Știri

De astăzi, la Sebeș, noi măsuri aprobate de CLSU, în contextul prevenirii îmbolnăvirii cu noul COVID-19

Publicat

acum 4 ani

în

06/11/2020

Comitetului Local pentru Situații de Urgență al Municipiului Sebeș a stabilit noi măsuri de limitare şi prevenire a răspândirii virusului SARS-COV2 pe raza Municipiului Sebeş, luând în dezbatere incidenţa cazurilor de îmbolnăvire cu noul coronavirus la nivelul Municipiului Sebeş din ultimele 14 zile.

HOTĂRĂŞTE:

Art. 1. Luând act de prevederile Hotărârii nr. 57 din 05.11.202 privind stabilirea unor măsuri de limitare și prevenire a răspândirii virusului SARS-COV-2 pe raza Unității Administrativ – Teritoriale Sebeș al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Alba , la nivelul UAT Sebeș, unde rata de incidență cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor de îmbolnăvire cu SARS–COV-2 este de peste 6 cazuri la 1.000 de locuitori, Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă, hotărăște punerea în aplicare a următoarelor măsuri pentru diminuarea impactului riscului epidemiologic, astfel:

(1) În intervalul orar 23.00-05.00 circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei este permisă numai pentru:

a) deplasarea în interes profesional, inclusiv deplasarea între locuință/gospodărie și locul/locurile de desfășurare a activității profesionale, atunci când activitatea profesională este esențială și nu poate fi amânată sau desfășurată de la distanță;
b) deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesitățile de bază ale persoanelor și animalelor de companie/domestice, precum și bunuri necesare desfășurării activității profesionale;
c) deplasarea pentru asistență medicală care nu poate fi amânată și nici realizată de la distanță;
d) deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/însoțirea copilului, asistența persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilități, ori deces al unui membru de familie;
e) deplasări scurte, în apropierea locuinței/gospodăriei, legate de activitatea fizică individuală a oamenilor și nevoile animalelor de companie/domestice;
f) deplasarea în scop umanitar sau de voluntariat;
g) deplasarea pentru realizarea de activități agricole;
h) deplasarea producătorilor agricoli pentru comercializarea de produse agroalimentare.

Art. 2. (1 ) Pentru verificarea motivului deplasării persoanelor prevăzute la art. 1:

Angajații prezintă legitimația de serviciu sau adeverință eliberată de angajator ;
Persoanele fizice autorizate , titularii intreprinderilor individuale, membrii intreprinderilor familiale, liber profesioniștii şi persoanele care practică activităţi agricole preyintă o declaraţie pe propria răspundere, completată în prealabil;
Pentru verificarea motivului deplasării în alte situaţii decât cele prevăzute la lit. a şi b, se prezintă o declarație pe propria răspundere, completată în prealabil.

(2) declarația pe proprie răspundere trebuie să cuprindă numele şi prenumele , data nașterii, adresa locuinței, motivul şi locul deplasării, data şi semnătura.

(3) adeverință eliberată de angajator sau declarația pe proprie răspundere pot fi prezentate personalului autorităților abilitate şi prin intermediul telefonului, tabletei sau a unui dispozitiv electronic similar.

Art. 3. Se permite tranzitarea UAT Sebeș, în intervalul orar 2300-0500, de către persoanele care nu au domiciliul/reședința în cadrul localităților aparținătoare municipiului , fiind interzisă staționarea acestora.

Art. 4. (1) Se restricționează accesul persoanelor în interiorul centrelor comerciale de tip supermarket, hypermarket, amplasate la nivelul UAT Sebeș astfel încât unei persoane să îi fie alocată o suprafață de minim 4 m p din suprafața utilă a a spațiului comercial.

(2) Operatorii economici de la alin.1 sunt obligați să afișeze la loc vizibil , la intrarea în spațiul comercial numărul maxim de persoane care este permis în același timp în interiorul unității şi să organizeze cu personal propriu limitarea accesului.

Art. 5. La nivelul UAT Sebeş se limitează numărul de călători din mijloacele de transport în comun la maximum 50% din capacitatea autorizată[ de transport, cu respectarea regulilor de distanțare socială.

Art. 6. La nivelul UAT Sebeş organizarea activității în unitățile de producție se va face in așa mod încât să fie respectată o distanțare fizică şi o decalare orară la intrarea şi ieşirea din tură, astfel încît să se evite aglomerările la intrarea şi ieșirea de pe platformele industriale.

Art.7. La nivelul UAT Sebeș, unde rata de incidență cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor de îmbolnăvire cu SARS–COV-2 este de peste 6 cazuri la 1.000 de locuitori, instituțiile cu atribuții în domeniu, reprezentate în Grupa de coordonare și a comisiilor mixte de verificare a modului de respectare a măsurilor de limitare a răspândirii COVID-19, vor intensifica activitățile de verificare a respectării măsurilor de prevenire a răspândirii virusului SARS-CoV-2 în spațiile publice exterioare, piețe și mijloacele de transport în comun, cu accent pe purtarea corectă a măștii de protecție facială și respectarea distanțării fizice.

Art. 8. Măsurile stabilite în prezenta hotărâre, intră în vigoare începând cu data de 06.11.2020, ora 05⁰⁰ și sunt valabile pentru o perioadă de 14 zile sau până la diminuarea semnificativă a riscului, rezultat din Analizele de risc întocmite de către DSP Alba pentru fiecare UAT.

Art. 9. In conformitate cu prevederile art. 65.lit.h şi m din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID 19, constituie contravenții nerespectarea măsurilor de protecție şi circulația persoanelor în locurile şi intervalele orare în care aceasta a fost interzisă sau restrânsă.

Art.10. Hotărârile adoptate de CLSU Sebeș până la data adoptării prezentei hotărâri își mențin aplicabilitatea în măsura în care prevederile acestora nu contravin măsurilor stabilite în prezenta hotărâre.

Art. 11. Prezenta Hotărâre se transmite prin grija Secretariatului Tehnic şi Direcției Poliție Locală, membrilor Comitetului Local pentru Situații de Urgență al Municipiului Sebeș, Inspectoratului pentru Situații de Urgență ,,Unirea” al Județului Alba, Direcției Poliție Locală, Poliției Municipale, Serviciului Public pentru Administrare a Patrimoniului, Direcției de Asistenta Socială, operatorilor economici precum și celor care dețin spații comerciale, prin toate mijloacele de comunicare avute la dispoziție şi se va afișa prin grija Compartimentului Relații Publice, Comunicare şi Informatică, pe site-ul primăriei www.primariasebeş.ro precum și în mediul social-media.

Alte articole etichetate cu:clsu covid 19 de astazi imbolnavirii noi masuri prevenirii sebes

Publicitate

Știri

Duminica Tomii, a doua duminică după Paști: Semnificația sărbătorii

Publicat

acum 15 minute

în

11/05/2024

Simona Lodroman

Duminica Tomii, prima duminică după Paşti este dedicată Apostolului Toma în calendarul ortodox şi sufletul morţilor în Calendarul Popular

Duminica Tomii – poarta numele de Pastile cel Mic si are o semnificatie aparte. Duminica Tomii este închinată sufletelor morților în calendarul popular, iar credincioșii au câteva obiceiuri și tradiții importante.

Este o sărbătoare populară cu dată mobilă, sinonimă cu Paştele Morţilor sau Lunea Morţilor, dedicată spiritelor moşilor şi strămoşilor. Blajinii, oameni blânzi şi paşnici, incapabili de a face rău, s-ar afla într-o lume îndepărtată, la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pământului. Ei sunt anunţaţi că a sosit Paştele de către oamenii de aici care aruncă în apele curgătoare coji de ouă sparte în timpul înroşitului sau la prepararea alimentelor rituale (cozonaci, pască). Când sosesc cojile de ouă în ţara lor îndepărtată, în general după o săptămână, se serbează separat „aici“ şi „acolo“ Paştele Blajinilor sau Paştele Morţilor.

Credincioşii depun ofrande pe morminte, bocesc morţii, împart pomeni, fac libaţiuni, se întind mese festive (rituale) în cimitir, lângă biserică sau în camp, la iarbă verde.. „Acolo“, după un an de post şi izolare, bărbaţii se întâlnesc cu femeile pentru procreare, se ospătează cu resturile de alimente trimise pe apă, căzute pe Pământ şi în iarbă, sau date de pomană de rudele de „aici“. Astfel, oamenii îşi imaginau că pot petrece Paştele cu moşii şi strămoşii „aici“, prin venirea spiritelor morţilor când se deschid mormintele şi cerurile la Joimari sau separate, oamenii „aici“ şi Blajinii „acolo“, dar cu alimente şi băutură expediate prin diferite tehnici de oamenii de „aici“.

Duminica Tomii. Asezata imediat dupa Saptamana Luminata, duminica Tomii prelungeste taina Sfintei Invieri, fiindca Sfantul Apostol Toma, numit si Geamanul, cunoscut ca „Toma necredinciosul’, vazandu-L pe Mantuitorul, cu toate ca initial se indoise la primirea vestii ca Hristos a inviat, se rusineaza de necredinta sa si marturiseste plenitudinea dumnezeirii, scrie Jurnalul.ro.

În Banat, femeile dau pomeni pe ape curate, curgătoare, pentru slobozirea sufletelor răposaților. Bătrânele caselor înroșesc ouăle în ajunul sărbătorii, iar copiii adună ramuri fragede de alun sau de salcie, din care împletesc mici coșulețe.

Duminică dimineața, după slujba Utreniei, ouăle și colacii vor fi sfințiți de preoți. Apoi se vor căuta irugi, cursuri curate de ape curgătoare. Aici, oul, colacul și o lumânare aprinsă sunt așezate în fiecare coșuleț împletit și se dă drumul pe apă pentru a ajunge la sufletele morților. Oamenii cred că prin aceste ofrande sufletele morților vor fi eliberate de o parte din păcatele grele și vor putea umbla în locurile în care doresc. După Sfânta Liturghie, preoții ortodocși vor merge în cimitire și vor face slujbe pentru cei plecați în ”lumea blajinilor”, sfințind mormintele și pomenile aduse de familiile celor ce-și dorm somnul de veci.

În credința populară, în lunea după Duminica Tomii se sărbătorește Paștele Blajinilor. În folclor, Blajinii mai sunt cunoscuți și sub numele de rohmani. Paștele blajinilor este o sărbătoare populară care nu are o rânduială specifică în tipicul bisericesc. În credința ortodoxă se pune accent și pe cultul morților. Paștele blajinilor sau Paștele morților reprezintă în sine amintirea tuturor celor ce au murit, fie ei pregătiți — spovediți, împărtășiți și cu lumânare — sau nepregătiți. Credincioșii depun ofrande pe morminte, bocesc morții, împart pomeni, întind mese festive în cimitir, lângă biserică sau la iarbă verde. Această sărbătoare este marcată în Banat, Transilvania, Bucovina și Maramureș.

Blajinii, oameni blânzi și pașnici, s-ar afla într-o lume îndepărtată, la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pamântului. Ei sunt anunțați că a sosit Paștele de către oameni, care aruncă în apele curgătoare coji de ouă sparte în timpul înroșitului sau la prepararea alimentelor rituale (cozonaci, pască).

Sursa:realitatea.net și traditieialomita.ro

Citește mai mult

Știri

Evenimente în luna mai în Alba: Care sunt acestea

Publicat

acum 9 ore

în

11/05/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Care sunt evenimentele din luna mai în Alba

În luna mai s-au desfășurat, sunt în derulare sau urmează să se desfășoare o serie de evenimente în județul Alba.

Iată care sunnt evenimentele în derulare sau care urmează să se desfășoare:

*10-12 mai

10.00-20.00 Târgul de Carte Alba Transilvana

(Esplanada Muzeului Național al Unirii Alba Iulia)

*11-12 mai

Zilele Băilor Sărate Ocna Mureș

(Băile Sărate Ocna Mureș)

*13-19 mai Sărbătoarea Libertății

(Câmpia Libertății, Palatul Cultural din Blaj)

Citește mai mult

Știri

Sâmbăta din Săptămâna Luminată păstrează în credinţa populară o serie de obiceiuri: Istoria legată de acestă zi

Publicat

acum o zi

în

10/05/2024

Simona Lodroman

Prima săptămână de după Paşte, cunoscută şi sub denumirea de Săptămâna Luminată, are o semnificaţie aparte

Potrivit credinţei populare, în aceste zile, de la Înviere și până la Duminica Tomei, Raiul este deschis. Pe 08 mai este Sâmbăta Luminată, zi cu mare însemnătate pentru creştinii ortodocşi. În Sâmbăta Luminată credincioşii merg la biserică cu un ou roşu pentru a se împărtăşi.

În această zi nu se îngenunchează, oamenii nu fac mătănii, ci doar se închină. Iisus Hristos nu îi vrea pe oameni în umilinţă, ci să se îndrepte spre căinţă. Este singura sâmbătă în care nu se face parastas, deoarece morţii vor fi pomeniţi luni, după Duminica Tomei.

Săptămâna Luminată deschide perioada liturgică de 50 de zile până la Rusalii, numită Penticostar, în care rânduielile Bisericii se schimbă. Zilele din Săptămâna Luminată au semnificaţii speciale, dar şi denumire precise: Lunea Albă, Marţea Albă, Sfânta Miercuri, Joia Verde, Vinerea Scumpă sau Fântâniţa, Sâmbăta Luminată și Duminica Luminată. În Săptămâna Luminată, credincioşii trebuie să ţină cont de anumite reguli, potrivit tradiţiilor şi obiceiurilor străvechi.
Sâmbăta Luminată păstrează în credinţa populară o serie de obiceiuri. Este singura sâmbătă în care nu se face parastas, pentru că morţii vor fi pomeniţi la slujba specială de Paştele Blajinilor, în lunea de după Duminica Tomii (ce este sărbătorită la o săptămână după Paşte).

În această perioadă, credincioşii nu îngenunchează (nu fac mătanii), ci doar se închină. Hristos nu ne vrea în umilinţă, ci vrea să ne îndreptăm, nu vrea prosternare, ci căinţă şi biruinţa asupra propriilor păcate. După Sâmbăta Luminată, urmează Duminica Tomei, o sărbătoare a morților. În această zi, sunt pomeniți cei care au murit înecați.

Sâmbăta Luminată face parte din Săptămâna Luminată. Denumirea de Săptămâna Luminată, din care face parte și Sâmbăta Luminată, explică teologii, provine de la un obicei practicat în vechime, când Botezul era săvârşit în noaptea de Paşte. Cei botezaţi erau numiţi „luminaţi” şi purtau haine albe în toată săptămâna de după Paşte. Se pare că de la purtarea hainelor albe, această săptămână a primit numele de Săptămâna Luminată.

Prin Învierea Domnului Iisus Hristos din morţi, cei din popor cred că Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în prinsoarea iadului începând de la Adam şi până la venirea Mântuitorului şi rămâne deschis de la Înviere până la Sâmbăta Luminată și Duminica Tomei.

Sâmbăta Luminată: Tradiții și obiceiuri

Sâmbăta Luminată păstrează în credinţa populară o serie de obiceiuri. Este singura sâmbătă în care nu se face parastas, pentru că morţii vor fi pomeniţi la slujba specială de Paştele Blajinilor, în lunea de după Duminica Tomii (ce este sărbătorită la o săptămână după Paşte).

În această perioadă credincioşii nu îngenunchează (nu fac mătanii), ci doar se închină. Hristos nu ne vrea în umilinţă, ci vrea să ne îndreptăm, nu vrea prosternare, ci căinţă şi biruinţa asupra propriilor păcate. După Sâmbăta Luminată, urmează Duminica Tomei, o sărbătoare a morților. În această zi, sunt pomeniți cei care au murit înecați.
Sâmbăta Luminată: Istoricul acestei sărbători

Istoria legată de Sâmbăta Luminată, care mai este numită și Sâmbăta Sfântului Cuvios loan şi a ucenicului Sfântului Grigorie Decapolitul este următoarea: Sfântul Cuvios Ioan, iubitor de pustie încă din tinereţe, a plecat la Sfântul Grigorie Decapolitul, unde a intrat în monahism. În timpul luptei împotriva sfintelor icoane a împăratului Leon Armeanul (813-820), Sfântul Grigorie împreună cu Sfântul Ioan şi cu Sfântul Iosif Imnograful, un alt ucenic al său, au plecat în Bizanţ. Cei trei mergeau prin cetăţi îndemnând poporul să cinstească sfintele icoane. Sfântul Grigorie a trimis pe Sfântul Iosif să-i înştiinţeze şi pe creştinii din Roma, dar a fost prins în insula Creta. Acesta este adevărul legat de Sâmbăta Luminată. În acest timp, Sfântul Grigorie Decapolitul a trecut la Domnul şi a fost îngropat de Sfântul Ioan. Nu după mult timp a trecut la cele veşnice şi Sfântul Ioan, de care a avut grijă Sfântul Iosif, care fusese eliberat din temniţă. Mai târziu, Sfântul Iosif Imnograful a zidit o biserică aproape de Bizanţ în cinstea Sfântului Nicolae şi a adus aici moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul şi ale Sfântului Cuvios Ioan.
Sâmbăta Luminată, face parte din Săptămâna Luminată

Denumirea de Săptămâna Luminată, din care face parte și Săptămâna Luminată, explică teologii, provine de la un obicei practicat în vechime când Botezul era săvârşit în noaptea de Paşte. Conform crestinortodox.ro, cei botezaţi erau numiţi „luminaţi” şi purtau haine albe în toată săptămâna de după Paşte. Se pare că de la purtarea hainelor albe, această săptămână a primit numele de Săptămâna Luminată. Prin Învierea Domnului Iisus Hristos din morţi, cei din popor cred că Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în prinsoarea iadului începând de la Adam şi până la venirea Mântuitorului şi rămâne deschis de la Înviere până la Sâmbăta Luminată și Duminica Tomei, sărbătorită anul acesta pe 19 aprilie, la exact o săptămână după Duminica Paştelui. În Duminica Tomei, Biserica Ortodoxă îl sărbătoreşte, practic, pe Sfântul Apostol Toma.

Sursa:romaniatv.net