Educație și Cultură
Elogii pentru pictorul Eugen Măcinic în presa din Prahova
În presa din Prahova, elogii pentru pictorul Eugen Măcinic
Într-un articol publicat pe site-ul ziarulprahova.ro pictorul Eugen Măcinic beneficiază de cuvinte elogioase după o nouă prezență pe simezele ploieștene.
„Poate fiindcă a descoperit aplecarea spre frumos, spre culoare chiar la vârsta cutiei cu acuarele din ghiozdanul de elev, pictorul Eugen Măcinic – cel care a adus, la acest început de lună martie, primăvara pe simezele galeriei ploieștene de artă – recunoaște că tehnica acuarelei este cea care îl reprezintă, adăugând însă că deopotrivă uleiul, pastelul și creionul îi sunt dragi.
După ce tocmai am văzut expoziția ce îi poartă semnătura, eu am încredințarea că i-a fost hărăzit dintru începuturi ca însăși inima sa să închidă o cutie cu acuarele. Și deloc o oarecare cutie cu acuarele, ci o… fermecată cutie cu acuarele, care recunoaște sensibilitatea inimii ce așterne culorile pe hârtie, precizia mâinii care mânuiește pensula încât să stăpânească transparențele, luminozitatea și delicatețea tușelor, măiestria de a imprima florilor, peisajelor sau naturilor statice valențele lirice ale unor poeme așezate în nuanțe duioase.
Nu am avut bucuria să îl cunosc personal pe artist, dar l-am regăsit cumva în expoziție chiar înainte de a-l… descifra în lucrări, prin șevaletul așezat chiar la intrare, ca un fel de politicoasă invitație în atelierul său de lucru şi apoi în călătoria spre public. Recunosc că mi-a plăcut acest gest de ospeție și curtoazie adresat vizitatorului, această întindere de mână… sufletească, inclusiv în absența gazdei. Încât, odată trecut de șevalet, rămâi același oaspete așteptat cu bucurie. Te întâmpină narcise galbene, trandafiri, alte și alte flori așezate în ulcele și ele înflorate sau în vaze transparente, ți se deschid sub pași străzi din Sebeșul natal sau case din sate transilvănene, te cheamă țărmuri de mare albastră sau alte locuri care parcă doinesc, cântă din frunză, ori deapănă, deodată cu ape curgătoare, cine ştie ce basm despre tărâmuri măiastre.
Totul, absolut totul, respirând duioșie, finețe și acea frumusețe care nu te trage de mânecă să o vezi, ci te așteaptă să ți se dăruiască privirii, inimii.
Anul trecut, pictorul Eugen Măcinic a expus, în cadrul Muzeului Județean de Artă Prahova – „Ion Ionescu Quintus”, lucrări reunite sub tema preludiilor cromatice, de data aceasta ales să îi dăruiască publicului ploieştean o întreagă primăvară în culori. Aşa cum o vede, aşa cum o simte, aşa cum se aşează ea pe hârtie de sub vârful pensulei ce adună nu doar culorile, ci şi emoţiile, frumuseţile, seninurile, liniştile din fermecata cutie cu acurele despre scriam chiar de la început”, se notează în articolul semnat de Luiza Rădulescu Pintilie.
Educație și Cultură
Care este exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș
Exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș, o bijuterie de acum 4 mii de ani
Exponatul lunii aprilie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş este un ac cu capul discoidal, care a fost descoperit la Sebeş „Podul Pripocului” într-o aşezare de epoca bronzului aparţinând fazei a II-a a culturii Wietenberg.
Piesa a fost descoperită în anul 1960 în urma cercetărilor întreprinse de muzeul sebeşean, în colaborare cu Institutul de Arheologie din Cluj.
Acul, confecţionat din bronz, are lungimea 19,6 cm şi diametrul discului de 3,9 cm şi este ornamentat printr-un şir de proeminenţe realizate prin ciocănire dinspre partea opusă în tehnica „au repoussé” dispuse pe marginile discului, din care lipseşte un mic fragment. În şirul eliptic este încadrată o cruce realizată în aceiași manieră, iar sub disc tija este torsionată. Piesa a dezvoltat de-a lungul timpului o patină nobilă de culoare verde.
Originea acestui tip de ac se găseşte la începutul epocii bronzului din Europa Centrală, iar piesa de la Sebeş poate fi datată începutul epocii bronzului mijlociu. În preistorie legăturile comerciale ale zonei Sebeşului nu se limitau în numai la ariile învecinate, existând descoperiri care atestă contacte cu spaţiile răsăritene, dar şi cu Europa Centrală. Unul dintre marile drumuri ale care lega podişul Transilvaniei de câmpia Tisei şi Europa Centrală şi trecea, de-a lungul Mureşului. Aşa stand lucrurile, nu ne surprinde prezenţa în bazinul râului Sebeş, afluent al râului Mureş, a unor bunuri de prestigiu importate din alte arii culturale, cum este acul cu cap discoidal descoperit la Sebeş.
Pe acest drum se tranzitau atât sarea, necesară triburilor din vest unde acest bun lipseşte, cât şi unele produse finite din bronz sau aur, specifice spaţiului transilvănean. La schimb cu aceste produse, erau aduse materii prime pentru obţinerea bronzului (cositor, antimoniu, plumb), în baza acestor relaţii comerciale putându-se explica prezenţa la Sebeş a unor piese de factură central europeană, cum este acul cu cap discoidal de la „Podul Pripocului”, Sebeşul fiind situat pe un drum care lega zona saliniferă de la Ocna Sibiului cu Mureşul şi, de aici, cu Transdanubia şi Europa Centrală.
Pe lângă relaţiile de schimb, acul cu cap discoidal de la Sebeş reprezintă o dovadă a simţului estetic deosebit al orfevrarilor care l-au produs, dar şi preferinţele, în ceea ce priveşte podoabele, a celor care l-au achiziţionat, putând oferi indicii asupra modei şi a gustului în materie de podoabe, în acele timpuri. Astfel, se observă legătura comunităților din zonă cu centrele metalurgice central-europene, acul la Sebeş, alături de alte descoperiri, reprezentând una dintre cele mai estice apariţii ale acestui tip de podoabă, cu mult în afara ariei în care ele se concentrează (centrul Europei). Ţinând seama de cronologia absolută realizată pe baza probelor de radiocarbon din necropola Wietenberg de la Sebeş, contemporană cu locuirea de la „Podul Pripocului”, acul poate fi datat în perioada cuprinsă între secolul XX şi jumătatea secolului al XVIII-lea î. Chr.
Educație și Cultură
Performanță de senzație la matematică a unui elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia
Elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia, performanță de senzație la matematică
Educație și Cultură
„Pentru slava mai mare a lui Dumnezeu. Iezuiții în Transilvania”, expoziție la muzeul albaiulian
Expoziție specială la muzeul albaiulian
-
Știriacum 6 zile
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Politicăacum o săptămână
Revoluția de la 1848 din Transilvania: Pe 18 aprilie, la Blaj avea loc prima adunare a românilor din Transilvania
-
Divertismentacum 6 zile
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum o săptămână
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum o zi
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum 2 săptămâni
Liliacul, cel mai frumos şi parfumat arbust ornamental de primăvară, folosit și în scopuri medicinale
-
Știriacum 6 ore
Crenguțele de salcie: Semnificația uneia dintre cele mai cunoscute tradiții românești de Florii
-
Știriacum 7 zile
Eticheta nu e o simplă formalitate: Codul Bunelor Maniere. Care sunt regulile de bază