Știri
Ia românească, zestre de preț, oferită în dar din generație în generație
Ne mândrim cu ia românească și o purtăm cu drag, însă cât de multe lucruri știm, cu adevărat, despre istoria ei
Ia, numită și cămașă cu altiță, este cea mai cunoscută și, cu siguranță, cea mai reprezentativă piesă a costumului tradițional românesc.
Extrem de importantă în viața satului, ia a suferit de-a lungul timpului modificări, fiind influențată și de portul de la oraș.
Nu se cunoaște cu precizie momentul apariției acestui articol de îmbrăcăminte, însă cercetările atestă faptul că ia ar putea data încă din perioada culturii Cucuteni. Este un obiect vestimentar realizat integral manual, pe pânză de bumbac, in sau borangic, cu broderii ample și bogate, în culori vii, având adesea aplicații de mătase, paiete sau mărgele. “Ie” este un termen care se adresează exclusiv cămășii purtate de către femei.
Nu doar că aceste broderii cusute manual sunt unicat, dar ele erau realizate în mare taină, pentru ca povestea spusă cu ajutorul acului de cusut să nu fie sursă de inspirație pentru nicio altă fată din sat. Zestre de preț, oferită în dar din generație în generație, ia era adesea lucrată într-o perioadă lungă de timp, fiind modificată pentru a corespunde vârstei sau statului social al femeii care o purta.
Croiala acestei cămăși tradiționale românești sugerează forma unei cruci – o bucată de material de forma dreptunghiulară, cu mâneci largi și o deschizătură rotundă în partea de sus, numită și “gura iei”. Aceasta din urmă este întărită cu o cusătură specifică, realizată cu fire de bumbac sau mătase, în culori asortate cu broderiile de pe restul cămășii. Mânecile iei sunt încrețite la umeri și uneori și la încheieturile mâinilor, formând volănașe delicate.
În portul feminin se disting trei tipuri de cămăşi, în funcţie de croială:cămaşa „de-a întregul”, considerată cea mai veche, ia, sau cămaşa încreţită la gât, şi cămaşa cu platcă, influenţă a costumului orăşenesc. Platca era un dreptunghi de pânză, căptuşit de cele mai multe ori, amplasat în zona umerilor.După unele surse, este aproape imposibil de determinat când a apărut primul tip de cămaşă, dar se consideră că acest tip de îmbrăcăminte ar fi putut să fie purtat de populaţia aparţinând culturii Cucuteni. Cămaşa este croită în formă de cruce, dintr-o singură bucată de pânză şi cu o deschizătură în partea de sus. Iniţial, cămăşile erau confecţionate din pânză de in sau cânepă, iar mai târziu din mătase şi bumbac. Acesta din urmă era folosit ca urzeală pentru bătătura de in şi cânepă, mai ales în partea de nord a ţării, în timp ce în sud cămăşile erau mai frecvent ţesute cu borangic. Faţa şi spatele cămăşii se numesc „stan”, iar partea inferioară „poale”. Stanulse confecţiona din două foi de pânză, iar mâneca din una. Sub braţ, cămaşa era prevăzută cu aşa numita „pavă”, care oferea comoditate în timpul mişcării.
Motivele sunt stilizate, geometrice sau inspirate de natură. Se disting mai multe variante de bază în compoziţia decorului de pe mâneci:ie cu mâneci cu dungi verticale brodate (în râuri drepte), dungi oblice sau „ie cu stele”. Partea din faţă a cămăşii este şi ea bogat brodată, prin repetarea aceloraşi modele existente pe mâneci. Iile brodate cu „spic” făceau parte din costumul de nuntă din Moldova. Culorile folosite la broderie erau în două-trei nuanţe cromatice, de regulă, dar se broda şi cu o singură culoare, de obicei negru.
Femeile căsătorite şi cele în vârstă respectau anumite principii în realizarea costumului, preferând culori mai reţinute, modele de croială mai modeste şi un material ţesut mai simplu, în timp ce la fetele tinere culorile sunt deschise şi aprinse. Acestea din urmă nu-şi acopereau capul cu ştergarul de îmbrobodit (privilegiu rezervat nevestelor) şi nu purtau nici şorţ de protecţie din acelaşi motiv.
Sursa:florideie.ro, .historia.ro
Știri
Detectoare pentru viață, în județul Alba
În județul Alba, detectoare pentru viață
Știri
Performanță pentru Corul „Apulum” al Seminarului Teologic din Alba Iulia
Corul „Apulum” al Seminarului Teologic din Alba Iulia, o nouă performanță
Membrii ansamblului vocal „Apulum” al Seminarului Teologic Ortodox „Sfântul Simion Ștefan” din Alba Iulia au participat la Olimpiada Națională Corală – faza zonală, desfășurată la Arad.
Formațiunea corală albaiuliană este dirijată de părintele prof. dr. Nicolae Topîrcean, cadru didactic titular în cadrul instituției de învățământ preuniversitar. Prestația corului a fost apreciată de juriu cu punctajul maxim, 100 de puncte, ansamblul coral obținând Premiul I la Secțiunea „Seminarii Teologice”.
În cele 25 de minute alocate formațiunii corale albaiuliene, au fost interpretate patru piese care au vizat un repertoriu variat: „Kratima”, de Anton Pann, „Astăzi, Cel Prealăudat”, armonizare Iosif Fiț, „Florilegiu bizantin”, de Stelian Ionașcu, și „Răsunet de la Crișana”, de Ion Vidu.
„Reușita obținută la faza zonală a Olimpiadei constituie rezultatul activității susținute cu perseverență de către tinerii pasionați de cântul coral, desfășurată pe parcursul a numeroase ore de repetiții, prin participări la sfintele slujbe, dar și la diverse manifestări artistice”, se arată într-un comunicat de presă.
Corul „Apulum” a fost înființat în anul 1991 și, timp de nouă ani, până în 2000, a fost condus de prof. Iosif Fiț. Repertoriul abordat este unul preponderent liturgic, necesar participării la sfintele slujbe. Pe parcursul timpului, membrii formațiunii au obținut numeroase premii cu ocazia participării la diferite festivaluri și concursuri muzicale naționale. De asemenea, ansamblul vocal dirijat de părintele prof. dr. Nicolae Topîrcean, în parteneriat cu Asociația Corală „Codex Apulum”, a pus în scenă Oratoriul Bizantin de Paşti „Patimile şi Învierea Domnului”, de Paul Constantinescu.
Știri
Universitatea din Alba Iulia, membră a unui consorţiu european pentru formarea academică continuă
Universitatea din Alba Iulia, membră a unui consorţiu european pentru formarea academică continuă
Universitatea „1 Decembrie 1918″ din Alba Iulia face parte dintr-un consorţiu european, ce are drept scop formarea academică continuă, alături de universităţi din Austria, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Spania, Ungaria şi Bosnia-Herţegovina, a anunţat, într-o conferinţă de presă, rectorul Daniel Breaz.
Potrivit rectorului, Universitatea „1 Decembrie 1918″ s-a alăturat proiectului de constituire a Consorţiului „European University for Academic Continuing Education”, contribuind astfel la dezvoltarea unei universităţi europene prin intermediul programului Erasmus+. El a precizat că acest consorțiu urmăreşte să contribuie esenţial la îndeplinirea obiectivelor stabilite în Agenda Socială Europeană, vizând în mod specific creşterea proporţiei adulţilor europeni care participă la programe de formare, cu scopul de a atinge un prag de 60% până în anul 2030.
Instituţia coordonatoare a consorţiului este o universitate din Krems, Austria, iar pe lângă cele nouă universităţi partenere, este şi un partener asociat din Bosnia-Herţegovina.
Zilele acestea, la Alba Iulia are loc o săptămână internaţională, la care participă toţi partenerii din consorţiu,
-
Știriacum 4 zile
Mănăstirea din Pătrângeni, locul care oferă liniște, rânduială, frumusețe
-
Știriacum 3 zile
Liliacul, cel mai frumos şi parfumat arbust ornamental de primăvară, folosit și în scopuri medicinale
-
Știriacum o săptămână
Magnolia, copacul cu flori magice: Care este legenda florii de magnolie, care spune bun venit primăverii
-
Știriacum o săptămână
Pedepse în Ardeal, în vremurile de demult: Ce a decis Dieta ţinută în Alba Iulia, în 1619
-
Sfatul mediculuiacum 3 zile
Atenție la înțepătura de căpușă: Cum vă feriţi de Lyme, boala care revine odată cu căldura
-
Știriacum 4 zile
Destinație de week-end: Cheile Râmețului, bogăția naturală din Munții Trascăului
-
Sănătateacum 3 zile
Humus, rețeta minune în perioada de post: Ce este și ce beneficii are
-
Știriacum 2 săptămâni
Sistemul de galerii romane de la Alburnus Maior, Roşia Montană, cel mai lung din Europa: Care e istoria locurilor ce ne-au lăsat o moștenire inestimabilă