Știri
Dumitru Fulea, vice președintele CJ Alba, la Unirea FM : Grupurile de acțiune locală au un scop precis – absorbția fondurilor europene
Rolul asocierii dintre Consiliul Județean Alba și grupurile de acțiune locală au rolul de a dezvolta zonele din punct de vedere economic, al turismului dar și din punct de vedere cultual. Consiliul Județean Alba este, la ora actuală, membru în două GAL-uri iar în alte trei se încearcă o asociere. Un grup de acțiune locală poate fi pe teritoriul județului, se pot asocia comunele limitrofe, dar și pe teritoriul altui județ. Avem la Țara Secașelor cu Sibiu, vecinii de la Păuca iar Șugagul are cu Jina. Se gândesc proiecte despre cum văd dezvoltarea zonei, strategii pe termen mediu sau lung și accesează proiecte integrate împreună, a declarat la Unirea FM Dumitru Fulea, vicepreședintele CJ Alba.
Dumitru Fulea : ”În cadrul Agenției pentru finanțarea investițiilor rurale există serviciul Lider și investiții non agricole. Serviciul Lider grupează grupurile de acțiune locală compuse din mai multe comune. Măsurile sunt cele pe care Agenția le implementează. Comunele își fac proiectele de absorbție a fondurilor pe care le depun prin intermediul GAL-urilor care au sume defalcate pe ani și pe măsuri. Având anumite sume le împart. Scopul GAL-urilor este de a se ajuta între ele prin grupele de lucru.”
Consiliul Județean este membru în două GAL-uri, la acest moment, și acolo se modifică doar reprezentanții, în ședința de mâine. ”Consiliul Județean este membru în GAL-ul Pe Mureș și pe Târnave și pe Munții Metaliferi, Trascău și Muntele Mare. În celelalte 3 GAL-uri o sa devenim asociați. Își desfășoară activitatea pe teritoriul județului Alba și nu numai. Grupurile de acțiune locale practic ce se vreau ? Primăriile din anumite zone se pun la o masă rotundă și înființează un grup de acțiune locala cu un scop precis – absorbția fondurilor europene. O să participăm și noi Consiliul Local în toate. Accesează proiecte integrate împreună , ăsta-i scopul grupului de acțiune locală” , a declarat vicepreședintele CJ Alba, Dumitru Fulea.”
Aprobarea aderării Județului Alba prin Consiliul Judeţean Alba, la câteva GAL-uri, se va afla în discuția consilierilor județeni în ședința de mâine. Este vorba despre aderarea forului județean la Asociaţia „Grupul de Acțiune Locală Valea Ampoiului –Valea Mureşului. La Asociaţia „Grupul de Acțiune Locală Drumul Iancului”, la Asociaţia „Grupul de Acțiune Locală Ţara Secaşelor Alba-Sibiu” dar și asocierii Judeţului Alba prin Consiliul Judeţean Alba, în vederea constituirii Asociaţiei Grupul de Acțiune Locală „Pe Mureş şi pe Târnave și aprobarea înscrierii Judeţului Alba prin Consiliul Judeţean Alba, în Asociaţia „Grupul de Acțiune Locală din Munţii Metaliferi, Trascău şi Muntele Mare.
Știri
Recepție a lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei
Transapuseana, recepție a lucrărilor pe lotul 1
Vineri 26 aprilie a avut loc recepția lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei, care totalizează nu mai puțin de 43 de kilometri.
Anunțul a fost făcut de Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliului Județean Alba.
„O investiție pe cât de costisitoare, pe atât de necesară. Ca inginer, pot zice că lucrările sunt de nota 10 și de „jos pălăria!”. Ca vicepreședinte al Consiliului Județean, transmit că am respectat, termenul de finalizare a lucrărilor”, a precizat Marius Hațegan.
Lungimea totală a drumului modernizat este de 78,42 kilometri.
Autoritățile județene afirmă că modernizarea Transapusenei este importantă pentru județul Alba, dar și pentru România, întrucât va îmbunătăți semnificativ infrastructura rutieră și va facilita accesul la arealele turistice din zonă.
Știri
Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire
Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea
Știri
29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România
Zi dedicată în România veteranilor de război
Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.
Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.
În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.
Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.
De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.
Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.
sursa: agerpres.ro
-
Știriacum 7 zile
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Politicăacum 2 săptămâni
Revoluția de la 1848 din Transilvania: Pe 18 aprilie, la Blaj avea loc prima adunare a românilor din Transilvania
-
Divertismentacum 7 zile
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum o săptămână
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum 2 zile
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum o zi
Crenguțele de salcie: Semnificația uneia dintre cele mai cunoscute tradiții românești de Florii
-
Știriacum o zi
Începe SĂPTĂMÂNA MARE: Ce trebuie să faci în fiecare zi în această perioadă
-
Știriacum o săptămână
Eticheta nu e o simplă formalitate: Codul Bunelor Maniere. Care sunt regulile de bază