Condiţiile mai aspre de atestare a produselor tradiţionale, care au intrat în vigoare în 2013, au redus drastic numărul acestor alimente. Pentru că fabricantul trebuie să demonstreze vechimea reţetei, să elimine toate chimicalele şi să folosească unelte rudimentare, nu moderne, puţini sunt cei care au reuşit să respecte normele impuse de lege: doar 204 anul acesta.
Știri
Din ce în ce mai puține produse tradiționale : Alba, unul dintre județele cu cele multe multe preparate tradiționale atestate
Produsele tradiționale sunt din ce în ce mai puține de aproximativ doi ani, după ce legea s-a înăsprit și a ieșit la iveală că produsele tradiționale erau făcute industrial sau aveau aditivi din plin. Așa se face că din 4.000 de produse tradiționale acum doi ani, anul acesta au fost autorizate doar 200.
Cele mai multe preparate sunt în Braşov, Maramureş şi Alba – iar pe listă sunt păstrăvul afumat, pălinca şi cârnaţii de oaie. În Covasna, pâinea de casă cu cartofi fulop are etichetă de produs tradiţional, iar preţul este pe măsură.
Județul Alba se află pe locul al treilea într-un top național produselor tradiționale atestate. Ministerul Agriculturii a atestat până în prezent 513 de produse tradiționale cele mai mult de produse tradiționale atestate sunt în județul Brașov, respectiv 143 de produse, acesta fiind urmat de județele Maramureș, cu 56 de produse și Alba cu 46.
„Consumatorul este sigur că mănâncă un produs sănătos. Este şi avantajul celui care produce, pentru că, pe raft, el va avea o anumită poziţie. Un produs tradiţional nu este un produs ieftin, pentru ca e obţinut fie numai din carne, fie numai din lapte, fie numai din legume și fructe, în care nu se pune nimic care să înmulţească respectivul produs”, a precizat Bibiana Stanciulov, producător de magiun.
Alimentele atestate trebuie să poarte logo-ul de produs tradiţional pentru ca toţi cumpărătorii să le deosebească la raft. Sibiul, spre exemplu, nu are niciun produs din brânză pe lista atestată de autorităţi, deşi pieţele sunt pline de producători de brânză tradiţională. Controalele ANPC arată că unii comercianţi se folosesc de această denumire doar ca să-şi vândă marfa.
Deşi avem 513 produse recunoscute pe plan naţional, alta e povestea când vine vorba despre piaţa comunitară, unde regulile sunt şi mai aspre.
„Am avut primul produs protejat la nivel european, magiunul de Topoloveni, sunt ca şi recunoscute telemeaua de Ibăneşti, salamul de Sibiu. Vă amintiţi celebra poveste cu kurtos kalacs care între timp ar fi fost solicitat la protecţie la nivel european de statul vecin Ungaria”, a declarat Achim Irimescu, ministrul Agriculturii.
„Trebuie să pornim de la faptul ca în toată Uniunea Europeană sunt 1.500-1.600 de produse certificate. Cam ce au avut produs tradiţional l-au certificat la nivelul Uniunii Europene”, a precizat Staciulov.
De Sărbători, vânzările de produse tradiţionale cresc cu 50%, arată studiile.
Sursa:digi24.ro
Știri
Recepție a lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei
Transapuseana, recepție a lucrărilor pe lotul 1
Vineri 26 aprilie a avut loc recepția lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei, care totalizează nu mai puțin de 43 de kilometri.
Anunțul a fost făcut de Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliului Județean Alba.
„O investiție pe cât de costisitoare, pe atât de necesară. Ca inginer, pot zice că lucrările sunt de nota 10 și de „jos pălăria!”. Ca vicepreședinte al Consiliului Județean, transmit că am respectat, termenul de finalizare a lucrărilor”, a precizat Marius Hațegan.
Lungimea totală a drumului modernizat este de 78,42 kilometri.
Autoritățile județene afirmă că modernizarea Transapusenei este importantă pentru județul Alba, dar și pentru România, întrucât va îmbunătăți semnificativ infrastructura rutieră și va facilita accesul la arealele turistice din zonă.
Știri
Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire
Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea
Știri
29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România
Zi dedicată în România veteranilor de război
Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.
Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.
În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.
Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.
De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.
Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.
sursa: agerpres.ro
-
Știriacum 7 zile
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Politicăacum 2 săptămâni
Revoluția de la 1848 din Transilvania: Pe 18 aprilie, la Blaj avea loc prima adunare a românilor din Transilvania
-
Divertismentacum 7 zile
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum o săptămână
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum 3 zile
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum 2 zile
Crenguțele de salcie: Semnificația uneia dintre cele mai cunoscute tradiții românești de Florii
-
Știriacum o zi
Începe SĂPTĂMÂNA MARE: Ce trebuie să faci în fiecare zi în această perioadă
-
Știriacum o săptămână
Eticheta nu e o simplă formalitate: Codul Bunelor Maniere. Care sunt regulile de bază