Educație și Cultură
Eveniment editorial la Alba Iulia: Lansarea cărții „Părintele Anatolie Scurtu, slujitor și promovator al muzicii românești: 1898 – 1969”
Duminică, 24 martie 2024, la Biserica „Buna Vestire – Centru” din Alba Iulia va avea loc lansarea cărții „Părintele Anatolie Scurtu, slujitor și promovator al muzicii românești: 1898 – 1969” avându-l ca autor pe părintele profesor doctor Bogdan-Laurențiu Avram.
Evenimentul va debuta la ora 18:00 cu slujba de Vecernie, după care va urma un moment de muzică religioasă susținut de Corul de copii „Buna Vestire” de la Biserica „Buna Vestire – Centru”.
În continuare, părintele profesor universitar doctor Dumitru Vanca va face o scurtă introducere în istoricul Bisericii „Buna Vestire – Centru”, biserică în care a slujit părintele Anatolie Scurtu iar pr. prof. univ. dr. Adam Domin va prezenta volumul „Părintele Anatolie Scurtu, slujitor și promovator al muzicii românești: 1898 – 1969”. Părintele profesor doctor Bogdan-Laurențiu Avram, autorul cărții, va încheia evenimentul cu răspunsuri la întrebări și va oferi autografe tuturor celor prezenți.
Lansarea de carte este organizată de Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, în parteneriat cu Biserica „Buna Vestire – Centru” din Alba Iulia.
Părintele profesor doctor Bogdan – Laurențiu Avram este licențiat în Teologie Ortodoxă la Universitatea „1 Decembrie 1918”, Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia. Tot aici a absolvit studii de master în programul „Muzeologie. Cercetarea şi protejarea patrimoniului cultural”. În anul 2023 a devenit Doctor în Teologie, lucrarea sa de doctorat primind calificativul „Magna cum laude”. Părintele profesor doctor Bogdan – Laurențiu Avram este profesor asociat la catedra de Discipline Teologice de Specialitate la Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Simion Ștefan” din Alba Iulia, profesor asociat la catedra de Religie Ortodoxă de la Colegiul Național Militar „Mihai Viteazul” din Alba Iulia și preot paroh al Parohiei Ortodoxe Române din Teleac, județul Alba.
„Părintele Anatolie Scurtu, slujitor și promovator al muzicii românești: 1898 – 1969” este cel de-al doilea volum ce poartă semnătura pr. prof. dr. Bogdan – Laurențiu Avram, după ce anul trecut și-a publicat teza de doctorat cu titlul „Activitatea muzicală bisericească și laică din Alba Iulia, în secolul XX”, realizată sub îndrumarea prof.univ.dr. Domin Adam.
Educație și Cultură
Care este exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș
Exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș, o bijuterie de acum 4 mii de ani
Exponatul lunii aprilie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş este un ac cu capul discoidal, care a fost descoperit la Sebeş „Podul Pripocului” într-o aşezare de epoca bronzului aparţinând fazei a II-a a culturii Wietenberg.
Piesa a fost descoperită în anul 1960 în urma cercetărilor întreprinse de muzeul sebeşean, în colaborare cu Institutul de Arheologie din Cluj.
Acul, confecţionat din bronz, are lungimea 19,6 cm şi diametrul discului de 3,9 cm şi este ornamentat printr-un şir de proeminenţe realizate prin ciocănire dinspre partea opusă în tehnica „au repoussé” dispuse pe marginile discului, din care lipseşte un mic fragment. În şirul eliptic este încadrată o cruce realizată în aceiași manieră, iar sub disc tija este torsionată. Piesa a dezvoltat de-a lungul timpului o patină nobilă de culoare verde.
Originea acestui tip de ac se găseşte la începutul epocii bronzului din Europa Centrală, iar piesa de la Sebeş poate fi datată începutul epocii bronzului mijlociu. În preistorie legăturile comerciale ale zonei Sebeşului nu se limitau în numai la ariile învecinate, existând descoperiri care atestă contacte cu spaţiile răsăritene, dar şi cu Europa Centrală. Unul dintre marile drumuri ale care lega podişul Transilvaniei de câmpia Tisei şi Europa Centrală şi trecea, de-a lungul Mureşului. Aşa stand lucrurile, nu ne surprinde prezenţa în bazinul râului Sebeş, afluent al râului Mureş, a unor bunuri de prestigiu importate din alte arii culturale, cum este acul cu cap discoidal descoperit la Sebeş.
Pe acest drum se tranzitau atât sarea, necesară triburilor din vest unde acest bun lipseşte, cât şi unele produse finite din bronz sau aur, specifice spaţiului transilvănean. La schimb cu aceste produse, erau aduse materii prime pentru obţinerea bronzului (cositor, antimoniu, plumb), în baza acestor relaţii comerciale putându-se explica prezenţa la Sebeş a unor piese de factură central europeană, cum este acul cu cap discoidal de la „Podul Pripocului”, Sebeşul fiind situat pe un drum care lega zona saliniferă de la Ocna Sibiului cu Mureşul şi, de aici, cu Transdanubia şi Europa Centrală.
Pe lângă relaţiile de schimb, acul cu cap discoidal de la Sebeş reprezintă o dovadă a simţului estetic deosebit al orfevrarilor care l-au produs, dar şi preferinţele, în ceea ce priveşte podoabele, a celor care l-au achiziţionat, putând oferi indicii asupra modei şi a gustului în materie de podoabe, în acele timpuri. Astfel, se observă legătura comunităților din zonă cu centrele metalurgice central-europene, acul la Sebeş, alături de alte descoperiri, reprezentând una dintre cele mai estice apariţii ale acestui tip de podoabă, cu mult în afara ariei în care ele se concentrează (centrul Europei). Ţinând seama de cronologia absolută realizată pe baza probelor de radiocarbon din necropola Wietenberg de la Sebeş, contemporană cu locuirea de la „Podul Pripocului”, acul poate fi datat în perioada cuprinsă între secolul XX şi jumătatea secolului al XVIII-lea î. Chr.
Educație și Cultură
Performanță de senzație la matematică a unui elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia
Elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia, performanță de senzație la matematică
Educație și Cultură
„Pentru slava mai mare a lui Dumnezeu. Iezuiții în Transilvania”, expoziție la muzeul albaiulian
Expoziție specială la muzeul albaiulian
-
Știriacum 6 zile
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Politicăacum o săptămână
Revoluția de la 1848 din Transilvania: Pe 18 aprilie, la Blaj avea loc prima adunare a românilor din Transilvania
-
Divertismentacum 6 zile
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum o săptămână
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum o zi
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum 2 săptămâni
Liliacul, cel mai frumos şi parfumat arbust ornamental de primăvară, folosit și în scopuri medicinale
-
Știriacum 2 ore
Crenguțele de salcie: Semnificația uneia dintre cele mai cunoscute tradiții românești de Florii
-
Sfatul mediculuiacum 2 săptămâni
Atenție la înțepătura de căpușă: Cum vă feriţi de Lyme, boala care revine odată cu căldura