Știri
„Festivalul Naţional de Dansuri şi Tradiţii Populare” din Vinerea, ediția a V a, în perioada 19-21 august
Primaria si Casa de Cultura Cugir fac ultimele pregatiri pentru „Festivalul Naţional de Dansuri şi Tradiţii Populare”, aflat la cea de a V-a editie, care va avea loc in acest weekend in Poiana cu Goruni din Vinerea. Ansambluri şi interpreţi din ţară şi străinătate vor promova şi valorifica patrimoniul cultural prin dansurile şi cântecele lor traditionale. Sambata evenimentul va fi prezentat de catre vedeta de televiziune Cosmin Seleși, a carei prezenta este o garantie a bunei dispoizitii, aspect pe care cugirenii au avut ocazia sa-l constate cu ocazia festivalului “Cetatilor Dacice”.
Manifestarea debuteaza vineri, 19 august, cu o paradă care va porni de la Casa de Cultură pana pe B-dul Al. Sahia si la care vor participa: Grupul Cavo Greco – Agia Napa-Cipru, Ansamblul Buzavirag – Brașov, Zeiden Tanzgruppe – Codlea, Ansamblul Câmpul Pâinii – Vinerea. Cugirenii vor putea invata dansuri populare prezentate de ansamblurile mentionate si, in acelasi timp, le va fi starnita curiozitatea de a participa la spectacolele din Poiana cu Goruni.
Sambata, amfitrionul întrecerilor sportive tradiţionale, Cosmin Selesi ii va supune pe vitejii din ansambluri la diferite probe dificile, dar pline de amuzament, in care isi vor dovedi dibăcia, curajul şi puterea: arcul viteazului, suliţaşul cetăţii, rapid si puternic, chicioroangele, trasul cu frânghia, lupta pe butuci, aruncarea greutăţii, plincea. Ziua va continua cu atelierele de dans, in cadrul carora membrii ansamblurilor vor încerca să înveţe unii de la alţii jocurile specifice zonelor de provenienţă. Dupa acest moment va incepe spectacol la scena cu repertoriul artistilor Michael Cetean, Flavius Cristea, urmati de Ansamblul Augustin Bena si Grupul Cavo Greco – Agia Napa, Cipru. Seara, se schimba registrul si locul folclorului va fi luat de muzica usoara, cugirenii putand sa revada trei dintre trupele locale: Amurg, StarDust, Serenity. Programul se va incheia cu un foc de tabara, devenit deja traditional.
Cea mai bogată zi a Festivalului Naţional de Dansuri şi Tradiţii Populare Vinerea – Cugir ramane si in acest an ziua de duminica ce debuteaza cu parada portului popular pe ruta: Căminul Cultural, Str. Principală, Str. Eroilor, Poiana cu Goruni. Fanfara Casei de Cultură Cugir va deschide spectacolul folcloric care va aduce pe scena pe : Grupul Mlădițe Cugirene, Zeiden Tanzgruppe – Codlea, Ansamblul Cizereana – Cizer, Călușarii din Romos, Ansamblul Buzavirag – Brașov, Ansamblul Junii Becleanului – Beclean, Ansamblul Ritmuri Zărăndene – Băița, Ansamblul Câmpul Pâinii – Vinerea, Ansamblul Cavo Greco – Agia Napa, Cipru. Totodata vor interpreta melodii din zona nostra artistii: Adi Neamțu și Alina Bîcă, Radu Arcălean, Ionela Popa, Daniel Olar, Madalina Cirje și Taraful Casei de Cultură Cugir. Festivalul se incheie cu doua concerte de muzica usoara sustinute de Grupul Aprentis si Trupa MilleniumC din Cugir.
Pe tot parcursul festivalului la corturile şi căsuţele de lemn din zonă vor putea fi admirate produse populare, în cadrul Târgului Meşterilor Populari.
Buna desfasurare a evenimentului va fi asigurata de echipajele Poliţiei Oraşului Cugir, Jandarmeriei, Poliţiei Locale, precum şi a pompierilor de la SVSU. O salvare şi o echipă de asistente medicale sunt pregătite să ofere asistenţă medicală în caz de nevoie.
Organizatorii atrag atentia tuturor celor care vor lua parte la festival ca sunt interzise aprinderile de focuri in locuri nemarcate. La solicitarea administratiei locale, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Alba a asanat 1 hectar din teritoriu de muniţia rămasă neexplodată din fostul depozit de arme si munitie aflat in aceasta zonă in perioada celui de al Doilea Razboi Mondial. Pentru a nu se expune nici unui pericol, cetatenii trebuie sa respecte perimetrul destinat organizarii festivalului si mai ales sa nu aprinda focuri decat in cele 11 zone marcate ca vetre de foc.
Festivalul Național de Dansuri și Tradiții Populare
Cugir – Vinerea – Poiana cu Goruni
Ediția a V-a
19 – 21 August 2016
Joi – 18 august 2016 – Cugir
11.00 – Conferință de presă – Sala de conferințe, Casa de Cultură
Vineri – 19 august 2016 – Cugir
17.00 – Parada portului popular: Casa de Cultură, Parcare Complex, B-dul Al. Sahia
Ateliere de dansuri – Grupul Cavo Greco – Agia Napa, Cipru
– Ansamblul Buzavirag – Brașov
– Zeiden Tanzgruppe – Codlea
– Ansamblul Câmpul Pâinii – Vinerea
Sâmbătă – 20 august 2016 – Poiana cu Goruni, Vinerea
Prezentator Cosmin Seleși
10.00 – Jocuri sportive tradiționale
17.00 – Ateliere de dansuri – Grupul Cavo Greco – Agia Napa, Cipru
– Ansamblul Buzavirag – Brașov
– Zeiden Tanzgruppe – Codlea
– Ansamblul Câmpul Pâinii – Vinerea
– Ansamblul Junii Becleanului
18.30 – Spectacol folcloric
Michael Cetean
Flavius Cristea
Ansamblul Augustin Bena
Grupul Cavo Greco – Agia Napa, Cipru
20.30 – Concerte: Trupele Amurg, StarDust, Serenity
22.00 – Foc de tabără
Duminică – 21 august 2016 – Vinerea
9.30 – Slujba religioasă – Biserica Sf. Ierarh Nicolae și Biserica Sf. Petru și Pavel
11.00 – Parada Portului Popular: Căminul Cultural, Str. Principală, Str. Eroilor
Spectacol folcloric – Poiana cu Goruni
14.00 – Fanfara Casei de Cultură Cugir
Grupul Mlădițe Cugirene
Zeiden Tanzgruppe – Codlea
Ansamblul Cizereana – Cizer
Călușarii din Romos
Ansamblul Buzavirag – Brașov
Ansamblul Junii Becleanului – Beclean
Ansamblul Ritmuri Zărăndene – Băița
Ansamblul Câmpul Pâinii – Vinerea
Ansamblul Cavo Greco – Agia Napa, Cipru
Adi Neamțu și Alina Bîcă
Radu Arcălean și Taraful Casei de Cultură Cugir
21.00 – Concerte – Grupul Aprentis
– Trupa MilleniumC
Știri
Vizită la Sebeș a unor oficiali din Landul Brandenburg
Oficiali din Landul Brandenburg în vizită la Sebeș
Știri
15 mai, Ziua bujorului românesc: Floarea națională a României prezentă în folclorul românesc, în literatură, pictură și în motivele tradiţionale ale portului popular
15 mai, Ziua bujorului românesc, floarea naţională a României
În octombrie 2022, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care bujorul este declarat Floare Naţională. „Se declară floarea de bujor, din familia Paeoniaceae, ca Floare Naţională a României.
În cultura orientală chineză, bujorul e considerat regele florilor, iar în Japonia, în trecut, doar familiile înstărite aveau dreptul să-l cultive în grădina proprie. De curând, în România, a fost propus ca acesta să devină „floare naţională”.
În Transilvania, Moldova sau Dobrogea i se mai spune busuioc roşu, palma-Maicii-Domnului, rujioară sau băbărujă. Sunt toate denumiri populare, arhaice, pentru a desemna bujorul românesc.
La începutul secolului al XIX-lea, Bujor era numele unui haiduc, numit astfel după culoarea aprinsă a părului. În cultura populară, bujorul este adesea asociat cu dorul, cu frumuseţea fizică sau cu dragostea. Îl întâlnim în versurile lui Eminescu, ale lui Coşbuc sau Alecsandri, dar şi în unele dintre poeziile publicate de Caragiale în Moftul Românesc (nr. 17, 1893).
În folclor, există credinţa că în petalele bujorului sunt ascunse spirite răutăcioase. Totuşi, în satele româneşti, la jumătatea lunii mai, ţăranii petrec la „Sărbătoarea bujorului”, în cadrul căreia oamenii aduc un omagiu naturii, dar şi frumuseţii spirituale şi fizice a mândrelor şi tinerilor feciori.
”Bujorul românesc” a fost adoptat de Asociația CAMARAZII ca simbol de reprezentare la evenimentele în care se marchează eroismul ostașilor Armatei Române și sângele vărsat pe câmpurile de bătălie. ”Bujorul românesc” a fost rezervat de Asociație la OSIM, ca marcă figurativă individuală, fiind publicat în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială, Secțiunea Mărci.
Știri
Alba Iulia, orașul cu cei mai mulți șomeri din Alba, la finele lui februarie 2024: Municipiile Blaj și Sebeș completează top 3
Alba Iulia, orașul cu cei mai mulți șomeri din Alba, la finele lui februarie 2024: Municipiile Blaj și Sebeș completează top 3
Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii februarie 2024 în judeţul Alba a fost de 5533 persoane, în scadere cu 202 persoane (-3,5%) comparativ cu luna anterioara și cu 262 persoane (-4,5%) comparativ cu luna februarie 2023; femeile reprezentau la această dată 48,8% din numărul total al şomerilor ( 2698 femei).
Din totalul de 5533 someri, 1838 someri (33,2%) sunt in mediul urban si 3695 (66,8%) sunt in mediul rural, fata de luna anterioara numarul somerilor a scazut cu 1,6% in mediul urban si cu 4,5% in mediul rural.
Cel mai mare număr de şomeri din înregistrat la Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Alba a fost în Alba Iulia (452 persoane) urmat de Blaj (360 persoane), Sebeș (200 persoane) si Campeni (183 persoane). In mediul rural , comunele cu cel mai mare număr de şomeri înregistraţi sunt: Jidvei (357 persoane), Cetatea de Balta (340 persoane), Sona (206 persoane), Craciunelu de Jos (198 persoane), Scărişoara (145 persoane), Rosia Montana (136 persoane), Bistra (135 persoane), Albac (118 persoane), Avram Iancu (115 persoane) si Sasciori (105 persoane). Comunele cu cel mai mic numar de someri sunt: Bucerdea Granoasa si Ohaba (1 persoana), Ocolis (3 persoane), Intregalde (4 persoane), Ceru Bacainti si Mogos, (5 persoane), Ponor si Stremt (7 persoane), Dostat (9 persoane), iar in comuna Cut nu se inregistreaza nici un somer.
Ponderea numărului de şomeri înregistraţi în totalul populaţiei cu vârstă de muncă (bărbați 16-65 ani și femei 16-62 ani ), în luna februarie 2024 a fost de 2,5% (2,5% femei). Dintre oraşe, cu cele mai mari ponderi se remarcă: Câmpeni (4,2%), Blaj (3,0%), Baia de Aries (2,7%) si Abrud (2,4%), iar cu cele mai mici ponderi orașele Cugir (0,6%), Alba Iulia si Teius (1%). În mediul rural, cele mai mari ponderi ( peste 10%) ale numărului de şomeri înregistraţi în numărul total al populaţiei cu vârstă de muncă s-au înregistrat în comunele: Scărişoara (18,0%), Cetatea de Balta (17,9%), Craciunelu de Jos (15,0%), Avram Iancu (13,8%), Vadu Motilor (10,8%), Jidvei (10,7%), Hoparta (10,6%), Garda de Sus (10,1%). Valoare sub 1% s-a înregistrat în comunele: Bucerdea Granoasa (0,1%), Ohaba (0,3%), Stremt (0,5%), Santimbru (0,7%), Mihalt (0,8%), Salistea (0,9%).
Structura după nivelul de instruire arată că 71,5% din şomerii înregistraţi sunt absolvenţi ai învăţământului primar, gimnazial şi profesional, 22% sunt persoane cu studii liceale şi postliceale şi 6,5% persoane cu studii superioare.Rata şomajului a fost în luna februarie 2024 de 3,5% (3,6% în ianuarie 2024 și 3,7% în februarie 2023), peste nivelul ratei înregistrate la nivel național (3,1%).În rândul femeilor rata şomajului a fost de 3,8% (3,9% in luna anterioara si 3,8% in luna februarie 2023), iar în rândul bărbaţilor de 3,3% (3,4% în ianuarie 2024 și 3,5% în februarie 2023). În funcţie de rata şomajului, judeţul Alba se situează în luna februarie 2024 pe locul 20 în ierarhia județelor ordonate crescător.
-
Știriacum o săptămână
„Paştele cailor“ există: De unde vine expresia. Tradiții și legende de Paștele Cailor
-
Știriacum o săptămână
Udatul fetelor de Paște, un obicei păstrat din bătrâni: Cum se merge la udat în Ardeal
-
Știriacum 7 zile
9 mai, Ziua Proclamării Independenţei de Stat a României
-
Știriacum 2 săptămâni
Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare din Săptămâna Patimilor
-
Știriacum 4 zile
Chemarea narciselor, în luna mai: În Alba, două poieni cu narcise, cea de pe Vârful Negrilesei, din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii de lângă Întregalde
-
Știriacum 6 zile
IZVORUL TĂMĂDUIRII: Schitul Poșaga-Alba, una dintre mănăstirile unde poți găsi izvoare tămăduitoare
-
Știriacum 3 zile
Ziua Internațională a Dorului, în 13 mai: Cuvântul DOR, greu de tradus în alte limbi: Ce semnifică acest cuvânt specific poporului nostru mioritic
-
Știriacum o săptămână
Săptămâna luminată: Ce nu ai voie să faci în a doua şi a treia zi de Paşte