Educație și Cultură
Expoziţie de fotografie etnografică deschisă astăzi, la Târgul Naţional de Turism Rural de la Albac
Târgul Naţional de Turism Rural de la Albac, cel mai important târg de turism rural din România, va cuprinde în acest an, în premieră, şi o expoziţie de fotografie etnografică ce surprinde portul popular, meşteşugurile, tradiţiile şi obiceiurile din lumea satului transilvănean. Expoziţia, intitulată „Timp străvechi”, este realizată de Şcoala de Arte din cadrul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba şi cuprinde fotografii realizate de profesorul Vasile Sârb alături de cursanţii clasei de „Arte vizuale moderne”. Operele de artă fotografică sunt realizate de Vasile Sârb dar şi de cursanţii Alexandru Popa, Alin Chirilă, Anca Covaciu, Diana Popescu, Raul Knall, Ioan Sorin Popa, Augustin Hăprian, Horaţiu Muntean, Paula Ion, Andrei Constantin, Adrian Băcanu, Florin Beca şi Ruxandra Bogdan.
Instantaneele expuse sunt „culese” cu ajutorul aparatului de fotografiat din cadrul Festivalului „Cultură pentru Cultură” şi surprind portul popular, viaţa cotidiană, meşteşugurile tradiţionale, obiceiurile şi viaţa cotidiană a locuitorilor din satele judeţului Alba.
„Una dintre noutăţile ediţiei din acest an a Târgului Naţional de Turism Rural de la Albac este această expoziţie de fotografie etnografică. Sunt fotografii superbe care surprind imagini din Festivalul „Cultură pentru Cultură”, poate cel mai complex proiect al Consiliului Judeţean Alba şi al Centrului de Cultură „Augustin Bena”. Expoziţia este dovada că festivalul nu se opreşte doar la etapele zonale popriu-zise ci merge mai departe încercând să valorifice şi să promoveze cât mai bine zestrea de tradiţii a judeţului Alba. Mai mult venim cu această zestre populară, surprinsă în imagini, şi o promovăm la târgul de turism deoarece ea dă unicitate turismului rural românesc” spune prof. Alexandru Pal – managerul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba.
„Expoziţia cuprinde o mică parte din numeroasele instantanee pe care le-am realizat în ultimii doi ani împreună cu cursanţii clasei de „Arte vizuale moderne” şi au o importantă valoare artistică dar şi documentară. Sunt imagini alb negru care surprind portul popular, meşteşugurile tradiţionale, obiceiurile şi viaţa cotidiană a ţăranilor din satele Albei. Ne bucurăm că şi noi, pasionaţii de arte vizuale, reuşim să ne aducem aportul la promovarea valorilor tradiţionale ale judeţului şi la păstrarea acestora pentru generaţiile viitoare” spune Vasile Sârb, coordonatorul clasei de „Arte vizuale moderne” din cadrul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba.
Staţiunea turistică Albac din Munţii Apuseni găzduieşte, sâmbătă şi duminică, în 3 – 4 septembrie 2016, Târgul Naţional de Turism Rural, cel mai important târg de turism rural din România. Evenimentul, ajuns la cea de-a 12-a ediţie, este marcă înregistrată a Consiliului Judeţean Alba şi va reuni cererea şi oferta din turismul rural dar îşi propune totodată să promoveze şi gastronomia, tradiţiile, meşteşugurile populare şi folclorul românesc autentic. La Albac vor avea loc în cele două zile expoziţii de oferte turistice din zone rurale, un târg al meşterilor populari, concerte în aer liber de muzică uşoară şi populară, o paradă a portului popular, demonstraţii de gastronomie şi de măiestrie în arta tradiţională a lemnului. Târgul este organizat de Consiliul Judeţean Alba, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba şi Primăria Albac, iar partenerul oficial al târgului este Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural Filiala Alba.
Mai multe detalii puteţi afla şi de pe pagina de Facebook a Centrului de Cultură „Augustin Bena Alba”.
Educație și Cultură
Care este exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș
Exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș, o bijuterie de acum 4 mii de ani
Exponatul lunii aprilie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş este un ac cu capul discoidal, care a fost descoperit la Sebeş „Podul Pripocului” într-o aşezare de epoca bronzului aparţinând fazei a II-a a culturii Wietenberg.
Piesa a fost descoperită în anul 1960 în urma cercetărilor întreprinse de muzeul sebeşean, în colaborare cu Institutul de Arheologie din Cluj.
Acul, confecţionat din bronz, are lungimea 19,6 cm şi diametrul discului de 3,9 cm şi este ornamentat printr-un şir de proeminenţe realizate prin ciocănire dinspre partea opusă în tehnica „au repoussé” dispuse pe marginile discului, din care lipseşte un mic fragment. În şirul eliptic este încadrată o cruce realizată în aceiași manieră, iar sub disc tija este torsionată. Piesa a dezvoltat de-a lungul timpului o patină nobilă de culoare verde.
Originea acestui tip de ac se găseşte la începutul epocii bronzului din Europa Centrală, iar piesa de la Sebeş poate fi datată începutul epocii bronzului mijlociu. În preistorie legăturile comerciale ale zonei Sebeşului nu se limitau în numai la ariile învecinate, existând descoperiri care atestă contacte cu spaţiile răsăritene, dar şi cu Europa Centrală. Unul dintre marile drumuri ale care lega podişul Transilvaniei de câmpia Tisei şi Europa Centrală şi trecea, de-a lungul Mureşului. Aşa stand lucrurile, nu ne surprinde prezenţa în bazinul râului Sebeş, afluent al râului Mureş, a unor bunuri de prestigiu importate din alte arii culturale, cum este acul cu cap discoidal descoperit la Sebeş.
Pe acest drum se tranzitau atât sarea, necesară triburilor din vest unde acest bun lipseşte, cât şi unele produse finite din bronz sau aur, specifice spaţiului transilvănean. La schimb cu aceste produse, erau aduse materii prime pentru obţinerea bronzului (cositor, antimoniu, plumb), în baza acestor relaţii comerciale putându-se explica prezenţa la Sebeş a unor piese de factură central europeană, cum este acul cu cap discoidal de la „Podul Pripocului”, Sebeşul fiind situat pe un drum care lega zona saliniferă de la Ocna Sibiului cu Mureşul şi, de aici, cu Transdanubia şi Europa Centrală.
Pe lângă relaţiile de schimb, acul cu cap discoidal de la Sebeş reprezintă o dovadă a simţului estetic deosebit al orfevrarilor care l-au produs, dar şi preferinţele, în ceea ce priveşte podoabele, a celor care l-au achiziţionat, putând oferi indicii asupra modei şi a gustului în materie de podoabe, în acele timpuri. Astfel, se observă legătura comunităților din zonă cu centrele metalurgice central-europene, acul la Sebeş, alături de alte descoperiri, reprezentând una dintre cele mai estice apariţii ale acestui tip de podoabă, cu mult în afara ariei în care ele se concentrează (centrul Europei). Ţinând seama de cronologia absolută realizată pe baza probelor de radiocarbon din necropola Wietenberg de la Sebeş, contemporană cu locuirea de la „Podul Pripocului”, acul poate fi datat în perioada cuprinsă între secolul XX şi jumătatea secolului al XVIII-lea î. Chr.
Educație și Cultură
Performanță de senzație la matematică a unui elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia
Elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia, performanță de senzație la matematică
Educație și Cultură
„Pentru slava mai mare a lui Dumnezeu. Iezuiții în Transilvania”, expoziție la muzeul albaiulian
Expoziție specială la muzeul albaiulian
-
Știriacum 5 zile
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Politicăacum o săptămână
Revoluția de la 1848 din Transilvania: Pe 18 aprilie, la Blaj avea loc prima adunare a românilor din Transilvania
-
Divertismentacum 5 zile
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum 2 săptămâni
Mănăstirea din Pătrângeni, locul care oferă liniște, rânduială, frumusețe
-
Știriacum 7 zile
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum 14 ore
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum 2 săptămâni
Liliacul, cel mai frumos şi parfumat arbust ornamental de primăvară, folosit și în scopuri medicinale
-
Sfatul mediculuiacum 2 săptămâni
Atenție la înțepătura de căpușă: Cum vă feriţi de Lyme, boala care revine odată cu căldura