Educație și Cultură

În premieră în România, studenții vor putea să studieze timp de un an într-un alt oraș

Publicat

acum 9 ani

în

26/05/2015

Studenţii din patru mari centre universitare din ţară vor putea să studieze timp de un semestru sau un an într-un alt oraş. Afla de pe radiounirea.ro mai multe despre programul care începe în toamnă.

Programul, care începe în toamnă, este o premieră la noi în ţară, iar tinerii care aleg să participe vor avea cazarea şi masa asigurate.

În proiect sunt implicate universităţile din Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara şi Bucureşti, iar studenţii sunt încântaţi de idee. Studenţii care au medii bune şi sunt integralişti pot face un an sau un semestru la o facultate din alt oraş, care are specializarea studiată de ei.

„Ar fi o idee interesantă să capeți experiență și să vezi în alte locații cum se pot desfășura cursurile și dacă este diferență, dacă este mult mai bine predat sau mai puțin”, a spus un student. Deşi vor susţine examene cu alţi profesori, creditele vor fi recunoscute la facultatea la care au fost admişi.

„Vom face o perioadă de înscriere pentru astfel de mobilități Erasmus, vom pune la dispoziție facultățile unde pot să meagă, iar în funcție de înscrieri le vom centraliza, vom discuta cu universitățile respective, vom vedea numărul de locuri care pot să asigure astfel de mobilitate, pentru că noi trebuie să le asigurăm și cazările”, a spus Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara.

Din toamnă, câte 50 de studenţi de la fiecare facultate din Universitatea Babeş-Bolyai vor putea studia primul semestru în Timişoara, Iaşi sau Bucureşti. Instituţia a decis deja şi cuantumul bursei pentru un semestru. „Deci cu cel puţin 500 de lei şi acolo unde este cazul cu cealată bursă de studiu sau de merit, cu asigurarea cazării pe care toate cele cinci universităţi s-au angajat să o rezolve credem că toţi aceşti studenţi se pot descurca”, a spus Ioan Bolovan, prorector UBB. Şi studenţii din Iaşi sunt încântaţi de acest program.

Din Consorţiul Universitaria fac parte Universitatea Bucureşti, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Academia de Studii Economice din Bucureşti şi Universitatea de Vest din Timişoara.

sursa: digi24.ro

Publicitate

Educație și Cultură

Care este exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș

Publicat

acum o zi

în

27/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș, o bijuterie de acum 4 mii de ani

Exponatul lunii aprilie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş este un ac cu capul discoidal, care a fost descoperit la Sebeş „Podul Pripocului” într-o aşezare de epoca bronzului aparţinând fazei a II-a a culturii Wietenberg.

Piesa a fost descoperită în anul 1960 în urma cercetărilor întreprinse de muzeul sebeşean, în colaborare cu Institutul de Arheologie din Cluj.

Acul, confecţionat din bronz, are lungimea 19,6 cm şi diametrul discului de 3,9 cm şi este ornamentat printr-un şir de proeminenţe realizate prin ciocănire dinspre partea opusă în tehnica „au repoussé” dispuse pe marginile discului, din care lipseşte un mic fragment. În şirul eliptic este încadrată o cruce realizată în aceiași manieră, iar sub disc tija este torsionată. Piesa a dezvoltat de-a lungul timpului o patină nobilă de culoare verde.

Originea acestui tip de ac se găseşte la începutul epocii bronzului din Europa Centrală, iar piesa de la Sebeş poate fi datată începutul epocii bronzului mijlociu. În preistorie legăturile comerciale ale zonei Sebeşului nu se limitau în numai la ariile învecinate, existând descoperiri care atestă contacte cu spaţiile răsăritene, dar şi cu Europa Centrală. Unul dintre marile drumuri ale care lega podişul Transilvaniei de câmpia Tisei şi Europa Centrală şi trecea, de-a lungul Mureşului. Aşa stand lucrurile, nu ne surprinde prezenţa în bazinul râului Sebeş, afluent al râului Mureş, a unor bunuri de prestigiu importate din alte arii culturale, cum este acul cu cap discoidal descoperit la Sebeş.

Pe acest drum se tranzitau atât sarea, necesară triburilor din vest unde acest bun lipseşte, cât şi unele produse finite din bronz sau aur, specifice spaţiului transilvănean. La schimb cu aceste produse, erau aduse materii prime pentru obţinerea bronzului (cositor, antimoniu, plumb), în baza acestor relaţii comerciale putându-se explica prezenţa la Sebeş a unor piese de factură central europeană, cum este acul cu cap discoidal de la „Podul Pripocului”, Sebeşul fiind situat pe un drum care lega zona saliniferă de la Ocna Sibiului cu Mureşul şi, de aici, cu Transdanubia şi Europa Centrală.

Pe lângă relaţiile de schimb, acul cu cap discoidal de la Sebeş reprezintă o dovadă a simţului estetic deosebit al orfevrarilor care l-au produs, dar şi preferinţele, în ceea ce priveşte podoabele, a celor care l-au achiziţionat, putând oferi indicii asupra modei şi a gustului în materie de podoabe, în acele timpuri. Astfel, se observă legătura comunităților din zonă cu centrele metalurgice central-europene, acul la Sebeş, alături de alte descoperiri, reprezentând una dintre cele mai estice apariţii ale acestui tip de podoabă, cu mult în afara ariei în care ele se concentrează (centrul Europei). Ţinând seama de cronologia absolută realizată pe baza probelor de radiocarbon din necropola Wietenberg de la Sebeş, contemporană cu locuirea de la „Podul Pripocului”, acul poate fi datat în perioada cuprinsă între secolul XX şi jumătatea secolului al XVIII-lea î. Chr.

Drepturile de autor pentru acest text aparțin Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș și Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeș

Citește mai mult

Educație și Cultură

Performanță de senzație la matematică a unui elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia

Publicat

acum 2 zile

în

26/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia, performanță de senzație la matematică

Elevul Vlad Chedveș, din clasa a II-a E de la Școala Gimnazială “Mihai Eminescu” din Alba Iulia, pregătit de profesoara pentru învățământ primar Anca Farkas-Rusu.

Acesta a obținut premiul al II-leala Faza Națională a Concursului Internațional de Matematică “LUMINAMATH”, ediția a XXVII-a.

„Felicitări și mult succes în continuare!”, au transmis reprezentanții unității școlare.

Citește mai mult

Educație și Cultură

„Pentru slava mai mare a lui Dumnezeu. Iezuiții în Transilvania”, expoziție la muzeul albaiulian

Publicat

acum 3 zile

în

25/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Expoziție specială la muzeul albaiulian

Joi 25 aprilie, la ora 15.00, la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia va fi vernisată expoziția „Pentru slava mai mare a lui Dumnezeu. Iezuiții în Transilvania”.

Înființat în secolul al XVI-lea de către Ignațiu de Loyola, Ordinul iezuit a jucat un rol important în viața ecleziastică și culturală a Europei, implicit a Transilvaniei. Societatea lui Isus, așa cum mai este cunoscut ordinul, a întemeiat școli, a construit biserici și a înființat tipografii. Activitatea iezuiților în Transilvania a fost întreruptă de mai multe ori din cauza vicisitudinilor istoriei, inclusiv în perioada relativ recentă, când ordinul a fost interzis în România, în anul 1948.

Piesele expuse oferă o imagine de ansamblu asupra activității iezuiților în Transilvania, multe dintre acestea fiind de o valoare remarcabilă. Astfel, sunt expuse obiecte de artă – tablouri –, elemente arhitecturale, obiecte de cult, documente, cărți vechi, textile și relicvarii care adăpostesc fragmente de os ale fondatorilor ordinului, dar și Sfânta Cruce.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 25 aprilie – 30 iunie.

Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, în parteneriat cu Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia, Episcopia Romano-Catolică Timișoara, Episcopia Romano-Catolică Satu Mare, Provincia Maghiară Iezuită Budapesta, Biblioteca Academiei Române – filiala Cluj-Napoca, Muzeul Haáz Rezső Odorheiu Secuiesc, Muzeul Secuiesc al Ciucului Miercurea Ciuc, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca și Biblioteca Județeană Satu Mare.