Social-Economic
Fermierii vor subvenții ca să-și vândă produsele în supermarketuri
Fermierii români privesc cu reticenţă proiectul de lege adoptat de senatori, care obligă marile magazine să aibă la raft carne, legume şi fructe româneşti în proporţie de 51%. Deşi spun că iniţiativa este una bună, cei mai mulţi cred că va fi greu de pus în practică. Asta pentru că aduce după sine mai multe costuri, cu transportul şi ambalarea produselor. Ei vor subvenţii de la stat pentru acoperirea acestor cheltuieli. Până atunci, cei mai mulţi preferă să-şi vândă marfa tot în pieţe.
Petrică Istrate din comuna Matca cultivă roşii şi castraveţi de zeci de ani. Deşi anul trecut a încercat să-şi vândă legumele în supermarket, a renunţat când a citit contractul.
„Îți dă un preț pe săptămână. Dacă e prețul sus să le dai, dacă se ieftinește nu mai vor deloc”, spune producătorul, care adaugă că astfel iese în pierdere.
El preferă acum să vândă cele aproape patru tone de legume pe care le produce pe sezon în piaţa de gros din localitate. La fel gândesc şi ceilalţi producători din Matca. Ca să poată intra cu marfa în marile magazine, cei mai mulţi spun că ar trebui să primească subvenţii de la stat pentru ambalajele cerute de supermarketuri.
Citește și Bani europeni pentru fermierii cu idei
„Ei vor un anumit flux de marfă. Noi nu putem satisface fluxul acesta. La noi vârful este o lună în mai-iunie şi apoi pe toamnă”, spune un alt producător.
Dacă unii fermieri nu vor să intre în marile magazine, alții nu pot. În comuna Prisăcani, din județul Iași, 30 de producători de legume și fructe s-au unit într-o asociație în urmă cu șase ani. Chiar și așa, au încercat în zadar să încheie contracte de colaborare cu marile magazine.
„A luat de la mine 100 de kilograme de pătlăgele pentru pus la murat, cu un leu. Ei au încercat să le dea cu 3. Bineînţeles că nu s-a căutat, nu le-a luat nimeni”, spune Gheorghe Mihaiţă, producător local.
Citește și Mai puţine taxe pentru fermieri
În Covasna, în schimb, zona de unde pleacă cele mai mari cantități de cartofi în fiecare an, sunt producători care au reușit să ducă și 1.500 de tone pe an în marile magazine. Producătorii primesc între 80 și 90 de bani pe kilogramul de cartofi vândut în supermarketuri.
„S-a întamplat în unele cazuri când au adus cartofii din Germania în România sub preţul nostru de cost”, spune Bajcsy Ákos, producător.
Potrivit unui studiu realizat de INSCOP, există toate premisele ca produsele româneşti să se vândă repede în supermarketuri. Conform datelor, 65,9 la sută dintre oamenii întrebaţi spun că acestea sunt mai bune calitativ decât cele străine.
Dacă proiectul de lege adoptat de Senat va trece și de Camera Deputaților, supermarketurile care nu vor respecta condițiile vor primi amenzi cuprinse între 25.000 și 50.000 de lei.
Sursa:digi24.ro
Social-Economic
Delegație a Băncii Mondiale în vizită la Sebeș
Vizită la Sebeș a unei delegații a Băncii Mondiale
Societate
Ziua Pământului, marcată de pompierii militari din Alba printr-o acțiune de ecologizare
Acțiune de ecologizare, de Ziua Pământului, a pompierilor militari din Alba
Societate
Marțea Mare din Săptămâna Patimilor, numită şi Marţea Seacă: Ce poți face în această zi
Ce să nu faci în Marțea Mare din Săptămâna Patimilor
În Marţea Mare din Săptămâna Patimilor Domnului, Sfinţii Părinţi au rânduit sa se citească Pilda celor zece fecioare.
Această pildă ne prezintă zece fecioare, cinci „înţelepte” şi cinci „neînţelepte”, care se pregătesc pentru nuntă. În Noul Testament, întâlnirea cu Hristos este asemănată unei nunti. Hristos se numeşte pe sine „mire”, iar Apostolii poartă numele de „prietenii mirelui”. Mireasa lui Hristos este Biserica.
În Marţea Mare din Săptămâna Patimilor se aspiră, se dă cu matura, se spală geamuri și se fac treburile grele pe lângă casă. Marţea Mare este ultima zi în care gospodarii mai pot face treburi pe câmp sau în care se mai spală și se calcă. Se spune că din această zi bărbaţii trebuie să stea pe lângă casă și să isi ajute nevestele.
-
Știriacum o săptămână
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Politicăacum 2 săptămâni
Revoluția de la 1848 din Transilvania: Pe 18 aprilie, la Blaj avea loc prima adunare a românilor din Transilvania
-
Știriacum 32 de minute
Chemarea narciselor, în luna mai: În Alba, două poieni cu narcise, cea de pe Vârful Negrilesei, din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Cetii de lângă Întregalde
-
Divertismentacum o săptămână
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum o săptămână
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum 4 zile
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum 3 zile
Crenguțele de salcie: Semnificația uneia dintre cele mai cunoscute tradiții românești de Florii
-
Știriacum 3 ore
Mai, luna florilor: De la lalea, crin și bujor, la maci, margarete și lăcrămioare, transformǎ câmpul și grădinile în adevărate oaze de frumusețe și culoare