Rămâi conectat

Știri

În 38 de unități administrativ teritoriale din județul Alba au fost livrate, până la 1 august, alimentele de la Uniunea Europeană

Publicat

în

În 38 de unități administrativ teritoriale din județul Alba au fost livrate, până la 1 august, alimentele de la Uniunea Europeană.

Aceastea au fost distribuite în muncipiile Alba Iulia, Aiud, Sebeș, Blaj și în mai multe comune Abrud, Baia de Arieş, Cîmpeni, Cugir, Ocna Mureş,Teiuş, Zlatna, Albac, Almaşu Mare, Avram Iancu, Bistra, Ciuruleasa, Crăciunelul de Jos, Hopîrta și Horea. De asemenea au primit alimentele de la Uniunea Europenă comunele Ighiu, Jidvei, Lopadea Nouă, Lunca Mureşului, Lupşa, Mihalţ, Pianu, Poiana Vadului, Rădeşti, Roşia Montană, Roşia de Secaş dar și Săliştea, Săsciori, Sîncel, Sîntimbru, Stremţ, Unirea, Valea Lungă și Vidra. Potrivit unui comunicat al Prefecturii Alba, în perioada următoare și celelalte comune urmează să primească alimente conform graficului prestabilit de către Ministerului Fondurilor Europene. Reprezentanții Prefecturii Alba roagă persoanele beneficiare ale Programului să se prezinte cât mai repede la primării pentru ridicarea pachetelor cu alimente întrucât temperaturile ridicate din această perioadă nu permit păstrarea pentru mult timp a alimentelor.

Cine beneficiază?

Prefectura Alba precizează că legislaţia a suferit câteva modificări faţă de anul trecut, prevăzând  criteriile de acordare a ajutoarelor în HG 627/2015, în articolul 3:

” (1) Categoriile de persoane cele mai defavorizate care beneficiază de ajutoare alimentare distribuite în cadrul POAD şi care au calitatea de destinatari finali în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 223/2014 sunt:

  1. a) familiile şi persoanele singure cărora le este stabilit, prin dispoziţie scrisă a primarului, dreptul la un venit minim garantat acordat în baza Legii nr. 416/2001privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare;
  2. b) familiile beneficiare de alocaţie pentru susţinerea familiei acordată în baza Legii nr. 277/2010privind alocaţia pentru susţinerea familiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
  3. c) şomerii care beneficiază în condiţiile Legii nr. 76/2002privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, de indemnizaţie de şomaj în cuantum lunar stabilit conform prevederilor legale de până la 450 lei, inclusiv, şi şomerii care nu beneficiază de indemnizaţie de şomaj;
  4. d) pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi, obţinute din pensie sau, după caz, din pensii cumulate, sunt de până la 450 lei/lună inclusiv;
  5. e) pensionarii sistemului public de pensii, beneficiari ai indemnizaţiei sociale pentru pensionari, al căror venit este de până la 450 lei/lună inclusiv;
  6. f) persoanele beneficiare ale prevederilor Legii nr. 49/1991privind acordarea de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război, cu modificările şi completările ulterioare,Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 49/1999 privind pensiile I.O.V.R., cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 – 1961, cu modificările şi completările ulterioare, Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare, Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 109/2005 privind instituirea indemnizaţiei pentru activitatea de liber-profesionist a artiştilor interpreţi sau executanţi din România, republicată,Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar pentru soţul supravieţuitor, cu modificările ulterioare, dacă nu realizează alte venituri în afară de cele provenite din drepturile băneşti acordate de aceste legi, ale căror cuantum cumulat este de până la 450 lei/lună inclusiv;
  7. g) persoanele cu handicap grav şi accentuat, adulţi şi copii, care nu beneficiază de îngrijire în servicii sociale în regim rezidenţial, publice sau private;
  8. h) persoanele fără venituri sau ale căror venituri nete lunare realizate sunt de până la 450 lei/lună/persoană, inclusiv, şi nu se încadrează în niciuna dintre categoriile prevăzute la lit. a) – g), stabilite prin dispoziţie a primarului.

(2) Persoanele care fac parte din mai multe categorii menţionate la alin. (1) beneficiază de ajutoare alimentare pentru o singură categorie căreia îi aparţin la data distribuţiei ajutoarelor.

(3) Persoanele care la data distribuţiei ajutoarelor alimentare aparţin categoriilor prevăzute la alin. (1), dar nu figurează pe listele iniţiale prevăzute la art. 5 alin. (3) lit. a), vor fi adăugate de autorităţile executive ale autorităţilor publice locale pe aceste liste, cu anexarea documentelor justificative.

(4) Primesc ajutoare alimentare în cadrul POAD toţi membrii familiilor prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi h), menţionaţi în dispoziţia scrisă a primarului.

(5) Moştenitorii beneficiarilor înscrişi pe listele iniţiale care au decedat până la data distribuţiei ajutoarelor alimentare nu pot primi ajutoarele la care ar fi avut dreptul beneficiarii respectivi până la deces.

(6) Persoanele care se află în perioada de satisfacere a stagiului militar, execută pedepse privative de libertate, au domiciliul sau reşedinţa în străinătate sau beneficiază de îngrijire în servicii sociale în regim rezidenţial, publice sau private, nu beneficiază de ajutoare alimentare distribuite în cadrul POAD.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

Prima ediție a Zilelor Băilor Sărate Ocna Mureș, în 11 și 12 mai

Publicat

în

În 11 și 12 mai, prima ediție a Zilelor Băilor Sărate Ocna Mureș

Prima ediție a evenimentului „Zilele Băilor Sărate Ocna Mureș” va avea loc în  al doilea weekend din luna mai, mai exact în zilele 11 și 12 mai.

Organizatorii au pregătit multe surprize, întreceri sportive, dar și spectacole cu soliști locali și invitați speciali.

„Suntem extrem de încântați să vă anunțăm organizarea ZILELOR BĂILOR SĂRATE OCNA MUREȘ, o sărbătoare de tradiție și importanță deosebită pentru orașul nostru! Pregătim un weekend plin de evenimente cu artiști deosebiți și spectacole de neuitat, cu solisti locali și invitați speciali!”, au transmis organizatorii.

PROGRAMUL:

11 MAI 2024 – începând cu ora 11.00, în incinta Băilor Sărate, program oferit de solistele Diana Popa, Sofia Crișan, Gabriela Matei, Diana Rad, Abigail Nistor, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba – clasa canto muzică ușoară prof. Marinela Popa, DJ, iar pe terenurile de sport – întreceri sportive și multe surprize!

12 MAI 2024 – în centrul orașului Ocna Mureș

Ora 16.00-18.00 -program muzică populară cu soliștii locali:

Georgiana Vesa
Sonia Hoca
Roxana Mihu
Alfred Garduli
Eugenia Corpodean Ciceu
Rodica Dobrin
Ansamblul Tradiții Uiorene -Ocna Mureș

Ora 18.00 – Recital Sava Negrean Brudașcu

Ora 19.00 – Recital Orchestra și soliștii Centrului de Cultură ,,Augustin Bena” Alba

Ora 19.30 – soliste locale muzică ușoară: Andreea Ghiliu și Medeea Moldovan

Ora 19.45 – Recital Bogdan Medvedi (ex-Maxim)

Ora 20.30 – Recital Trupa Good Day

Ora 21.30 – Recital – ALEXIA

Prezintă prof. Camelia Ilea


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare din Săptămâna Patimilor

Publicat

în

Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare

Ziua de joi din Săptămâna Patimilor, cunoscută ca Joia Mare sau Joia Neagră, este una dintre cele mai importante, având o semnificaţie aparte. În această seară se aprind 12 lumânări la citirea celor 12 Evanghelii, lumânări ce pot fi aprinse ulterior pe parcursul întregului an.

În timpul slujbei din Joia Mare se citesc cele 12 Evanghelii, prin care se aminteşte istoria mântuirii, începând cu Cina cea de Taină şi continuând cu prinderea Mântuitorului în Grădina Ghetsimani, aducerea lui la arhiereii Ana şi Caiafa, condamnarea de către Sinedriu, judecarea de către Pilat, batjocorirea, răstignirea, moartea şi punerea sa în mormânt.

Superstiţii în Joia Mare: ce facem cu cele 12 lumânări

Fiecare creştin aprinde câte 12 lumânări pentru cele 12 evanghelii, iar una dintre lumânări poate fi dusă pentru a fi aprinsă în Noaptea de Înviere. După terminarea slujbei, cele 12 lumânări se duc acasă, urmând a fi folosite în timpul anului.

“În fiecare lună se aprinde câte o lumânare dintre cele 12. Lumânările se aprind la început de lună, în zile importante cum ar fi ziua naşterii, căsătoriei, sau ziua botezului. Cu această lumânare trebuie să existe o legătură sufletească. Ziua de joi este o zi importantă pentru feştania casei”, a explicat părintele Roman Pintea pentru Vocea Transilvaniei.

Odată citită cea de-a 12-a evanghelie, se încheie trasul clopotului şi începe bătutul toacelor.

“Ne amintim că în Joia Mare cerul s-a întunecat, soarele s-a dus până la asfinţit, iar catapeteasma s-a rupt. În aceste zile comunitatea este în doliu”, a mai spus părintele Pintea.

sursa: gandul.info


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Mâncăruri specifice românești de Paști: Ce fel de mâncare nu trebuie să lipsească de pe masă

Publicat

în

Pastele este una dintre cele mai importante sarbatori ale anului, motiv pentru membrii familiei si prieteni sa se adune in jurul mesei de sarbatoare.

Masa tradițională pentru Paști este alcătuită la creștinii români din: drob de miel, ciorbă de miel, friptură de miel, ca dulciuri se mănâncă cozonacul cu diverse umpluturi și pasca cu brânză. Alături de aceste bucate se pregătesc ouă roșii.

Tradiția populară spune că, la răstignirea lui Iisus Hristos, Maica Domnului a adus un coș cu ouă pe care a vrut să le dea paznicilor. Aceștia au refuzat darul, batjocorindu-L și mai mult pe Iisus. Plângând în hohote, Maica Domnului a lăsat coșul la picioarele Răstignitului. Sângele, șiroind din trup, a împestrițat ouăle. Uitându-se la ele, Iisus Hristos a șoptit că din acea zi toți creștinii vor vopsi ouă roșii. În felul acesta, ouăle roșii au devenit un simbol al învierii.

Postul Paștelui, cel mai lung și cel mai aspru post de peste an, presupune ca trecerea la mâncăruri de dulce să fie cumpătată și cu chibzuială.

Mai întâi pe masă de Paşti se aşează aperitivele. Printre acestea drobul de miel şi ouă umplute, dar şi fel de fel de aperitive pe bază de aluat. Bineînţeles, ouăle roşii sunt cele mai importante.

Drobul de miel se prepară în aproximativ 120 de minute. Carnea de miel este, în general, nelipsită din preparatele de Paşti, iar drobul de miel este gustos şi uşor de preparat.

Aperitivele pe bază de aluat uşor de preparat sunt soluţii foarte bune nu doar pentru bufeturile suedeze, ci şi pentru a-ţi ţine musafirii ocupaţi până termini de aranjat masă. Pentru a umple aceste aluaturi nu există limite de creativitate, pentru că se pot folosi nu doar legume şi fructe crude, ci şi cu diverse tipuri de brânză sau cu carne.

Ouăle vopsite sunt nelipsite pe masă de Paşte. Ştiai că poţi vopsi ouăle în albastru folosind afine conservate sau portocalii, utilizând morcovi? Ori că poţi obţine culoarea verde din spanac, iar roşul din suc de rodie?

Supa sau ciorba de miel completează meniul tradiţional de Paşte. Supa de miel, pe lângă beneficiile nutrionale pe care le oferă organismului, este o mâncare delicioasă, care aduce savoare mesei de Paşte. Pe lângă celelalte preparate tradiţionale, bogate în grăsimi, supa de miel vine ca o alinare pentru stomac, uşurând digestia.

Printre felurile principale în meniul tradiţional de Paşte se poate numără stufatul de miel. Această este o mâncare tradiţională, care se prepară, în general, o singură dată pe an. De Paşte, la tăierea mielului, ceapă verde şi usturoiul verde sunt proaspete şi subţiri şi dau aromă minunată stufatului de miel.

Pe masă de Paşte se pot aşeza şi sarmalele în foi de varză. Este o mâncare tradiţională şi mai ales de sărbătoare.

La desert, cozonacii sunt cele mai des întâlnite deserturi de Paşte. Tot la desert se poate servi pască cu brânză şi stafide.

De pe masă tradiţională de Paşte nu lipsesc băuturile tradiţionale: băuturi spirtoase pentru începutul mesei şi vinuri pentru a acompania mâncărurile servite, scrie realitatea.net.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba