna Sibiului cu Mureşul şi, de aici, cu Transdanubia şi Europa Centrală.
Pe lângă relaţiile de schimb, acul cu cap discoidal de la Sebeş reprezintă o dovadă a simţului estetic deosebit al orfevrarilor care l-au produs, dar şi preferinţele, în ceea ce priveşte podoabele, a celor care l-au achiziţionat, putând oferi indicii asupra modei şi a gustului în materie de podoabe, în acele timpuri. Astfel, se observă legătura comunităților din zonă cu centrele metalurgice central-europene, acul la Sebeş, alături de alte descoperiri, reprezentând una dintre cele mai estice apariţii ale acestui tip de podoabă, cu mult în afara ariei în care ele se concentrează (centrul Europei). Ţinând seama de cronologia absolută realizată pe baza probelor de radiocarbon din necropola Wietenberg de la Sebeş, contemporană cu locuirea de la „Podul Pripocului”, acul poate fi datat în perioada cuprinsă între secolul XX şi jumătatea secolului al XVIII-lea î. Chr.
Educație și Cultură
Performanță de senzație la matematică a unui elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia
Elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia, performanță de senzație la matematică
Educație și Cultură
„Pentru slava mai mare a lui Dumnezeu. Iezuiții în Transilvania”, expoziție la muzeul albaiulian
Expoziție specială la muzeul albaiulian
-
Știriacum 6 zile
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Politicăacum o săptămână
Revoluția de la 1848 din Transilvania: Pe 18 aprilie, la Blaj avea loc prima adunare a românilor din Transilvania
-
Divertismentacum 6 zile
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum o săptămână
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum o zi
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum 2 săptămâni
Liliacul, cel mai frumos şi parfumat arbust ornamental de primăvară, folosit și în scopuri medicinale
-
Știriacum 3 ore
Crenguțele de salcie: Semnificația uneia dintre cele mai cunoscute tradiții românești de Florii
-
Sfatul mediculuiacum 2 săptămâni
Atenție la înțepătura de căpușă: Cum vă feriţi de Lyme, boala care revine odată cu căldura