Social-Economic
Încălzirea globală. Dezghețarea permafrostului are multiple implicații negative
O veritabilă bombă climatică cu ceas, dezghețarea permafrostului, solul înghețat de milenii din zonele septentrionale ale planetei, amenință ecosistemul și societățile nordice, de la infrastructură la diferitele specii de plante și animale, dar și stabilitatea munților, conform unui nou studiu, transmite AFP. Citește mai multe pe radiounirea.ro
Permafrostul reprezintă aproximativ 25% din suprafața de teren a emisferei nordice (23 de milioane de kilometri pătrați), din Canada și Alaska până în Siberia, dar și în Groenlanda, Scandinavia, Mongolia și nordul Chinei.
Straturile de permafrost sunt fie mai subțiri, fie au o grosime de mai multe sute de metri, prezentând microlentile de gheață sau mase groase de gheață pură.
Schimbările climatice se manifestă însă de două ori mai rapid la latitudinile nordice decât în celelalte zone ale globului, iar „permafrostul se topește aproape peste tot”, a declarat pentru AFP geograful Antoni Lewkowicz, de la Universitatea din Ottawa, președintele Asociației internaționale pentru permafrost (IPA).
Citește și Cel mai puternic clip al anului 2015
Ritmul acestui dezgheț al subsolului este însă dificil de detectat, variind în funcție de regiune. Accelerat de precipitații și de activitățile antropice, fenomenul de dezgheț al permafrostului va continua probabil timp de decenii.
Deja efectele acestui dezgheț se fac resimțite: prăbușiri ale solului după topirea peliculelor de gheață de dedesubt, alunecări de teren, drumuri de macadam devenite instabile. La Salluit, la nord de Québec, spre exemplu, cazarma pompierilor s-a scufundat în pământ.
În teritoriul canadian Yukon, autostrada Alaska, pe ultimii săi 100 de kilometri, se dezintegrează, iar autoritățile încearcă repararea sa cu costuri ridicate, conform lui Lewkowicz, care studiază permafrostul de mai bine de 40 de ani.
Dezghețarea permafrostului accelerează și procesul de eroziune a coastelor.
În Alaska, topirea gheții din acest tip de sol pe care-l credeam etern „destabilizează o suprafață de pământ pe care locuiesc 100.000 de oameni, amenințând case și afectând elemente de infrastructură de transport și energetică”, remarca președintele american Barack Obama în luna septembrie, cu ocazia unei vizite în cel mai nordic stat american.
Acest fenomen amenință să afecteze și ecosistemele boreale, în special pe cele acvatice, fie că este vorba de lacuri sau râuri, apa începând să se infiltreze în solul dezghețat. Alunecările de teren și surpările masive produse pe platoul Peel (nord-vestul Canadei) au modificat deja chimia apelor râurilor locale.
Nici arborii nu scapă neafectați, topirea permafrostului ducând la producerea efectului de „pădure beată”.
Chiar și la latitudini mai joase dezghețul permafrostului de la altitudini înalte amenință munții: în Alpi, fragilizarea așa-numitului „ciment de gheață” provoacă de mai bine de 20 de ani surpări în serie, iar anul în curs a fost unul record pentru aceste fenomene.
„Nu trebuie să ne gândim că munții sunt niște structuri extraordinar de solide. Deseori, munții nu sunt decât un conglomerat eterogen de stânci și roci a căror stabilitate este dată de prezența gheții”, a explicat și Ludovic Ravanel, om de știință din cadrul Centrului național francez de cercetare științifică (Centre national de la recherche scientifique — CNRS). „Dacă vom topi cimentul munților, versanți întregi pot deveni instabili”, a avertizat el.
sursa agerpres.ro
Societate
JOIA MARE, ziua Cinei celei de Taină
Joia Mare pentru creștinii ortodocși și greco-catolici
Ziua de joi din Săptămâna Patimilor este cunoscută ca Joia Mare, ziua în care se prăznuiește Cina cea de Taină, adică ultima masă pe care a servit-o Iisus alături de cei 12 apostoli.
Nu se știe cunoaște cu certitudine meniul din acel moment, dar se cunosc obiceiurile alimentare ale celor apropiați lui Iisus, bazat pe pâine, legume precum lintea, ceapa și andivele, fructe ca smochinele și strugurii, ulei de măsline, pește de râu, miere și vin.
Evangheliile menționează doar pâinea și vinul, alimente cu puternică valoare simbolică, ce au fost servite de Iisus și de apostoli la Cina cea de Taină.
Mâncarea era servită în vase din teracotă sau din piatră. Codul strict al etichetei la masă făcea ca la stânga și la dreapta gazdei să se așeze cei mai importanți oaspeți.
Social-Economic
Delegație a Băncii Mondiale în vizită la Sebeș
Vizită la Sebeș a unei delegații a Băncii Mondiale
Societate
Ziua Pământului, marcată de pompierii militari din Alba printr-o acțiune de ecologizare
Acțiune de ecologizare, de Ziua Pământului, a pompierilor militari din Alba
-
Știriacum o săptămână
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Știriacum 2 ore
Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare din Săptămâna Patimilor
-
Divertismentacum 20 de ore
Luna MAI, o lună a naturii: Superstiţii şi obiceiuri în luna denumită popular și “Florar”
-
Știriacum 22 de ore
Chemarea narciselor, în luna mai: În Alba, două poieni cu narcise, cea de pe Vârful Negrilesei, din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii de lângă Întregalde
-
Divertismentacum o săptămână
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum 2 săptămâni
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum 5 zile
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum o zi
Mai, luna florilor: De la lalea, crin și bujor, la maci, margarete și lăcrămioare, transformǎ câmpul și grădinile în adevărate oaze de frumusețe și culoare