Știri
În februarie și martie va fi mai cald ca de obicei, în aprilie mai frig: ANM a publicat prognoza meteo pe următoarele trei luni
ANM a publicat prognoza meteo pe următoarele trei luni. Conform meteorologilor, în februarie și martie va fi mai cald ca de obicei, iar în aprilie mai frig. Lunile februarie şi martie vor fi caracterizate de o vreme cu temperaturi mai ridicate în regiunile sudice şi estice şi apropiate de normal în restul teritoriului, în timp ce în luna aprilie, temperaturile medii ale aerului se vor situa sub mediile climatologice în majoritatea regiunilor, reiese din prognoza pentru februarie – aprilie 2018.
Vremea în februarie
A a doua lună din an, precipitațiile vor fi apropiate de normal, cu excepția regiunilor centrale și estice, vor avea o tendinţă spre excedent. Temperaturile medii vor avea valori mai ridicate decât media climatologică în regiunile sudice, estice şi local în cele vestice şi apropiate de normal în rest. Media multianuală lunară pentru luna februarie este de -1 grad Celsius, luându-se în considerare parametrii monitorizaţi în intervalul 1981-2010. În perioada analizată, valori medii de temperatură de -5 şi zero grade Celsius în Transilvania şi Moldova şi între -2 şi 2 grade în Maramureş, Oltenia, Banat şi Dobrogea. Precipitaţiile totale lunare vor fi, în general, apropiate de normă, exceptând regiunile centrale şi estice unde vor avea o tendinţă spre excedent. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii sunt estimate în Maramureş – de până la 57 l/mp, Oltenia (până la 55 l/mp), Crişana şi Banat (până la 50 l/mp), iar cele mai scăzute în Moldova şi Dobrogea, între 13 şi 28 l/mp.
Vremea în martie
În luna martie, precipitațiile vor fi excedentare în cea mai mare parte a țării. Temperatura medie lunară a aerului se va situa peste norma climatologică în sudul şi sud-estul ţării şi va fi apropiată de normă în restul teritoriului. Cele mai scăzute temperaturi medii se vor înregistra în zonele Transilvaniei şi Moldovei (între -1 şi 5 grade Celsius), iar valori termice medii mai ridicate se vor consemna în Banat, Crişana şi Oltenia, şi vor fi cuprinse între 3 şi 7 grade Celsius. Media multianuală lunară pentru luna martie, conform măsurătorilor, este de 3,5 grade Celsius. Precipitaţiile totale lunare vor fi excedentare în cea mai mare parte a ţării în prima lună calendaristică de primăvară. Media climatologică pentru luna martie este stabilită la 38,3 l/mp. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii se vor consemna în Maramureş (până la 60 l/mp), Oltenia (59 l/mp), Crişana şi Transilvania (până la 54 l/mp), Banat (până la 53 l/mp). În Dobrogea se vor consemna precipitaţii între 17 şi 39 l/mp, iar în Moldova între 24 şi 36 l/mp.
Vremea în aprilie
În luna aprilie, temperaturile medii ale aerului vor fi apropiate de normal în sudul, sud-estul şi local în vestul ţării şi se vor situa sub mediile climatologice în celelalte regiuni. Media valorilor termice pentru luna aprilie se situează la 9,3 grade Celsius. Temperaturile medii vor fi cuprinse între 5 şi 11 grade Celsius, în Transilvania, Moldova, Crişana, Maramureş şi Dobrogea, iar în Muntenia, Oltenia şi Banat, şi între 8 şi 12 grade Celsius. Pe de altă parte, precipitaţiile totale lunare vor avea, în general, o tendinţă spre excedent, faţă de cele stabilite prin măsurători la 51,3 l/mp. În zona Banatului, cantităţile medii de precipitaţii ar putea ajunge la 78 l/mp, în Oltenia la 75 l/mp, în Transilvania până la 70 l/mp, iar în Crişana, de până la 69 l/mp. Totodată, în Moldova cantităţile de precipitaţii sunt estimate între 38 şi 57 l/mp, iar în Dobrogea între 14 şi 40 l/mp.
Sursa.realitatea.net
Știri
Recepție a lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei
Transapuseana, recepție a lucrărilor pe lotul 1
Vineri 26 aprilie a avut loc recepția lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei, care totalizează nu mai puțin de 43 de kilometri.
Anunțul a fost făcut de Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliului Județean Alba.
„O investiție pe cât de costisitoare, pe atât de necesară. Ca inginer, pot zice că lucrările sunt de nota 10 și de „jos pălăria!”. Ca vicepreședinte al Consiliului Județean, transmit că am respectat, termenul de finalizare a lucrărilor”, a precizat Marius Hațegan.
Lungimea totală a drumului modernizat este de 78,42 kilometri.
Autoritățile județene afirmă că modernizarea Transapusenei este importantă pentru județul Alba, dar și pentru România, întrucât va îmbunătăți semnificativ infrastructura rutieră și va facilita accesul la arealele turistice din zonă.
Știri
Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire
Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea
Știri
29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România
Zi dedicată în România veteranilor de război
Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.
Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.
În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.
Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.
De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.
Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.
sursa: agerpres.ro
-
Știriacum o săptămână
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Politicăacum 2 săptămâni
Revoluția de la 1848 din Transilvania: Pe 18 aprilie, la Blaj avea loc prima adunare a românilor din Transilvania
-
Divertismentacum o săptămână
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum o săptămână
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum 3 zile
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum 2 zile
Crenguțele de salcie: Semnificația uneia dintre cele mai cunoscute tradiții românești de Florii
-
Știriacum 2 zile
Începe SĂPTĂMÂNA MARE: Ce trebuie să faci în fiecare zi în această perioadă
-
Știriacum o săptămână
Eticheta nu e o simplă formalitate: Codul Bunelor Maniere. Care sunt regulile de bază