La Alba Iulia, expoziție dedicată Cetății Dacice de la Căpâlna

Expoziția ”Cetatea Dacică de la Căpâlna și Războiele Daco-Romane” va fi organizată în cadrul celei de-a 14-a ediții a Festivalului Cetăților Dacice, care va avea loc în perioada 24-26 iunie la Căpâlna (comuna Săsciori).

Cetatea, semnalată încă de la sfârșitul secolului al 19-lea, a fost edificată pe mai multe terase naturale și antropice, iar sistemul defensiv al acesteia era alcătuit din mai multe elemente de fortificare. Cetatea de la Căpâlna a fost construită în a doua jumătate a secolului I î.Hr. și a funcționat până în timpul războaielor dacice ale lui Traian, având rolul de a bara înaintarea trupelor inamice dinspre est, pe Valea Sebeșului, spre Sarmizegetusa Regia.

Căpâlna este una dintre cele șase cetăți dacice din Munții Șureanu incluse în anul 1999 în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Cercetările arheologice au pus în evidență importanța și monumentalitatea acestei cetăți dacice, iar artefactele expuse cu această ocazie reflectă diversitatea culturii materiale din acea perioadă. Tezaurul de la Căpâlna, alcătuit dintr-un colier și doi cercei din aur, a fost recuperat în urma braconării sitului de către căutătorii de comori.

Cetatea, semnalată încă de la sfârșitul sec. al XIX-lea, a fost edificată pe mai multe terase naturale și antropice, iar sistemul defensiv al acesteia era alcătuit din mai multe elemente de fortificare. Căpâlna a fost construită în a doua jumătate a sec. I î.Hr. și a funcționat până în timpul războaielor dacice ale lui Traian (101-102 și 105-106 d.Hr.), având rolul de a bara înaintarea trupelor inamice dinspre est, pe Valea Sebeșului, spre capitala dacilor, Sarmizegetusa Regia. Cel mai probabil o parte a zidului de incintă cetății Căpâlna a fost demantelat în urma încheierii păcii din anul 102, defavorabilă regelui Decebal datorită înfrângerii sale din primul război, iar în ajunul celui de-al doilea război s-a procedat la o refacere a acestei incinte. Căpâlna este una dintre cele șase cetăți dacice din Munții Șureau incluse în anul 1999 în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Sarmizegetusa Regia, Costești – Cetățuie, Costești – Blidaru, Luncani – Piatra Roșie, Bănița și Căpâlna făceau parte din sistemul defensiv al Regatului dac, care se întindea pe o suprafață de aproximativ 200 km2, fiind cel mai complex din Europa barbară de la acea vreme. Arheologia peisajului (landscape archaeology) a înregistrat progrese tehnologice deosebite în ultimii ani prin utilizarea prospecțiilor geofizice și aeriene (cartografierea LiDAR), fiind descoperite noi castre romane de marș care supravegheau cetățile dacice din Munții Șureanu. Acest aspect ilustrează în mod special strategia armatei romane în unul dintre cele mai importante conflicte purtate într-o zonă montană.

Expoziția despre care vorbim se va deschide vineri 24 iunie, la ora 17.30, la Sala Unirii. În expoziție vor fi expuse o serie de artefacte descoperite în urma cercetărilor arheologice din zonă, unele fiind importuri din lumea romană. Vasele ceramice dacice găsite au fost lucrate atât manual, în special cele pentru gătit, cât şi la roată, cele utilizate la servitul mâncării sau la depozitarea ei. Obiectele din fier sunt numeroase şi variate: unelte de făurărie (ciocane, cleşti, dălţi), tâmplărie (topoare, bărzi) sau agricole (brăzdar de plug, sape, seceri) materiale de construcţie (cuie, ţinte, scoabe), obiecte de întrebuinţare curentă (vase, strecurători, cuţite), arme (pumnale de tip sica, vârfuri de suliţe şi săgeţi). Sunt prezente și vase romane din bronz de tip situla și simpulum, vase și obiecte de podoabă din sticlă, ustensile din piatră (cute, râșnițe), piese de podoabă și vestimentație din argint, bronz și fier (catarame, verigi, inele, pandantive, fibule), piese de harnașament din fier (zăbale, psalii, pinteni).

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE