Rămâi conectat

Știri

IPJ Alba – A început selecția candidaților pentru concursurile de admitere în școlile de poliție!

Publicat

în

Inspectoratul de Poliţie Judeţean Alba informează că au început înscrierile în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne, sesiunea 2018. Anul acesta, persoanele interesate de cariera de polițist se pot înscriere pe unul dintre următoarele locuri:

  1. Academia de Poliţie „ Alexandru Ioan-Cuza” Bucureşti:
  2. Facultatea de Poliție 305 locuri la frecvență, dintre care 8 pentru rromi, 6 pentru maghiari şi 4 pentru alte minorităţi, precum și 50 la frecvență redusă (pentru agenţii, subofiţeri şi maiştri militari din cadrul structurilor M.A.I.);
  3. Facultatea de Științe Juridice și Administrative, Specializarea Drept: 115 de locurila frecvență, 100 de locuri cu taxă – învățământ la distanţă; Administraţie publică – 100 de locuri cu taxă – frecvenţă (personal civil).
  4. Facultatea de Poliţie de Frontieră : 60 de locuri frecvenţă, din care două locuri pentru rromi, două pentru maghiari şi două pentru alte naţionalităţi;
  5. Instituții de învăţământ superior ale MAp.N, pe locurile M.A.I.
  6. Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul”, pe locurile M.A.I.
  7. Şcolile de agenţi de poliţie
  8. Şcoala de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr” Câmpina1.300de locuri(30 locuri pentru rromi, 10 locuri pentru alte minorităţi);
  9. Şcoala de Agenţi de  Poliţie „Septimiu Mureşan” Cluj–Napoca – 300 de locuri (10 locuri pentru rromi, 3 locuri pentru alte minorităţi);
  10. Şcoala de Pregătire a Agențiilor de Poliţie „Avram Iancu” Oradea 280 de locuri (8 locuri pentru rromi, 3 locuri pentru alte minorităţi);
  11. Şcolile postliceale din cadrul MAp.N., pe locurile MAI

Locurile la instituțiile de învățământ care formează personal pentru Ministerul Afacerilor Interne sunt comune pentru femei și bărbați.

Pentru a participa la concursurile de admitere în instituţiile de învăţământ superior ale M.A.I, M.Ap.N. şi S.R.I şi unităţi de învăţământ postliceal ale M.A.I şi M.Ap.N., forma de învăţământ cu frecvenţă, candidaţii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele:

  1. a) să aibă cetăţenia română şi domiciliul în România;
  2. b) să cunoască limba română, scris şi vorbit;
  3. c) să aibă capacitate deplină de exerciţiu;
  4. d) să fie apţi din punct de vedere medical, fizic şi psihologic;
  5. e) să aibă vârsta de minimum 18 ani împliniţi sau să îi împlinească în cursul anului în care participă la concursul de admitere;
  6. f) să fie absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat;
  7. g) să aibă un comportament corespunzător principiilor care guvernează profesia de poliţist, respectiv, în cazul candidaților pe locurile M.A.I. la instituțiile de învățământ destinate formării iniţiale a personalului militar să aibă un comportament corespunzător cerinţelor de conduită admise şi practicate în societate;
  8. h) să nu aibă antecedente penale, cu excepţia situaţiei când a intervenit reabilitarea;
  9. i) să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârşirea de infracţiuni;
  10. j) să nu fi fost destituiţi dintr-o funcţie publică sau să nu le fi încetat contractul individual de muncă pentru motive disciplinare în ultimii 7 ani;
  11. k) să nu fi desfăşurat activităţi de poliţie politică, astfel cum sunt definite prin lege;
  12. m) să nu aibă semne particulare evidente sau tatuaje neacoperite de vestimentaţie, în ţinuta de vară. Verificarea îndeplinirii acestui criteriu se realizează cu ocazia examinării medicale;
  13. n) să fi obţinut la purtare, în perioada studiilor liceale, media de cel puţin 9,00, cu excepţia candidaţilor care au absolvit instituţii de învăţământ de nivel liceal în state membre ale Uniunii Europene în care nu se evaluează prin notă/punctaj/calificativ purtarea elevului;
  14. o) să nu fi fost exmatriculaţi pentru abateri disciplinare dintr-o instituţie de învăţământ;
  15. p) pentru candidaţii pe locurile M.A.I. la instituțiile de învățământ destinate formării iniţiale a personalului militar, respectiv pentru locurile M.A.I. la instituțiile de învățământ ale M.Ap.N., aceștia trebuie să aibă vârsta de până la 27 de ani, împliniţi în anul participării la concursul de admitere;

Suplimentar fată de condiţiile şi criteriile enumerate mai sus, candidații pentru admiterea în instituţiile de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, altele decât cele din subordinea M.A.I., pe locurile rezervate M.A.I., trebuie să îndeplinească, după caz, şi criteriile specifice de recrutare prevăzute de acestea.

Detalii cu privire la condiţii, depunerea dosarelor de înscriere precum şi alte informaţii de interes pot fi obţinute, de către persoanele interesate, consultând anunţul publicat pe pagina de internet a IPJ Alba, în secţiunea „Carieră – admitere în şcolile de poliţie”.

Cererile de înscriere ale candidaţilor pentru concursul de admitere organizat în sesiunea iulie-august 2018 în instituţiile de învăţământ superior ale M.A.I. (Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” Bucureşti), instituţiile de învăţământ superior ale M.Ap.N. şi S.R.I. precum şi pentru unitățile de învățământ postliceal ale M.Ap.N., se primesc până la data  de 25.05.2018.

Cererile de înscriere ale candidaţilor pentru concursul de admitere la unitățile de învățământ postliceal ale M.A.I. (Şcoala de Agenţi de Poliţie „Septimiu Mureşan” Cluj Napoca, Şcoala de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr” Câmpina şi Şcoala de Pregătire a Agenţilor Poliţiei de Frontieră „Avram Iancu” Oradea) pentru sesiunea august-septembrie 2018, se primesc până la data de 15.06.2018.

Cererile de înscriere ale candidaţilor pentru concursul de admitere la unitățile de învățământ postliceal ale M.A.I. (Şcoala de Agenţi de Poliţie „Septimiu Mureşan” Cluj Napoca, Şcoala de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr” Câmpina şi Şcoala de Pregătire a Agenţilor Poliţiei de Frontieră „Avram Iancu” Oradea) pentru sesiunea ianuarie 2019, se primesc până la data de 23.11.2018.

În judeţul Alba, recrutarea candidaţilor pentru admiterea la instituţiile de învăţământ amintite mai sus se realizează de către Serviciul Resurse Umane din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba.

Cererile de înscriere la concurs se depun la Serviciul Resurse Umane, de luni până vineri între orele 10.00 – 14.00.

Relaţii suplimentare se pot obţine de zilnic, în acelaşi interval orar, la telefon 0258806161, interior 20112 sau de pe pagina de internet a Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba, pe calea https://ab.politiaromana.ro/ro/cariera/admitere-in-scolile-de-politie.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

Chemarea narciselor, în luna mai: În Alba, două poieni cu narcise, cea de pe Vârful Negrilesei, din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii de lângă Întregalde

Publicat

în

Chemarea narciselor, în luna mai: În Alba, două poieni cu narcise. Serbarea Narciselor de la Negrileasa se va desfășura în acest an, în perioada 18-19 mai.

Locuitorii din zona Munţilor Apuseni, dar şi din diverse părţi ale ţării sunt invitați în vârful muntelui să se bucure de frumuseţea zonei, priveliştea încântătoare şi mireasma oferită de numărul foarte mare de narcise.

În judeţul Alba sunt cunoscute două poieni cu narcise: cea de pe Vârful Negrilesei (5 ha), din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii (8 ha) de lângă comuna Întregalde. Din cauza altitudinii mai ridicate, narcisele din aceste poieni înfloresc mai târziu, in mai.

Poiana Narciselor are şi propria legendă. Pe vremuri poienile de pe munte reprezintau locul în care ciobani din toate părţile se întâlneau, îşi povesteau peripeţiile şi se pregăteau pentru un nou an de ciobănit. Tot aşa se zvoneşte că a apărut şi legenda Negrilesei, din întâmplarea unor ciobani care mai apoi au povestit totul înaintaşilor lor şi astfel a ajuns până în zilele noastre.

”Se spune ca în vremuri îndepărtate o pasăre măiastră care zbura din depărtări, doar odată în an în aceşti munţi pentru a vesti sărbătorile de cântec şi joc ale anului, a poposit în Poiana Negrilesei, aşa pe când se îngâna ziua cu noaptea, pentru a se odihni după atâta drum. Era vremea când ciobani din zonă pregăteau cina în jurul focului de cetină, iar unul dintre ei mai bătrân, văzu pasărea şi prin sunet de tulnic îşi chema camarazii ca să o prindă, pentru a îşi împodobi cu penele ei pălăriile. Pasărea măiastră frântă de obosita aştepta ca păstorii să se aproprie şi le rosti cu grai omenesc şi înţelept:

«Ştiu că vreţi să-mi luaţi viaţa, pentru penele mele, cu care să vă împodobiţi pălăriile, dar de mi-ţi cruţa, voi umple aceste poieni cu aceste pene şi an de an ele vor răsări mai frumos şi mai multe pentru voi, astfel încât, copiii, nepoţii şi strănepoţii voştri, vor avea cât vor fi aceşti munţi podoaba penelor mele». La aceste vorbe minunate, ciobanii au lăsat pasărea în viaţă. Şi-a luat zborul şi nu s-a mai oprit decât pe Muntele Găina, dar nu a uitat să îşi scuture penele fermecate, astfel încât de atunci şi până acum, în aceste poieni din Muntele Negrilesei, cresc an de an ca să vestească venirea verii, frumoasele narcise, dezmierdând cu frumuseţea şi mirosul lor pe toţi trecătorii şi mai ales pe cei care vin la sărbătoarea narciselor care are loc an de an în luna mai”, astfel sună legenda transmisă din generaţie în generaţie.

Poiana Narciselor este arie naturală protejată. Pentru turiştii care au venit cu corturi a fost amenajat un loc special de campare. Pe platoul de la Negrileasa se găsesc, la tarabe, tradiţionalii mici şi bere, dar şi obiecte de artizanat.

Traseu de acces: de pe drumul DN74A Câmpeni-Abrud, se intră pe drumul spre Bucium, de unde spre satul Valea Negrilesii. Din sat un drum forestier ne duce până la Cabana Narciselor.

Poienile cu narcise, care însumează cca.45 de hectare se află la altitudini cuprinse între 1150 și 1250 m și ocupă culmea și versantul nord-vestic al Dealului Buciumanilor și versantul nord-estic al muntelui Vălcoi. Din păcate, datorită pășunatului, numărul narciselor înflorite primăvara scade de la an la an.

Sursa: agrointel.ro, welcometoromania.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

DUMINICA TOMII: Ce trebuie să faci în prima duminică după Paşte. Tradiţii şi obiceiuri

Publicat

în

Duminica Tomii se sărbătoreşte în prima duminică după Paşte. Această zi de sărbătoare aduce o serie de obiceiuri şi tradiţii

Prima duminică de după Paști, cea care încheie Săpămâna Luminată, poartă numele de Duminica Tomii, după Apostolul Toma, cel necredincios. Duminica Tomii, prima duminică după Paşti este dedicată Apostolului Toma în calendarul ortodox.

Ultima zi din Săptămâna Luminată este încarcată de tradiții și obiceiuri. Aceasta poartă numele de Duminica Tomii, marcând momentul în care Isus se arată Apostolilor, printre care și Toma, cel care nu credea în învierea Mântuiorului.

În această zi sunt cinstiți și morții, iar în Banat femeile pun diferite pachete cu pomeni pe ape curgătoare, iar copiii împletesc coșuri din nuiele, în care sunt așezate ouăle roșii, vopsite în ajunul acestei sărbători.

Tot în această zi, în timpul slujbei, preotul sfințește colacii și ouăle aduse de credincioși la biserică, după care se caută o apă curgătoare, pentru a fi purtate de aceasta către sufletele morților. Credincioșii spun că, astfel, ofrandele aduse îi vor elibera pe cei plecați dintre noi de o parte din păcate, pentru a umbla prin locurile în care doresc.

După terminarea slujbei, oamenii merg în cimitire, pentru a participa la o altă slujbă, cea de comemorare a celor plecați în „lumea blajunilor”, de unde vine și ziua de Paștele Blajinilor.

Tradiții și obiceiuri din Duminica Tomii. În această zi are loc și o defilare impresionantă a Junilor brașoveni, care vor merge călare prin centrul orașului de sub Tâmpa, tradiție păstrată de câteva sute de ani.

Pentru că duminică este prima zi după Înviere când are loc pomenirea morților, sărbătoarea se mai numește Paștele Morților, sau al Blajinilor. Blajinii reprezintă oamenii pașnici, incapabili de a face rău cuiva, care s-ar afla la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pământului. Aceștia sunt anunțați de oameni de venirea Paștelui prin aruncarea cojilor de ouă roșii în ape curgătoare. Pentru că durează o săptămână până ce acestea ajung la ei, se va sărbători Paștele cu o săptămână întârziere.

Tot de Duminica Tomii, credincioșii își plâng morții pe la morminte, după care întind mese fie în cimitir, fie lângă biserică, în aer liber. Acesta este momentul în care, potrivit tradiției, oamenii pot sta la masă alături de sufletele celor plecați dintre noi, pentru a cinsti înviere Mântuitorului și cu aceștia.

Ce să nu faci în Duminica Tomii

În această zi de sărbătoare, nu se fac treburi în casă sau la câmp. Nu se spală, nu se coase, nu se face curat. Nu este bine să te cerți sau să spui vorbe de ocară și nu trebuie să vorbești de rău de cei decedați, scrie romaniatv.net.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Duminica Tomii, a doua duminică după Paști: Semnificația sărbătorii

Publicat

în

Duminica Tomii, prima duminică după Paşti este dedicată Apostolului Toma în calendarul ortodox şi sufletul morţilor în Calendarul Popular

Duminica Tomii – poarta numele de Pastile cel Mic si are o semnificatie aparte. Duminica Tomii este închinată sufletelor morților în calendarul popular, iar credincioșii au câteva obiceiuri și tradiții importante. 

Este o sărbătoare populară cu dată mobilă, sinonimă cu Paştele Morţilor sau Lunea Morţilor, dedicată spiritelor moşilor şi strămoşilor. Blajinii, oameni blânzi şi paşnici, incapabili de a face rău, s-ar afla într-o lume îndepărtată, la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pământului. Ei sunt anunţaţi că a sosit Paştele de către oamenii de aici care aruncă în apele curgătoare coji de ouă sparte în timpul înroşitului sau la prepararea alimentelor rituale (cozonaci, pască). Când sosesc cojile de ouă în ţara lor îndepărtată, în general după o săptămână, se serbează separat „aici“ şi „acolo“ Paştele Blajinilor sau Paştele Morţilor.

Credincioşii depun ofrande pe morminte, bocesc morţii, împart pomeni, fac libaţiuni, se întind mese festive (rituale) în cimitir, lângă biserică sau în camp, la iarbă verde.. „Acolo“, după un an de post şi izolare, bărbaţii se întâlnesc cu femeile pentru procreare, se ospătează cu resturile de alimente trimise pe apă, căzute pe Pământ şi în iarbă, sau date de pomană de rudele de „aici“. Astfel, oamenii îşi imaginau că pot petrece Paştele cu moşii şi strămoşii „aici“, prin venirea spiritelor morţilor când se deschid mormintele şi cerurile la Joimari sau separate, oamenii „aici“ şi Blajinii „acolo“, dar cu alimente şi băutură expediate prin diferite tehnici de oamenii de „aici“.

Duminica Tomii. Asezata imediat dupa Saptamana Luminata, duminica Tomii prelungeste taina Sfintei Invieri, fiindca Sfantul Apostol Toma, numit si Geamanul, cunoscut ca „Toma necredinciosul’, vazandu-L pe Mantuitorul, cu toate ca initial se indoise la primirea vestii ca Hristos a inviat, se rusineaza de necredinta sa si marturiseste plenitudinea dumnezeirii, scrie Jurnalul.ro.

În Banat, femeile dau pomeni pe ape curate, curgătoare, pentru slobozirea sufletelor răposaților. Bătrânele caselor înroșesc ouăle în ajunul sărbătorii, iar copiii adună ramuri fragede de alun sau de salcie, din care împletesc mici coșulețe.

Duminică dimineața, după slujba Utreniei, ouăle și colacii vor fi sfințiți de preoți. Apoi se vor căuta irugi, cursuri curate de ape curgătoare. Aici, oul, colacul și o lumânare aprinsă sunt așezate în fiecare coșuleț împletit și se dă drumul pe apă pentru a ajunge la sufletele morților. Oamenii cred că prin aceste ofrande sufletele morților vor fi eliberate de o parte din păcatele grele și vor putea umbla în locurile în care doresc. După Sfânta Liturghie, preoții ortodocși vor merge în cimitire și vor face slujbe pentru cei plecați în ”lumea blajinilor”, sfințind mormintele și pomenile aduse de familiile celor ce-și dorm somnul de veci.

În credința populară, în lunea după Duminica Tomii se sărbătorește Paștele Blajinilor. În folclor, Blajinii mai sunt cunoscuți și sub numele de rohmani. Paștele blajinilor este o sărbătoare populară care nu are o rânduială specifică în tipicul bisericesc. În credința ortodoxă se pune accent și pe cultul morților. Paștele blajinilor sau Paștele morților reprezintă în sine amintirea tuturor celor ce au murit, fie ei pregătiți — spovediți, împărtășiți și cu lumânare — sau nepregătiți. Credincioșii depun ofrande pe morminte, bocesc morții, împart pomeni, întind mese festive în cimitir, lângă biserică sau la iarbă verde. Această sărbătoare este marcată în Banat, Transilvania, Bucovina și Maramureș.

Blajinii, oameni blânzi și pașnici, s-ar afla într-o lume îndepărtată, la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pamântului. Ei sunt anunțați că a sosit Paștele de către oameni, care aruncă în apele curgătoare coji de ouă sparte în timpul înroșitului sau la prepararea alimentelor rituale (cozonaci, pască).

Sursa:realitatea.net și traditieialomita.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba