Știri
În județul Alba, în 2022, nu au fost înregistrate fapte de omor sau vătămare corporală
În anul 2022, polițiștii din județul Alba și-au canalizat resursele, eforturile și acțiunile în direcția creșterii gradului de siguranță și protecție pentru cetățeni prin protejarea persoanei și a patrimoniului, sporirea siguranței stradale și rutiere, precum și destructurării grupărilor infracționale.
O altă componentă importantă au reprezentat-o elaborarea de proiecte care să acceseze fondurile Uniunii Europene precum și realizarea de parteneriate cu finanțare din partea autorităților județene și locale, în vederea modernizării logisticii existente la nivelul structurilor de prevenire și combatere a criminalității.
Resursele umane: Din totalul posturilor prevăzute la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Alba, anul 2022 s-a finalizat cu posturi ocupate în proporție de 87,1%.
Logistică: Au fost executate reparații curente la imobile, autovehicule și IT, în valoare de 1.206.535 de lei.
În domeniul prevenirii criminalității, pentru anul 2022, domeniile prioritare de acțiune au fost prevenirea delincvenței juvenile şi victimizării minorilor, prevenirea infracțiunilor contra patrimoniului, cu accent pe prevenirea infracțiunilor de furt din locuințe și prevenirea infracțiunilor de violență în familie.
Au fost inițiate și implementate 7 proiecte și campanii de informare și prevenire și s-au desfășurat activități punctuale pe diferite segmente ale criminalității, în parteneriat cu instituții, autorități publice locale şi parteneri privați.
În ceea ce priveşte combaterea criminalităţii: În anul 2022, la nivelul structurilor Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba au fost înregistrate cu 5,9 % mai multe infracțiuni decât în anul 2021.
Infracționalitatea judiciară a crescut cu 6,4% față de 2021, infracționalitatea economică a scăzut cu 6%, față de 2021, iar infracționalitatea de altă natură a crescut cu 9,3% față de 2021.
Ponderea semnificativă este deținută de infracționalitatea judiciară care reprezintă 55.8% din totalul infracționalității sesizate, urmată de infracționalitatea de altă natură cu 33,8% şi infracţionalitatea economico – financiară cu 10,2%.
În anul 2022, polițiștii au descoperit în flagrant delict 1.373 de infracțiuni.
În funcție de mediul în care au fost comise se constată că din totalul infracțiunilor sesizate, 68,2% au fost înregistrate în mediul urban, indicator care a crescut față de nul 2021 cu 8,1%, iar 31,8% au fost înregistrate în mediul rural, indicator care a crescut față de 2021 cu 1,4%.
Criminalitatea stradală: Din totalul infracțiunilor stradale sesizate, 35,5 % sunt infracțiuni de furt. Dintre acestea, furturile din buzunare reprezintă 9,12 %, furturile de/din auto 16,2 %, iar restul sunt alte tipuri de furturi.
Managementul integrat al ordinii și siguranței publice: Activitatea și rezultatele obținute pe linia menținerii ordinii și siguranței publice a fost analizată permanent, inclusiv în cadrul ședințelor la care au participat și reprezentanții Inspectoratului Județean de Jandarmi.
Constituirea patrulelor de ordine și siguranță publică s-a realizat în conformitate cu prevederile dispozițiilor din domeniu, acestea fiind de poliție, mixte poliție – jandarmi, independente de jandarmi și în unele cazuri au fost realizate și în colaborare cu poliția locală.
S-a colaborat cu polițiile locale, reușindu-se astfel să fie atrase noi forțe în sistem integrat la activitatea de menţinere a ordinii şi siguranţei publice.
Pe parcursul anului 2022, au fost desfășurate peste 1.800 de activități în cooperare cu structurile MAI privind prevenirea consumului de droguri.
De asemenea au fost desfășurate activitățile din competență, în cadrul Centrului Județean de Conducere si Coordonare a Intervenției constituit în contextul conflictului din Ucraina.
Apeluri de urgență 112: În anul 2022, au fost înregistrate 25.131 de apeluri de urgență, din care 63,9% au fost în mediul urban, iar 36 % în mediul rural.
Poliţia de proximitate şi siguranţa comunităţii: În anul 2022 s-a intensificat activitatea de patrulare pentru sporirea gradului de siguranță a cetățenilor prin creșterea vizibilității şi a capacității de intervenție, realizându-se dispozitive viabile și flexibile care să poată fi ușor adaptate sau reorientate pentru îndeplinirea unor misiuni neprevăzute ori rezolvarea situațiilor deosebite.
Polițiștii din structurile de siguranță publică și cei de proximitate au constatat peste 1.280 de infracțiuni, cele mai multe fiind de natură judiciară.
Siguranța în școli: În anul 2022, prioritatea inspectoratului a fost creșterea siguranției în unitățile de învățământ.
Polițiștii de la siguranță școlară au desfășurat 454 de activități preventiv-informative destinate elevilor, care au avut ca beneficiari peste 15.000 de elevi din 214 unități de învățământ.
În baza planurilor de acțiune organizate cu efective proprii și în comun cu alte structuri / instituții au fost desfășurate 31 de activități pentru prevenirea și combaterea violenței, absenteismului și abandonului școlar și prevenirea victimizării din accidente rutiere.
Au fost organizate acțiuni de verificare a legalității transportului de elevi și a modului de asigurare a pazei și protecției unităților școlare.
În anul trecut, în mediul școlar au fost înregistrate 56 de infracțiuni, majoritatea fiind fapte de lovire sau alte violențe și furturi.
Nu au fost înregistrate evenimente deosebite sau infracţiuni grave în care să fie implicaţi elevi sau fapte prin care să fi fost afectat procesul de învăţământ ori să fi fost primejduită grav viaţa, integritatea corporală ori sănătatea elevilor sau cadrelor didactice.
Criminalitatea gravă, comisă cu violență: În anul 2022 au fost înregistrate 31% mai puține infracțiuni, comise cu mare violență, decât în anul 2021.
În 2022, nu au fost înregistrate fapte de omor sau vătămare corporală.
Prevenirea și combaterea violenței în familie: Diversificarea și accentuarea formelor de manifestare a agresivității în familie reprezintă un domeniu de interes și de acțiune al polițiștilor din județul Alba, mandatați să gestioneze activitățile de prevenire și combatere a acestui fenomen.
În anul 2022, în domeniul violenței în familie, în județul Alba, au fost înregistrate 675 de infracțiuni, cu 2,46 % mai puține față de anul 2021.
Pe parcursul anului au fost emise 229 de ordine de protecție provizorii, dintre care 172 au fost confirmate de către magistrați.
În cursul anului 2022, polițiștii au intervenit la 1.450 de evenimentele privind violența domestică, majoritatea în mediul urban (60%).
Criminalitatea contra patrimoniului: Au fost sesizate 3.279 de infracțiuni contra patrimoniului (75,5% din totalul infracțiunilor judiciare) infracționalitate care a crescut cu 9% față de anul 2021.
Furturile, cel mai important segment infracțional al acestei categorii, reprezintă 46,5%, procent ce a crescut 19,5% față de anul 2021.
Tâlhăriile au scăzut cu 10 % față de anul 2021.
Infracționalitatea în domeniul silviculturii și pisciculturii: În anul 2022, în urma activităților şi acțiunilor desfășurate au fost înregistrate 314 dosare penale, au fost aplicate 579 de sancțiuni contravenționale și a fost confiscată cantitatea de 5.118 metri cubi de material lemnos.
Pe linia prevenirii și combaterii braconajului piscicol, au fost constatate 15 infracțiuni și au fost aplicate 229 de sancțiuni contravenționale.
Urmărire și extrădare: În anul 2022, s-a dispus măsura urmăririi naționale față de 219 persoane și internațională față de 19 persoane, iar în urma activităților specifice efectuate s-a reușit identificarea a 224 de persoane aflate în urmărire.
În aceeași perioadă au fost înregistrate 123 de mandate și sentințe penale și au fost soluționate 136.
În ceea ce privește supravegherea judiciară, în anul 2022 au fost înregistrate 184 de persoane cu măsuri preventive, din care 161 cu control judiciar, una cu control judiciar pe cauțiune și 23 arestate la domiciliu.
Pe linia armelor, explozivilor și substanțelor periculoase au fost sesizate 90 de infracțiuni, iar pe linie de braconaj cinegetic au fost constatate 9 fapte prevăzute de Legea 407/2006 privind vânătoarea şi protecția fondului cinegetic;
Au fost ridicate în vederea confiscării 42 de arme, 230 kg carne vânat, 164 de tone îngrășăminte chimice, 43 de tone de deșeuri periculoase și 3.117 kg articole pirotehnice.
Au fost emise 29 de dispoziții de suspendare sau anulare a dreptului de port și folosire a armelor.
Criminalitatea economico – financiară: În 2022 au fost constatate 798 de infracțiuni de natură economico-financiară și au fost luate 6 măsuri preventive.
Au fost constatate 52 de infracțiuni de evaziune fiscală.
În domeniul infracțiunilor contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, au fost constatate 53 de infracțiuni de înșelăciune și 25 în domeniul proprietății intelectuale.
În cursul anului 2022, s-au organizat 9 acțiuni de amploare, în domeniul produselor accizabile (tutun, alcool), silvic, sănătate, proprietate intelectuală cu scopul final de evaziune fiscală, delapidare, fals și înșelăciune;
Acțiunile s-au desfășurat în 5 județe (Alba, Cluj, Argeș, Hunedoara și Tulcea);
Pentru documentarea activității infracționale a persoanelor vizate de anchete, au fost efectuate 136 de percheziții, iar în urma anchetelor desfășurate au fost reținute 5 persoane.
Criminalistic: În cursul anului 2022, polițiștii criminaliști au participat la peste 1.500 de cercetări la fața locului. Au fost ridicate și au rămas în evidență 9.925 de urme criminalistice.
Prin mijloace criminalistice s-au identificat sau le-a fost probată vinovăția a 109 persoane, în 90 de cauze penale.
Biroul pentru Protecția Animalelor: Este structura de specialitate responsabilă de crearea și păstrarea unui climat de siguranță în ceea ce privește deținerea și îngrijirea animalelor din posesia legală a omului, atât în ceea ce privește integritatea acestora, dar și integritatea persoanelor cu care intră în contact aceste animale.
La nivelul biroului, anul trecut, au fost înregistrate 127 de petiții și 37 de dosare penale.
Au fost constatate 13 infracțiuni la Legea 205 din 2004 și la Codul Penal și au fost aplicate 99 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 72.980 de lei.
Siguranța traficului rutier: Principalul obiectiv al polițiștilor rutieri din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Alba a fost siguranța traficului rutier pe drumurile publice, asigurându-se continuitatea dispozitivului rutier, precum și reorientarea unor elemente de dispozitiv pentru realizarea unei prezențe active pe principalele drumuri naționale, în punctele cu risc ridicat de accidente și la orele cu trafic intens, în vederea fluidizării circulației și prevenirii evenimentelor rutiere.
În anul 2022, s-a reușit reducerea numărului accidentelor grave de circulație, cu 3,8%, față de anul 2021, a persoanelor decedate cu 10%, a persoanelor rănite grav 6,6%, iar a persoanelor rănite ușor din accidente grave de circulație cu 4,5 %.
În cadrul acțiunilor punctuale, polițiștii rutieri au constatat 540 de infracțiuni la regimul rutier, cele mai multe (187) fiind infracțiuni de conducere cu o alcoolemie peste limita legală urmate de infracțiunile de conducere sub influența substanțelor psihoactive (114), conducere fără permis și conducerea unui autovehicul neînmatriculat.
De asemenea au fost aplicate 36.249 de sancțiuni contravenționale, dintre care 19.470 pentru nerespectarea regimului legal de viteză.
258 dintre amenzi au fost aplicate pentru depășirea regimului legal de viteză cu peste 50 km/h.
Au fost reținute, în vederea suspendării, 1.755 de permise de conducere şi au fost retrase 1.357 de certificate de înmatriculare pentru diferite defecțiuni tehnice, lipsa inspecției tehnice periodice sau lipsa RCA.
Principalele cauze ale producerii accidentelor grave de circulaţie au fost viteza neadaptată la condițiile de drum, neacordarea de prioritate vehiculelor și neacordarea de prioritate pietonilor.
Transporturi feroviare: Serviciul Județean de Poliție Transporturi Alba se află în subordinea Secției Regionale de Poliție Transporturi Brașov din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române – Direcția de Poliție Transporturi și se compune din reședința Serviciului şi 7 Posturi de Poliție Transporturi Feroviare subordonate, respectiv Alba Iulia, Aiud, Blaj, Coșlariu, Războieni-Cetate, Teiuș și Vințu de Jos.
În subordinea serviciului își desfășoară activitatea polițiști anume desemnați care au ca și activitate principală patrularea trenurilor de călători, în vederea prevenirii și combaterii infracțiunilor comise cu violență și a celor contra patrimoniului, precum și a actelor de tulburare a ordinii publice.
Serviciul Județean de Poliție Transporturi Alba gestionează 440,287 de kilometri de cale ferată, 17 stații, 33 puncte de oprire, 102 treceri la nivel cu calea ferată, precum și aproximativ 76 de trenuri de călători /24 de ore, la care se adaugă și trenurile de marfă.
Activitatea serviciului, a avut în vedere creșterea gradului de siguranță și protecție pentru cetățeni, combaterea infracționalității, combaterea fraudelor vamale, fiscale și traficului de produse contrafăcute, combaterea furturilor de metale de la infrastructura de transport și de la vagoane, combaterea furturilor din vagoane și de la călători, creșterea autorității structurilor de poliție transporturi, consolidarea activității de ordine publică prin realizarea unui sistem integrat cu participarea instituțiilor abilitate.
În cursul anului 2022, polițiștii serviciului au soluționat 87 de dosare penale.
Pentru asigurarea unui climat corespunzător în stațiile C.F.R. și în trenurile de călători, au fost efectuate 70 de acțiuni și peste 1.772 de patrulări pe trenurile de călători.
În urma activităților desfășurate, polițiștii din cadrul Serviciului Județean de Poliție Transporturi Alba au constatat 2.596 de fapte de natură contravențională.
Obiectivele anului 2023: Pentru anul 2023, Inspectoratul de Poliție Județean Alba va continua acțiunile ce vizează creșterea gradului de siguranță al cetăţenilor, reducerea infracţionalităţii stradale, reducerea riscului rutier şi asigurarea climatului de legalitate pentru mediul de afaceri.
Instituția noastră este pregătită, atât din punct de vedere profesional cât și logistic, pentru a-și îndeplini cu succes misiunile și pentru a pune în aplicare prevederile legale, astfel încât siguranța cetățenilor din județul Alba să nu fie afectată.
Știri
APRILIE, Prier: Datini, tradiții și obiceiuri românești
Prier înseamnă timp favorabil, prielnic atât pentru semănatul holdelor dar și pentru turmele de animale. Datini, tradiții și obiceiuri românești, în luna aprilie
Conform tradiției populare românești, luna aprilie se mai numește și „Prier”. Această denumire populară, a lunii aprilie, provine de la verbul “a prii” și înseamnă timp prielnic pentru semănături, ori lucrări în gospodărie .
Când vremea este înșelătoare, cu timp friguros și secetos pentru lucrările de primăvară, aprilie anunță sărăcie și se numește și ”Traistă-n băț”. De fapt, în spiritualitatea populară se și spune că ”Prier priește, dar și jupuiește!”, aluzie la zilele capricioase, cu timp potrivnic lucrărilor de sezon. În această lună se continuă semănatul de primăvară, început în martie. Acum se închid țarinile, ceea ce înseamnă că oile și vitele nu mai au voie să pască libere iar pășunatul devălmaș este întrerupt pentru câteva luni, se formează turmele, se repară gardurile țarinilor, se tund oile înainte de a fi urcate la munte etc. Se mai spune, despre luna aprilie, că este o lună capricioasă în care vremea va fi ori geroasă, ori călduroasă. Totodată, în luna lui aprilie se fac prevestiri ale vremii ce va urma, astfel se nasc o parte din superstițiile acestei luni.
Dacă în luna lui Prier este vreme frumoasă și călduroasă, atunci luna mai va avea vreme rece, cu înghețuri; Dacă la Prier este vreme posomorâtă și rece, atunci luna lui mai va avea vreme frumoasă și călduroasă; Negura de la răsărit, din luna aprilie, e semn bun pentru anul în curs; Dacă în aprilie tună și fulgeră, atunci nu există motive să ne temem de ger; Vremea frumoasă din luna aprilie ne va aduce o vară furtunoasă, etc.
Veseli de 1 aprilie – superstiții de 1 aprilie
Ziua Păcălelilor şi Ziua internațională a păsărilor. Dar pe noi ne interesează primul aspect. De unde vine? Cum se … manifestă? şi ce superstiții avem de 1 Aprilie?
Ziua de 1 Aprilie a fost întotdeauna un prilej de distracție şi cum e sănătos să râzi, ne bucurăm şi noi când avem prilejul. Se pare că originile acestei zile se regăsesc, ca multe alte obiceiuri, în schimbarea calendarului gregorian. Se spune că, odată cu această schimbare, mulți nu s-au putut obişnui cu noile date ale sărbătorilor. Și atunci, în timpul lui Carol al IX-lea, mulți neadaptați sărbătoreau Anul Nou la… 1 Aprilie! Cei ce sărbătoreau astfel erau numiți „nebuni de Aprilie”. Apoi obiceiul s-a perpetuat până-n zilele noastre, pierzându-şi semnificația inițială şi păstrând doar… ”nebunia”. Pentru că e o nebunie veselă şi plăcută! Superstiţia spune că păcăleala de 1 Aprilie trebuie făcută până la ora 12:00, cele după această oră, se zice că aduc ghinion. Tot o superstiţie spune că în ziua de 1 Aprilie nu se fac căsătorii, pentru că: ori acestea nu durează, se destramă, ori soţul va fi „sub papuc”. La noi, se spune că dacă nu păcăleşti pe nimeni de 1 Aprilie, tot anul până la celălalt 1 Aprilie vei fi tu cel păcălit. Tot anul? Nu-i cam mult? Dar dacă aşa zice superstiţia, să ne grăbim să păcălim pe cineva. Pardon: ce vă spunem mai jos nu-i păcăleală.
Sărbătoarea Floriilor – tradiții și obiceiuri
Intrarea Domnului în Ierusalim sau Floriile este prima sărbătoare cu dată schimbătoare din calendarul anului bisericesc. Totodată, Floriile deschid ciclul sărbătorilor pascale, care se încheie la Înălțarea Domnului. În ziua de Florii există obiceiul de a merge la Biserică cu ramuri de salcie înmugurite, pentru a fi sfințite de către preot. Conform tradiției creștine, obiceiul ne amintește de intrarea triumfală a Domnului în Ierusalim, înainte de Patimi, când a fost întâmpinat de mulțime cu ramuri de măslin și crenguțe de palmier sau flori. Crenguțele de salcie vor fi împărțite credincioșilor ce au participat la slujba de Florii. Aceștia vor lua crenguțele acasă și le vor pune la geamuri, la uși și la porți pentru a le apăra casele de rele și necazuri. În unele zone ale țării, oamenii de la sate se încing cu ramurile de salcie, peste mijloc, deoarece se spune că acest ritual îi apără de boli și îi face mai robuști. Exista și obiceiul ca părinții sa-și lovească copiii cu nuielușa de salcie, când veneau de la biserică. Credeau că așa vor crește sănătoși și înțelepți. Oamenii le puneau și pe pomii fructiferi, pentru a-i ajuta să rodească. Exista credința că abia acum pomii prind putere să rodească. De aceea, nu se plantau pomi înainte de Florii, de teama ca aceștia să nu rămână fără rod. În ziua de Florii, stupii erau împodobiți cu ramurile de salcie sfințite, ca albinele să se bucure de binecuvântarea divină. În unele sate, mâțișorii erau aruncați în curte când începea să bată grindina. Însă, ramurile de salcie aveau în principal menirea de a-i feri pe oameni de duhurile necurate, sau erau utilizate și în scopuri terapeutice, oamenii înghițeau mâțișori de pe ramura de salcie, pentru a fi feriți de diferite boli. Un alt obicei, întâlnit în ziua de Florii, este acela de a trece pe la mormintele rudelor pentru a le agăța de cruci crenguțele de salcie, astfel aceștia vor ști că Paștele se apropie. Tot în ziua de Florii, șnurul de mărțișor se va agăța într-un copac înmugurit sau înflorit pentru a avea sănătate și belșug în anul ce urmează. Totodată, ziua de Florii este prilej de sărbătoare pentru cei cu nume de flori, deoarece își serbează onomastica.
Obiceiul Lazaritelor
Înainte de a intra în Ierusalim, Hristos l-a înviat pe Lazăr. Învierea lui Lazăr este simbolul învierii viitoare a neamului omenesc. În popor se crede că Lazăr era un fecior tânăr, fratele fetei care s-a căsătorit cu Dragobete, Cap de Primăvară. Potrivit tradiției, într-o sâmbătă Lazăr a plecat cu oile la păscut, lăsând-o pe mama sa să facă plăcinte. Urcând întru-un copac să ia muguri pentru animale, își aduce aminte de plăcinte. Se grăbește să coboare, cade și moare. Potrivit legendei că Lazăr ar fi murit de dorul plăcintelor, exista obiceiul ca în această sâmbătă, femeile de la țară să facă ofranda de pomenire a morților împărțind plăcinte de post. Profesorul Ion Ghinoiu afirma că în ajunul sau sâmbăta Floriilor, se efectua un ceremonial complex, numit Lazarita, care era structurat după modelul colindelor. Ion Ghinoiu afirma că Lazarita era un ceremonial la care participau numai fetele. „Una din fete, numita Lazarita, se îmbrăca în mireasă și colinda împreună în fața ferestrelor caselor unde au fost primite. Lazarita se plimba cu pași domoli, înainte și înapoi, în cercul format de colindătoarele care povestesc, pe o melodie simpla, drama lui Lazăr sau Lazarica: plecarea lui Lazăr de acasă cu oile, urcarea în copac pentru a da animalelor frunza, moartea neașteptată prin căderea din copac, căutarea și găsirea trupului neînsuflețit de către surioarele lui, aducerea acasă, scăldatul ritual în lapte dulce, îmbrăcarea mortului cu frunze de nuc, aruncarea scaldei mortului pe sub nuci”.
Sărbătoarea dinților
Ziua de 11 aprilie este dedicată Sfântului Antipa, despre care oamenii din popor cred că vindecă durerile de dinți și măsele. Sfântul Antipa s-a rugat pentru cei care îi vor face pomenire să fie feriți de patimi și de alte boli, între care și nesuferita durere a dinților.
Sursa:azm.gov.ro, sursa foto:dragusanul.ro
Știri
Ziua Păcălelilor: Originea acestei zile și cum este sărbătorită în alte țări. Nimeni nu are voie să se supere pe 1 aprilie
De Ziua Păcălelilor nimeni nu are voie să se supere: Care este originea zilei
În fiecare an, la 1 aprilie, oamenii din lumea întreagă marchează Ziua păcălelilor, cunoscută și ca Ziua păcălitului sau Ziua nebunilor, când fiecare încearcă, cu mai mult sau mai puțin succes, să-i facă o șotie colegului, prietenului, vecinului, unui membru de familie, mai exact, toată lumea păcălește pe toată lumea.
Celebrarea Zilei Pacalelilor isi are originile in Franta, in secolul al XVI-lea, cand a fost adoptat calendarul Gregorian, care a mutat Anul Nou de la 1 aprilie la 1 ianuarie. Vestea noului calendar s-a raspandit incet iar cei care continuau sa sarbatoreasca anul nou de 1 aprilie era considerati ″pacalitii de 1 aprilie″.
In Franta, 1 APRILIE, ZIUA PACALELILOR, este numita Poisson d’Avril, adica „pestele de aprilie”, cu referire la un peste tanar, usor de capturat. Francezii obisnuiesc sa-si pacaleasca prietenii lipind-le pe spate un peste de hartie. In momentul in care cineva descopera farsa, acesta trebuie sa strige „Poisson d’Avril!”.
Timp de 200 de ani, practica farselor de 1 APRILIE, ZIUA PACALELILOR, s-a raspandit in Anglia si in Statele Unite. Toate farsele trebuie sa fie facute pana la ora pranzului. Orice farsa facuta dupa aceasta ora va aduce ghinion farsorului.
ZIUA PACALELILOR, 1 APRILIE – Cei care nu raspund cu zambetul pe buze unei farse facute de vor fi urmariti de ghinion tot anul. Barbatii pacaliti de o femeie frumoasa de Ziua Pacalelilor vor ajunge sa o ia de nevasta, sau, daca barbatul este casatorit, cei doi vor ramane prieteni foarte buni.
Originea acestui obicei nu este cunoscută cu exactitate. Unii consideră că aceasta este legată de schimbarea anotimpului, în timp ce alții cred că provine de la adoptarea noului calendar. Ipoteza acceptată de majoritate, însă, susține că obiceiul păcălelilor de 1 aprilie a apărut în vestul Europei, pe la jumătatea secolului al XVI-lea, conform site-ului www.infoplease.com. În vechiul calendar iulian, Anul Nou se sărbătorea la 1 aprilie, dar în 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut trecerea de la vechiul calendar iulian la noul calendar, care avea să-i poarte numele — calendarul gregorian, sărbătoarea Anului Nou mutându-se de atunci pe 1 ianuarie. Oamenii au avut probleme în a se obișnui cu noua dată a acestei sărbători și au continuat să-și trimită felicitări și să-și facă urări tot pe 1 aprilie. Cei care continuau să sărbătorească Anul Nou la 1 aprilie au fost numiți „nebuni de aprilie”, de unde și denumirea de Ziua nebunilor (April Fools’ Day) sau Ziua păcălelilor. Cu timpul, felicitările trimise pentru Anul Nou la 1 aprilie au început să fie considerate farse, fiind însoțite adeseori de cadouri hazlii, relatează Agerpres.
Ziua de 1 aprilie este recunoscută ca Zi a păcălelilor în majoritatea țărilor lumii. Marcată mai întâi în Europa, a trecut peste ocean și s-a răspândit apoi în majoritatea țărilor de pe glob. Este totuși sărbătorită cu preponderență în Europa și în America și mai puțin de civilizațiile orientale.
La noi în țară, Ziua păcălelilor se sărbătorește începând cu secolul al XIX-lea. Potrivit site-ului www.istorie-pe-scurt.ro, se obișnuiește ca farsele să fie făcute până la ora prânzului, altfel acestea aduc ghinion păcăliciului. Tradiția spune că dacă o fată frumoasă reușește să te păcălească, trebuie să o iei de nevastă sau măcar să fii prietenul ei. Dar nu este indicat să te căsătorești la 1 aprilie, pentru că bărbatul însurat în această zi va fi toată viața sub papucul nevestei. Copiii născuți la 1 aprilie vor avea succes pe aproape toate planurile, dar ar fi bine să stea departe de jocurile de noroc.
Prin celebrarea acestei sărbători, ziua de 1 aprilie devine un prilej de bucurie și de distracție pentru toți cei care au simțul umorului, sau, așa cum spunea scriitorul Mark Twain, „ziua de 1 aprilie este ziua în care ne amintim ce suntem în celelalte 364 de zile ale anului”.
Alte superstitii de 1 APRILIE – ZIUA PACALELILOR:
=> In regiunea Tirol, din Elvetia, un manunchi de paie este ingropat de 1 APRILIE, pentru ca recolta sa fie bogata in sezonul urmator.
=> Copiii nascuti de ZIUA PACALELILOR vor fi norocosi in afaceri, dar vor fi urmariti de ghinion la jocurile de noroc.
=> Indragostitii nu ar trebui sa se casatoreasca pe 1 APRILIE, pentru ca mariajul nu va functiona, ori pentru ca femeia va fi “cocosul” in familie.
=> Cel care nu va pune la cale o farsa de ZIUA PACALELILOR va fi pacalit pentru tot restul anului.
Știri
Digitalizare a Serviciului de Ambulanță Județean Alba: Licitație pentru achiziții de peste 2,8 milioane de lei
Digitalizare a Serviciului de Ambulanță Județean Alba
Serviciul de Ambulanță Județean Alba a lansat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o procedută de achiziție derulată în cadrul unui amplu proiect de digitalizare finanțat prin PNRR.
Achiziția are o valoare totală estimată de peste 2,8 milioane de lei.
Serviciul de Ambulanță Județean Alba a semnat, la sfârșitul lunii septembrie 2024, contractul de finanțare pentru implementarea proiectului ”Digitalizarea Serviciului de Ambulanță Județean Alba”.
Scopul proiectului este implementarea unui sistem informatic integrat printr-un ansamblu arhitectural digital ce îmbină în mod armonios echipamentele hardware și aplicațiile software.
Obiectivele proiectului sunt îmbunătățirea/dezvoltarea rețelelor de comunicații și a infrastructurii IT și hardware la nivelul instituției și implementarea unui software non-clinic integrat și interoperabil.
Achiziția în curs cuprinde echipament si accesorii pentru computer, computere portabile, computer de birou, surse de alimentare electrică continuă, echipament de rețea, pachete software pentru editare de text, servere și servicii de instalare de computere și de echipament de procesare a informațiilor.
Data limită pentru primirea ofertelor este 28 aprilie.