Știri

Finanțări nerambursabile pentru două proiecte culturale, la Sebeș

Publicat

acum 6 ani

în

16/08/2018

În urma evaluării proiectelor culturale înaintate spre finanţare Administraţiei Fondului Cultural Naţional, Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeş, prin Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş, a obţinut două finanţări nerambursabile pentru proiectele depuse pe linia de finanţare „Patrimoniu Cultural Material”.

Denumirea proiectului cultural: Între sacru şi profan. Repertorierea și digitizarea troițelor și a cimitirelor cu stâlpi funerari de pe Valea și din Munții Sebeșului

Proiectul cultural se va finaliza la data de : 15 11 2018

Buget: 38.550 lei, din care 28.912 lei reprezintă finanţarea nerambursabilă a Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN), iar diferenţa de 9.638 lei este asigurată de Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeş – 5.783 lei – şi Municipiul Sebeş – 1.855 lei şi Primăria Comunei Şugag – 2000 lei.

Prezentul proiect își propune aducerea în atenția publicului larg a unui patrimoniu valoros, de cele mai multe ori ignorat, şi care datorită perisabilităţii materialelor din care este confecţionat, se degradează constant, riscând chiar să dispară. Este vorba de troiţele şi de stâlpii funerari din cimitirele aflate în cătunele izolate din Munții Sebeșului. Cele mai multe dintre troiţele aflate în atenţia noastră, conservă o pictură realizată de iconari din centrul de la Laz, şi pot fi datate în secolul al XIX şi în prima jumătate a veacului următor. Stâlpii funerari reprezintă expresia unei manifestări spirituale unice la nivelul ţării, pe cale de dispariţie, iar cei care se mai păstrează datează din prima jumătate a secolului XX.

Proiectul este structurat pe patru activități principale:

1. Repertorierea şi cartografierea tuturor troiţelor şi a cimitirelor cu stâlpi funerari din zona aflată în atenţia noastră. Acest demers va implica întocmirea câte unei fişe analitice de evidenţă pentru fiecare obiectiv în parte, document care va cuprinde localizarea, descrierea, datarea, starea de conservare şi alte date tehnice. Informaţiile cuprinse în fişe vor fi completate cu o documentaţie grafică alcătuită din planuri de situaţie, fotografii şi desene la scară.

2. Digitizarea fiecărui obiectiv. Acest demers va implica realizarea de modele tridimensionale ale troiţelor şi stâlpilor funerari, iar în cazul cimitirelor, panorame 360^o şi fotografii aeriene, care să permită vizualizarea acestora integrată în peisajul cultural specific zonei în discuţie.

3. Promovarea în rândul localnicilor a acestui patrimoniu, care din păcate nu este recunoscut ca atare şi nu se bucură de protecţia oferită de legislaţia din domeniul patrimoniului cultural. În acest sens, vor fi organizate expoziţii itinerante, conferinţe în şcolile din zonă, se vor distribui pliante localnicilor, toate în scopul conştientizării valorii artistice şi documentare a acestor monumente.

4. Valorificarea rezultatelor proiectului. Într-o primă fază, se vor publica online, pe o pagină web dedicată proiectului (care va avea şi o versiune în limba engleză), toate obiectivele digitizate, astfel încât aceste „monumente” să poată fi cunoscute şi de către publicul larg. În completare, se va edita şi publica un repertoriu tipărit care va cuprinde, pe lângă documentaţia grafică, toate informaţiile dobândite pe parcursul derulării proiectului.

Pe lângă aducerea în atenţia publicului a acestui patrimoniu, proiectul va consemna o stare de fapt existentă şi, totodată, poate fi punctul de plecare pentru o viitoare acţiune de includere a unora dintre obiective în lista monumentelor, precum şi pentru restaurarea sau conservarea lor.

Proiectul este implementat de Centrul Cultural „Lucian Blaga”, prin Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş, în parteneriat cu Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Institutul de cercetări socio-umane Sibiu şi Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, instituţii de unde provin membrii echipei proiectului.

Denumirea proiectului cultural: Sava Henţia din nou acasă. 170 ani de la naşterea artistului

Proiectul cultural se va încheia la data de 15 11 2018.

Buget: 68.725 lei, din care 34.363 lei reprezintă finanţarea nerambursabilă a Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN), iar diferenţa de 34.362 lei este asigurată în părţi egale de Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeş – 17.181 lei – şi Municipiul Sebeş – 17.181 lei.

Prin derularea acestui proiect ne propunem să marcăm cei 170 de ani care au trecut de la naşterea unuia dintre cei mai importanţi artişti plastici din zona Sebeşului, şi anume pictorul Sava Henţia.

Sava Henția (născut la 1 februarie 1848, Sebeșel, jud. Alba – decedat la 21 februarie 1904, Bucureşti) a fost un pictor realist, grafician, muralist și ilustrator de carte român, recunoscut mai ales pentru contributia sa remarcabilă la arta documentară, el fiind si un subtil desenator și colorist, reușind deseori să depășească pictura convențională. Știut mai ales ca portretist, Sava Henția este cel mai important pictor pe care l-a dat zona Sebeșului, portretele sale, multe dintre ele ale unor sebeşeni ca: doctorul oculist Krasser (1886), protopopul Ioan Tipeiu şi soţia sa Ecaterina Tipeiu (1896), dar şi ale unor personalităţi ale epocii ca: Virgil Cioflec (1900), ministrul Vernescu şi soţia acestuia (1875), consacrându-l ca maestru al acestui gen. A făcut studiile la Școala de Belle Arte din București unde i-a avut ca profesori pe Gheorghe Tătărescu și Theodor Aman. A urmat cursurile de pictură la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts de la Paris sub îndrumarea pictorului Alexandre Cabanel. A murit în anul 1904, lăsând în urma sa o operă bogată (peste 500 de portrete, compoziţii istorice, peisaje, naturi statice etc.) rezultatul unei activităţi artistice diverse şi susţinute.

A participat inclusiv la Războiul de Independență (1877-1878), alături de Nicolae Grigorescu, George Demetrescu Mirea şi Carol Popp de Szathmari, în calitate de „pictor de front”, realizând o serie de lucrări care au ca tematică acest război, dar și scene din spatele frontului, lucrări care au fost achiziţionată pentru colecţia regală.

Înscriindu-se în tendințele vremurilor în care s-au intensificat schimburile culturale dintre Ardeal și România, Sava Henția și-a adus contribuția la cristalizarea conștiinței naționale românești, de aceea credem că este oportun ca la un moment aniversar (anul acesta se împlinesc 170 de ani de la nașterea artistului), care coincide și cu Centenarul Unirii din 1918, să readucem în atenția publicului iubitor de artă, lucrările acestui pictor ardelean care s-a consacrat la Bucureşti ca unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai curentului academist.

Cu o cotă de vânzare în creștere, lucrările artistului se tranzacționează pe piața de profil cu sume cuprinse între 750 și 12.500 de euro, acest fapt justificând, parțial, oportunitatea derulării unui astfel de demers.

Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeş deține o importantă colecție de tablouri semnate de Sava Henţia, ce numără 44 de lucrări (34 – ulei pe pânză, 6 – ulei pe carton, 2 – acuarele, un desen şi o lucrare ulei pe lemn), toate aceste opere fiind reprezentative pentru activitatea pictorului între anii 1871 şi 1902.

Astfel, în anul 2018 ne propunem realizarea unei expoziţii aniversare dedicată acestui mare artist român, care să îmbine tehnicile clasice de expunere cu metodele moderne de informare a publicului vizitator, întregul demers fiind completat de redarea către public a patru lucrări (ulei pe pânză) semnate de Sava Henţia – Portret de bărbat – dr. Krasser (1881); Portret de bărbat – Primarul Maxim din Pianu de Sus (1899); Portret de bărbat (1876); Portret de bărbat – Al. Lahovari (1900) – , pe care instituţia noastră le deţine şi care nu au fost niciodată expuse datorită stării lor de conservare şi care vor fi restaurate cu această ocazie. În scopul promovării evenimentului, precum şi a artistului plastic şi a colecţiei deţinute de muzeul nostru, se va realiza un film documentar care va fi difuzat în mediul online. De asemenea, se va edita şi un catalog de expoziţie ce va cuprinde toate operele lui Sava Henţia din colecţia de artă a Muzeului Municipal „Ioan Raica” din Sebeş.

Proiectul este implementat de Centrul Cultural „Lucian Blaga”, prin Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş, în parteneriat cu Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia şi Asociația Ars Transsilvaniae din Cluj Napoca, instituţii de unde provin membrii echipei proiectului.

Alte articole etichetate cu:doua proiecte finantari proiecte culturale sebes

Publicitate

Știri

Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii

Publicat

acum 16 ore

în

27/04/2024

Simona Lodroman

Sâmbăta lui Lazăr este sărbătorită de creștini-ortodocși cu o zi înainte de Duminica Intrării lui Hristos în Ierusalim (Duminica Floriilor) și reprezintă puntea de legătură între Postul Paștelui și Săptămâna Patimilor.

Duminica Floriilor este precedată de Sâmbăta lui Lazăr. În această zi, Iisus Hrisos îşi arată din nou minunile, înviindu-l pe Lazăr, la patru zile de la moarte.

Învierea lui Lazăr este simbolul învierii viitoare a neamului omenesc. După această minune, mulţimile strânse la porţile cetăţii l-au întâmpinat cu flori şi l-au aclamat pe Mântuitor, la intrarea în Ierusalim, scrie romaniatv.net. Sâmbăta din ajunul Floriilor este cunoscută şi ca Moşii de Florii, când se fac pomeniri pentru sufletul rudelor decedate.

În această sâmbătă, Biserica Ortodoxă cinsteşte una dintre cele mai mari minuni săvârşite de Iisus Hristos în viaţa pământeană, învierea lui Lazăr. Evenimentul religios s-a petrecut în localitatea Betania, unde Lazăr, prietenul lui Iisus, murise de patru zile. Învierea lui Lazăr a fost descrisă în Sfânta Evanghelie după Ioan în Capitolul 11, versetele de la 1-45. Sfântul Evanghelist Ioan ne spune că Lazăr, originar din Betania (localitatea palestiniană Al-Izzariya de astăzi), ca şi surorile lui, Marta şi Maria, făcea parte din grupul persoanelor preţuite de Iisus. Mai mult, tradiţia spune că Lazăr era fiul fariseului Simon, în casa căruia s-a pregătit Cina Mântuitorului. Tradiţia spune că, după învierea sa din morţi, timp de 30 de ani, cât a mai trăit, Lazăr a mâncat doar fructe. Se mai spune că Maica Domnului nostru Iisus Hristos i-a lucrat cu mâinile ei un omofor şi i l-a dăruit. De asemenea, se mai spune că, cele patru zile petrecute în mormânt l-au marcat pe Lazăr şi, cât a trăit, el n-a mai zâmbit niciodată.

Sâmbăta lui Lazăr. De ce este bine să facem plăcinte

În multe localităţi, îndeosebi în Sudul ţării, în ajunul Floriilor, se respectă tradiţia „Cântecelor de Paşti”. În fiecare comunitate, în faţa lăcaşurilor de cult ortodoxe, se intonează cântece religioase care amintesc despre moartea şi învierea lui Lazăr, prietenul lui Iisus. Învierea lui Lazăr anticipează Învierea Mântuitorului Hristos.

În sâmbăta Floriilor, la casele gospodarilor colindă fetele din localitatea respectivă , purtând pe cap cunune cu flori de câmp. În colindele lor se povesteşte despre moartea nefericită şi despre înmormântarea unui tânăr pe nume Lazăr. Una dintre fete, care poartă numele de Lăzăriţa, se îmbracă în mireasă. În cântec, Lăzăriţa deplâng drama lui Lazăr şi spune că acesta i-a cerut mamei să-i facă azima şi aceasta nu i-a îndeplinit dorinţa; atunci tânărul s-a dus cu oile la pădure, s-a suit pe o creangă să scuture frunze pentru oi, dar a început să bată vântul. Atunci creanga s-a rupt, iar el a căzut şi a murit. L-au găsit cele trei surori ale lui, l-au adus acasă, l-au scăldat în lapte dulce şi l-au înmormântat.

În Sâmbăta Floriilor copiii colindă la vecini şi la prieteni cu crenguţe de salcie sfinţite la biserică de preotul satului. În colindul lor se regăsesc urări de bine şi de sănătate. Cântecele copiilor povestesc din generaţie în generaţie despre Iisus, Cel care a fost primit cu slavă şi cu ramuri de măslin şi de finic în Ierusalim de mulţimile care, peste o săptămână, l-au răstignit. Colindătorii sunt primiţi de gazde cu multă bucurie. În cinstea lor, gazdele îşi împodobesc casa cu salcie sfinţită, îşi exprimă optimismul, speră şi spun cu credinţă: „Vă aşteptăm şi la anul!”. Bătrânii satului respectă tradiţia şi colindătorii sunt răsplătiţi cu ouă albe, nefierte, pentru a fi vopsite de Sfântul Paşte.

Prin tradiţie, în Sâmbăta lui Lazăr, gospodinele plămădesc plăcinte şi să le dea de pomană vecinilor, rudelor şi tuturor musafirilor. Dacă femeile pregătesc plăcinte, fetele tinere plantează flori, fiind convinse că numai cele sădite acum vor avea multe ramuri înflorite. În numeroase zone din ţară, fetele mai mici, îmbracate în rochii albe, împodobite cu flori de primăvară, merg cu colindul prin sat, spunând povestea sărmanului Lazăr care a murit foarte tânăr. Gospodarii le cinstesc cu ouă, pe care să le încondeieze în Joia Mare.

Sursa.realitatea.net

Citește mai mult

Știri

Peste 24 milioane de lei investiţi în acest an pentru modernizarea rețelei de gaz din judeţul Alba

Publicat

acum o zi

în

26/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

În acest an, este 24 milioane de lei investiţi pentru modernizarea rețelei de gaz din judeţul Alba

Un număr de 17 proiecte de investiții în valoare totală de circa 24 milioane de lei, adică aproximativ 4,8 milioane de euro, sunt planificate pentru acest an în județul Alba, anunţă Delgaz Grid.

Lucrările vizează modernizarea rețelei de distribuție pe o lungime de circa 46 de kilometri în opt localități din județ. În urma investițiilor, conform companiei, alimentarea cu gaze naturale a locuitorilor se va îmbunătăți, fiind asigurată continuitatea și siguranța în exploatare a rețelei de distribuție.

Cele mai importante proiecte de investiții, care constau în înlocuirea conductelor și branșamentelor de gaze naturale, se vor derula în Alba Iulia, Aiud, Mirăslău, Cisteiu de Mureș și Blaj.

Anul trecut, în județul Alba au fost realizate 10 proiecte de investiții, prin care s-au înlocuit 16 kilometri de conducte și branșamente gaze naturale, iar rețeaua a fost extinsă cu aproximativ 30 dekilometri pentru racordarea de noi consumatori. Cea mai mare parte a rețelei de gaz, circa 8 kilometri, a fost înlocuită la Sebeș.

Citește mai mult

Știri

Reducere a impozitelor locale pentru donatori de sânge: Alba Iulia, gata să aplice măsura

Publicat

acum 3 zile

în

24/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Alba Iulia, gata să aplice măsura reducerii impozitelor locale pentru donatorii de sânge

Alba Iulia va fi printre primele municipii din România unde se aprobă reducerea de 10% la impozitul pe clădiri și terenuri, pentru donatorii de sânge și persoanele cu dizabilități, a anunțat primarul Gabriel Pleșa.

Potrivit acestuia, proiectul de hotărâre de consiliu local este gata, va rămâne în dezbatere publică vreme de 30 de zile, iar ulterior va deveni o realitate.

Prin noua lege, promulgată recent, consiliile locale pot acorda reduceri la impozitul pe clădiri și teren pentru persoanele fizice care fac dovada a minimum trei donări de sânge, pe parcursul unui an calendaristic. Reducerea, care va fi aplicată începând cu anul viitor, se va cumula cu bonificația de 10%, acordată deja celor care achită anticipat impozitul datorat.