Știri
Cum sunt plătiți profesorii care corectează la examene: 8,10 lei pe lucrare la Evaluarea Națională, 10,2 lei pe lucrare la Bac
Un profesor evaluator din comisia zonala de evaluare sau din comisia de contestatii pentru evaluarea nationala a absolventilor clasei a VIII-a este platit cu 8,10 lei pentru fiecare lucrare corectata. Profesorii care vor corecta lucrarile la Bacalaureat 2019 vor primi 10,2 lei pentru fiecare lucrare.
Drepturile banesti pentru tot personalul implicat in organizarea si desfasurarea examenelor – evaluare nationala a VIII-a, bacalaureat – sunt achitate de catre scolile unde sunt organizate centrele de examen, centre zonale de evaluare, centre zonale de contestatii. Profesorii incheie un contract civil de furnizare de servicii pentru activitati independente ocazionale cu directorii acestor scoli.
Cheltuielile de transport, cazare si diurna pentru profesorii care participa la aceste examene sunt decontate de scolile unde aceste cadre didactice au functia de baza.
c) asistent- 52 lei/zi.
(2) Personalul didactic care face parte din comisiile din centrele zonale de evaluare /comisiile de contestatii pentru evaluarea nationala a absolventilor clasei a VIll-a, este platit dupa cum urmeaza:
a) presedintele:
(i) la o comisie de pana la 1000 de candidati (inclusiv) — 1033 lei:
(ii) la o comisie de peste 1000 de candidati — 1101 lei;
b) secretar, cadru didactic cu abilitati in operarea pe calculator/informatician, membru — 519 lei;
c) profesor evaluator — 8,10 lei/lucrare corectata.
(3) Pentru activitatea desfasurata in evaluarea nationala, persoana responsabila cu activitatea de comunicatii virtuale la nivelul inspectoratelor scolare/persoana de contact din unitatea de invatamant/ceritrul de comunicare este platita cu 708 lei.
(4) Pentru activitatea desfasurata in evaluarea nationala, persoana responsabila cu derularea si monitorizarea procesului de supraveghere audio-video este platita cu 402 lei.
Art. 2 (1) Personalul didactic care face parte din comisiile de bacalaureat din centrele de examen si din centrele zonale de evaluare este platit dupa cum urmeaza:
A) Comisii din centre de examen
a) presedintele:
(i) la o comisie de pana la 450 de candidati (inclusiv) — 1032 lei:
(ii)la o comisie de peste 450 de candidati – 1100 lei;
b) vicepresedinte, secretar, membru – 708 lei:
c) asistent — 62 lei/zi.
B) Comisii din centre zonale de evaluare
a) presedintele:
(i) la o comisie de pana la 1000 de candidati (inclusiv) — 1571 lei;
(ii)la o comisie de peste 1000 de candidati — 1627 lei:
b) vicepresedinte — 897 lei;
c) secretar, cadru didactic cu abilitati in operarea pe calculator/informatician — 775 lei:
d) membru – 708 lei;
e) profesor evaluator — 10,20 lei/lucrare corectata.
(2) Pentru activitatea desfasurata in cadrul examenului de bacalaureat, persoana responsabila cu activitatea de comunicatii virtuale la nivelul inspectoratelor scolare/persoana de contact din unitatea de invatamant liceal/centrul de comunicare este platita cu 775 lei.
(3) Pentru activitatea desfasurata in cadrul examenului de bacalaureat, persoana responsabila cu derularea si monitorizarea procesului de supraveghere audio-video este platita cu 597 lei.
Art. 3 (1) Personalul didactic care face parte din comisiile de evaluare a competentelor lingvistice si digitale in cadrul examenului de bacalaureat este platit dupa cum urmeaza:
A) La o comisie cu 10-25 elevi:
a) presedinte — 112 lei;
b) secretar, cadru didactic cu abilitati in operarea pe calculator/informatician – 48 lei;
c) membru — 48 lei;
d) asistent — 52 lei/zi;
e) profesor examinator:
(i) pentru proba de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala in limba romana sau in limba materna, respectiv pentru proba de evaluare a competentelor digitale — 5,20 lei/candidat;
(ii) pentru proba de evaluare a competentelor lingvistice intr-o limba moderna – 8 lei/ candidat.
B) La o comisie cu 26-50 elevi:
a) presedinte — 150 lei;
b) secretar, cadru didactic cu abilitati in operarea pe calculator/informatician — 64 lei;
c) membru — 64 lei;
d) asistent — 52 lei/zi;
e) profesor examinator:
(i) pentru proba de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala in limba romana sau in limba materna, respectiv pentru proba de evaluare a competentelor digitale — 5,20 lei/candidat;
(ii) pentru proba de evaluare a competentelor lingvistice intr-o limba moderna — 8,10 lei/ candidat.
C) La o comisie cu 51-100 elevi:
a) presedinte — 224 lei;
b) secretar, cadru didactic cu abilitati in operarea pe calculator/informatician — 97 lei;
c) membru — 97 lei;
d) asistent — 52 lei/zi;
e) profesor examinator:
(i) pentru proba de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala in limba romana sau in limba materna, respectiv pentru proba de evaluare a competentelor digitale — 5,20 lei/candidat:
(ii) pentru proba de evaluare a competentelor lingvistice intr-o limba moderna — 8,10 lei/ candidat.
D) La o comisie peste 100 elevi:
a) presedinte — 449 lei;
b) secretar, cadru didactic cu abilitati in operarea pe calculator/informatician – 193 lei;
c) membru — 193 lei;
d) asistent — 52 lei/zi;
e) profesor examinator:
(i) pentru proba de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala in limba romana sau in limba materna, respectiv pentru proba de evaluare a competentelor digitale — 5,20 lei/candidat;
(ii)pentru proba de evaluare a competentelor lingvistice intr-o limba moderna — 8,10 lei/ candidat.
(2) Personalul didactic care face parte din comisiile de organizare si desfasurare a probelor specifice sustinute de elevii sectiilor bilingve francofone, in vederea obtinerii mentiunii speciale “sectie bilingva francofona” pe diploma de bacalaureat, este platit dupa cum urmeaza:
A) Pentru proba anticipata:
a) secretar, cadru didactic cu abilitati in operarea pe calculator/informatician — 193 lei;
b) membru — 193 lei;
c) profesor evaluator — 5,20 lei/candidat.
B) Pentru proba scrisa la disciplina non-lingvistica:
a) asistent — 52 lei/zi;
b) profesor evaluator — 10,20 lei/lucrare corectata.
(3) Pentru proba scrisa de cultura spaniola din cadrul examenului de bacalaureat, cu absolventii sectiilor bilingve romano-spaniole, personalul didactic este platit dupa cum urmeaza:
a) asistent — 52 lei/zi;
b) profesor evaluator — 10,20 lei/lucrare corectata.
Art. 4 Personalul didactic care face parte din comisiile judetene/regionale de contestatii pentru examenul de bacalaureat este platit dupa cum urmeaza:
a) vicepresedinte — 897 lei:
b) secretarul, cadru didactic cu abilitati in operarea pe calculator/informatician — 708 lei:
c) membru — 708 lei:
d) profesor evaluator — 10,20 lei/lucrare corectata.
Art. 5 (1) Personalul didactic care face parte din comisiile de examinare pentru certificarea calificarii absolventilor invatamantului liceal, filiera vocationala, este platit dupa cum urmeaza:
a) secretar — 192 lei;
b) membru evaluator — 4 lei/candidat examinat.
(2) Indrumatorii proiectului/lucrarii de specialitate sunt platiti dupa cu 12 lei/proiect coordonat si avizat favorabil pentru sustinere.
(3) Prevederile alin. (1) si (2) se aplica si pentru personalul didactic care face parte din comisiile de examen pentru obtinerea atestatului profesional de catre absolventii claselor de matematica- informatica, matematica-informatica – intensiv informatica, precum si pentru obtinerea competentelor lingvistice pentru clasele cu studiu intensiv si bilingv al limbilor straine ori pentru clasele cu predare in limbile minoritatilor.
Art. 6 Personalul didactic care face parte din comisiile de examinare din centrele de examen pentru obtinerea certificatului de calificare profesionala – nivel de calificare 3, 4 sau 5 este platit dupa cum urmeaza:
a) secretar — 192 lei;
b) membru evaluator/examinator.:
(i) 9,35 lei/lucrare scrisa corectata;
(ii) 8,10 lei/lucrare practica evaluata/proba practica evaluata;
(iii) 2,65 lei/candidat pentru sustinerea proiectului/proba orala:
c) indrumator/coordonator — 12 lei/proiect coordonat si avizat favorabil pentru indrumatorii de proiect la stagii de pregatire practica de 720 de ore, liceu-filiera tehnologica, scoala postliceala si scoala de maistri;
d) asistent — 52 lei/zi.
Art. 7 Personalul didactic care face parte din comisiile judetene/comisia municipiului Bucuresti de contestatii pentru examenul de certificare a calificarii profesionale a absolventilor invatamantului postliceal este platit dupa cum urmeaza: evaluator – 9,35 lei/lucrare scrisa corectata.
Art. 8 (1) in situatia in care persoanele remunerate, care asigura desfasurarea activitatilor in cadrul comisiilor stabilite prin prezentele Norme metodologice, opteaza pentru achitarea drepturilor banesti in baza contractului civil de furnizare servicii pentru activitati independente ocazionale, personalul care face parte din comisiile prevazute la art. 1-7 este platit de unitatile de invatamant preuniversitar in care se organizeaza centre de examen/centre zonale de evaluare/centre zonale de contestatii, centre de examen pentru certificarea calificarii profesionale, in baza contractului civil de furnizare servicii pentru activitati independente ocazionale incheiat cu directorul unitatii de
invatamant.
(2) in situatia in care persoanele remunerate, care asigura desfasurarea activitatilor in cadrul comisiilor stabilite prin prezentele Norme metodologice, opteaza pentru achitarea drepturilor banesti in conditiile variantei mentionate la art 6 alin. (1) lit. b) din ordin, atunci:
a) unitatile de invatamant in care se organizeaza centre de examen si centre zonale de evaluare elibereaza o adeverinta care cuprinde informatiile necesare pentru plata activitatii depuse, pentru fiecare membru al comisiilor pentru evaluarea nationala, al comisiilor de bacalaureat, al comisiilor de examinare/examen din centrele de examen pentru obtinerea certificatului de calificare
profesionala de nivel 3, 4 sau 5, care nu face parte din unitatea de invatamant respectiva;
b) adeverinta este semnata de directorul unitatii de invatamant, pe baza listei alcatuit si semnate de presedintele comisiei respective;
c) pentru personalul didactic care face parte din comisia judeteana/regionala de contestatii adeverintele sunt eliberate de inspectoratul scolar;
d) drepturile salariale prevazute la art. 1-7 din prezentele Norme metodologice sunt platite de unitatile de invatamant preuniversitar/ inspectoratul scolar in care membrii comisiilor au functia de baza;
e) pentru presedintii comisiilor de bacalaureat din centrele de examen si din centrele zonale de evaluare, cadre didactice universitare, drepturile prevazute la art. 2 prezentele Norme metodologice se platesc de catre unitatile de invatamant preuniversitar in care este organizat centrul de examen/centrul zonal de evaluare respectiv.
Art. 9 Persoanele care fac parte din comisiile prevazute in prezentele Norme metodologice beneficiaza de decontarea cheltuielilor de cazare, transport si diurna, drepturile prevazute in Hotararea Guvernului nr. 714/2018 privind drepturile si obligatiile personalului autoritatilor si
institutiilor publice pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, precum si in cazul deplasarii in interesul serviciului. Aceste drepturi se acorda, dupa caz, de unitatea de invatamant sau de inspectoratul scolar in care acestea au functia de baza.
Art. 10 Pentru personalul remunerat conform prevederilor art. 1-7 din prezentele Norme metodologice, aflat in activitate in perioada desfasurarii evaluarii nationale a absolventilor clasei a VIll-a/examenului national de bacalaureat/examenelor de absolvire/certificare a calificarii profesionale pentru invatamantul profesional, liceal si postliceal, sesiunile anului 2019, participarea la aceste activitati se realizeaza cu conditia recuperarii activitatilor corespunzatoare functiei de baza, din perioada respectiva.
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE
Desertul preferat al românilor, cozonacul, are o istorie îndelungată. Tradiția românească spune că dacă ai cozonac pe masă înseamnă că sărbătorești.
Deși este o prăjitură tradițională românească, acesta este în egală măsură și un desert bulgăresc (kozunak) și un produs de patiserie italiană numită „panettone”.
La originea cozonacului se află pâinea, iar tehnicile de dospire și coacere au evoluat în timp. Drojdia a fost folosită din timpuri străvechi ca ferment pentru dospirea aluatului.
Potrivit descoperirilor arheologice, în Egiptul antic existau cuptoare pentru copt. De asemenea, există desene care datează de aproape 4.000 de ani ce atestă că egiptenii știau să facă mai multe feluri de pâine dospită, unele fiind îndulcite cu miere, scrie unica.ro.
Tot în Antichitate, grecii făceau un tip de cozonac îndulcit cu miere și presărat cu nuci, care se numea „plakous”. Chrysippus din Tyana a menţionat, conform surselor, o reţetă de cozonac cu nuci şi miere pe care, tot el menţionează, l-a gustat în Creta.
Romanii, care au preluat folosirea drojdiei de la egipteni și greci, au diversificat și îmbogățit rețeta pentru cozonaci, adăugând, spre exemplu, ouă, unt, fructe uscate. La început existau două feluri de cozonac ce erau oferite ca ofrandă zeilor: „libum”, un cozonac de dimensiuni mai mici și „placenta”, un cozonac cu brânză, stafide și alune. În Evul Mediu, brutarii europeni făceau deseori cozonaci cu fructe uscate deoarece acestea țineau mai mult timp.
În Marea Britanie, prima reţetă de cozonac apare într-o carte de bucate în 1718, cu recomandarea de a fi copt în forme lungi şi înguste, recomandare care a rămas valabilă şi în zilele noastre. În Anglia secolului al XIV-lea, Geoffrey Chaucer menţionează, în Povestiri din Canterbury, de cozonaci imenşi făcuţi pentru ocazii speciale. Unul dintre cozonaci, de forma unui tort, fusese făcut din 13 kilograme de făină şi conţinea unt, smântână, ouă, mirodenii, stafide şi miere, potrivit unica.ro.
Francezii, cei care în secolul al XIX- lea au adăugat al treilea fel la masă, „desertul”, sunt cei care au pus în valoare cozonacul, mai mult decât alţii. Marie Antoinette a rămas în memoria oamenilor prin fraza pe care a rostit-o atunci când i s-a spus că oamenii nu au nici măcar pâine pe masă, din cauza sărăciei. Viitoarea regină a Franţei ar fi rostit: „Să mănânce cozonac, dacă nu au pâine”.
Mrs. Mary Eales, o cunoscută autoare de cărţi de bucate din Marea Britanie, a scris în 1718, ca recomandare, ca acest preparat să fie copt în forme lungi şi mai subţiri. De atunci datează forma clasică de cozonac. Specialiştii în gastronomie sunt aproape cu toţii de acord că reţeta de cozonac, asa cum o cunoaştem noi astăzi, a fost consacrată în secolul al XIX-lea de europeni, scrie unica.ro.
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLEȘtiri
Să ne cunoaștem frumusețile județului: Spectaculoasa Cascadă Pătrăhăițești-Arieșeni, înaltă de 14 metri, loc de atracție pentru turiști
Spectaculoasa Cascadă Pătrăhăițești, de lângă Arieșeni, reprezintă o atracție pentru turiști, indiferent de perioada anului
Cascada Pătrăhăițești este o splendidă cădere de apă în 2 trepte, de 14 metri înălțime. Traseul până la cascadă este ușor accesibil, o bună parte din el se poate face și auto.
Cascada Patrahaitesti – dupa numele satului langa care se afla sau Cascada Bucinis – dupa numele raului pe care s-a format.
Cei mai multi turisti viziteaza aceasta cascada in perioada de vara din iulie pana prin septembrie, se poate ajunge la cascada chiar si iarna cand zapada este mica. Cascada merita vizitata si in perioada de primavara si toamna cand datorita topirii zapezilor sau ploilor debitul ei este mult mai mare, deasemenea iarna are un farmec deosebit fiind impodobita de gheata.
Cum ajung la Cascada Patrahaitesti?
Pentru a ajunge la cascada plecand din centrul statiunii turistice Arieseni urmati drumul national spre Vartop circa 1 kilometru pana vedeti un pod de beton pe partea stanga iar langa acesta un mic indicator „Cascada Patrahaitesti 5 kilometri”. De aici urmati drumul forestier lejer si marcajul punct rosu pana in satul Patrahaitesti de unde mai aveti 1,5 kilometri pana la cascada.
Ce pot vizita in apropierea cascadei?
In apropierea cascadei puteti sa vizitati doua muzee – doua ateliere de mestesugarit in care se creaza obiecte de artizanat specifice ciubararitului: tulnice, ciubere, donite, pahare de lemn, sararite, fluiere. Aici puteti sa vedeti cum sunt create aceste obiecte si deasemenea puteti invata sa cantati la tulnic. Deasemnea la localnici gasiti produse traditionale specifice tarii motilor: palinca, afinata, dulceata de fructe de padure etc.
Cascada Patrahaitesti se gaseste la poalele Varfului Curcubata Mica, varf pe care il puteti vizita plecand de la cascada. De sus aveti cel mai bun punct de belvedere asupra Tarii motilor cu casele rasfirate prin toate poienile muntilor pana sus pe creste. Acest traseu nu are marcaj turistic.
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLEȘtiri
Bisericile de lemn din Alba, un patrimoniu prețios, parte integrantă și definitorie din identitatea națională
Bisericile de lemn din Alba, un patrimoniu prețios, parte integrantă și definitorie din identitatea națională, fac parte din grupul de biserici de lemn din Transilvania și din familia de biserici de lemn românești
Bisericile de lemn din România formează un patrimoniu prețios pe plan național și mondial. Până la începutul secolului 20 românii au creat și s-au manifestat preponderent într-o civilizație a lemnului, de o bogăție, o varietate și un rafinament remarcabil, în care bisericile de lemn au atins vârful ei maxim de expresie.
În acestea s-au înfiripat comunitățile creștine din sate și târguri și în jurul lor au luat ființă primele așezăminte monahale, singurele noastre centre culturale în decursul multor veacuri. În România se păstrează peste 1400 de biserici de lemn construite înainte de anul 1918. Valoarea lor în ansamblu este inestimabilă pentru cultura românească. Ele fac parte integrantă și definitorie din identitatea națională.”
Bisericile de lemn din Alba fac parte din grupul de biserici de lemn din Transilvania și din familia de biserici de lemn românești. Bisericile de lemn din județul Alba constituie un adevărat tezaur, datorită valorii artistice extraordinare a ansamblurilor murale sau a odoarelor care le împodobesc, opere ale unora dintre cei mai înzestrați zugravi români din Transilvania veacurilor XVIII și XIX, precum rășinărenii Popa Ivan, Nistor Dascălul și fiii popii Radu, Stan și Iacov, acesta din urmă stabilit spre 1750 la Feisa, cu fiii Gheorghe și Popa Nicolae, colaboratorii Toader, Simion Silaghi și Simion Bălgrădeanul și ucenicii Vasile Ban și Porfirie Șarlea, de asemenea dinastia de zugravi din Laz: Poienarii Savu, Simion, Toma, Ilie și ucenicul lor, Pavel Zamfir.
Deși foarte puține monumente se datează anterior anului 1700, se poate spune că tipul de construcție a rămas cel tradițional: navă patrulateră cu absidă poligonală decroșată, iar interiorul boltit semicilindric. Schimbările au intervenit abia de pe la mijlocul secolului al XIX-lea când, adeseori din rațiuni demografice, s-a procedat la extinderea spre vest, prin adăugarea unui pronaos peste care a fost surmontat turnul, ce a preluat rosturile clopotniței până atunci plasate în vecinătatea edificiului. Aceste transformări au afectat zestrea picturală acumulată anterior, știrbindu-i din continuitate și văduvind-o de părți însemnate, tot așa cum patina vremii a estompat strălucirea din ochii sfinților și a înnegrit icoanele. În așteptarea ocaziei reabilitării estetice, promovarea lor științifică și turistică este o necesitate.
Alba este una din regiunile transilvănene în care bisericile de lemn vechi nu au fost inventariate în întregime. Din acest motiv lista este departe de a fi completă. Continuarea cercetărilor prin satele risipite din acest colț de țară va aduce la iveală biserici de lemn astăzi necunoscute specialiștilor și iubitorilor de artă veche
Biserica de lemn din Acmariu cu hramul Sfântul Nicolae
Albac, astăzi în Olănești, Vâlcea
Biserica de lemn din Arieșeni cu hramul Înălțarea Domnului
Biserica de lemn din Băgău cu hramul Sfântul Teodor Tiron
Biserica de lemn din Bârlești cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena
Biserica de lemn din Berghin cu hramul Sfântul Petru
Biserica de lemn din Belioara cu hramul Sfinții Arhangheli
Biharia, sfârșitul secolului 19
Biserica de lemn din Brăzești cu hramul Învierea Domnului, mutată în Alba Iulia
Biserica de lemn din Certege cu hramul Sfântul Gheorghe din 1833, renovată 1872
Biserica de lemn din Cisteiu de Mureș cu hramul Sfinții Arhangheli
Biserica de lemn din Cojocani cu hramul Sfinții Arhangheli
Biserica de lemn din Copand cu hramul Sfinții Arhangheli
Biserica de lemn din Dealul Geoagiului cu hramul Sfinții Arhangheli (cătunul Cristești)
Biserica de lemn din Drâmbar cu hramul Ioachim și Ana
Biserica de lemn din Dric cu hramul Sfântul Nicolae, secolul 19
Biserica de lemn din Fărău cu hramul Sfinții Arhangheli
Biserica de lemn din Găbud cu hramul Sfinții Arhangheli
Biserica de lemn din Gârda de Sus cu hramul Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul
Biserica de lemn din Geogel cu hramul Sfinții Arhangheli
Biserica de lemn din Ghirbom cu hramul Sfântul Nicolae
Biserica de lemn din Goiești cu hramul Sfinții Trei Ierarhi
Biserica de lemn din Hăpria biserică de lemn și absidă de zid, demolată în 2006
Biserica de lemn din Hopârta
Biserica de lemn din Întregalde cu hramul Sfântul Ilie
Biserica de lemn din Lăzești cu hramul Sfinții Arhangheli
Biserica de lemn din Lunca Largă
Biserica de lemn din Lunca Mureșului cu hramul Pogorârea Sfântului Duh
Biserica de lemn a Mănăstirii Lupșa, cu hramul Sfântul Nicolae
Biserica de lemn din Mătișești cu hramul Sfântul Mare Mucenic Dimitrie
Mirăslău
Mogoș dispărută
Biserica de lemn din Noșlac cu hramul Sfinții Arhangheli
Ocoliș mutată în Cacova Ierii, județul Cluj
Biserica de lemn din Pianu de Sus cu hramul Cuvioasa Paraschiva
Biserica de lemn din Runc cu hramul Sfinții Arhangheli
Biserica de lemn din Săliștea cu hramul Sfinții Arhangheli
Sânbenedic I, cu hramul „Sf. Nicolae”
Sânbenedic II, cu hramul Sfinții Arhangheli
Sâncrai
Biserica de lemn din Sartăș cu hramul Pogorârea Sfântului Duh
Silivaș
Șilea I, cu hramul Sfântul Nicolae
Șilea II, cu hramul Sfinții Arhangheli (în cimitir)
Șoimuș, adusă din Rădești
Șpălnaca I
Șpălnaca II
Biserica de lemn din Sub Piatră cu hramul Cuvioasa Paraschiva
Biserica de lemn din Tău cu hramul Sfântul Gheorghe
Tecșești, fruntarul celei anterioare se află la o casă din sat
Biserica de lemn din Turdaș cu hramul Sfinții Arhangheli
Biserica de lemn din Valea Largă cu hramul Sfânta Treime și Poorocul Ilie
Vidolm
Vingard cu hramul Cuvioasa Paraschiva
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE
Cozonacul, nelipsit de pe meselor românilor de Paște: Când și unde a apărut
Desertul preferat al românilor, cozonacul, are o istorie îndelungată. Tradiția românească spune că dacă ai cozonac pe masă înseamnă că...
Să ne cunoaștem frumusețile județului: Spectaculoasa Cascadă Pătrăhăițești-Arieșeni, înaltă de 14 metri, loc de atracție pentru turiști
Spectaculoasa Cascadă Pătrăhăițești, de lângă Arieșeni, reprezintă o atracție pentru turiști, indiferent de perioada anului Cascada Pătrăhăițești este o splendidă...
Bisericile de lemn din Alba, un patrimoniu prețios, parte integrantă și definitorie din identitatea națională
Bisericile de lemn din Alba, un patrimoniu prețios, parte integrantă și definitorie din identitatea națională, fac parte din grupul de...
Crenguțele de salcie: Semnificația uneia dintre cele mai cunoscute tradiții românești de Florii
Semnificația uneia dintre cele mai cunoscute tradiții românești de Florii În Duminica Floriilor, in bisericile ortodoxe, se binecuvinteaza ramurile de...
Start pentru modernizarea iluminatului public în comuna Stremț
În comuna Stremț, start pentru modernizarea iluminatului public Au început lucrările aferente proiectului „Modernizarea sistemului de iluminat public in comuna...
Relocare în subteran a cablurilor pe încă șase străzi din Blaj
Pe încă șase străzi din Blaj, relocare subterană a cablurilor Proiectul de relocare în subteran a cablurilor de energie electrică...
Care este exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș
Exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș, o bijuterie de acum 4 mii de ani Exponatul lunii aprilie la Muzeul...
Performanță de senzație la matematică a unui elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia
Elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia, performanță de senzație la matematică Elevul Vlad Chedveș, din clasa a II-a...
Prima ediție a spectacolului „Sărbătoarea primăverii” la Alba Iulia: Când va avea loc
La Alba Iulia, prima ediție a spectacolului „Sărbătoarea primăverii” Perioada lunilor februarie – mai este, în fiecare an, una foarte...
Cristian Tudor Popescu, Florin Chilian, Liviu Stănescu și Costel Pătrășcan la Târgul de cArte Alba Transilvana
La Târgul de cArte Alba Transilvana, Cristian Tudor Popescu, Florin Chilian, Liviu Stănescu și Costel Pătrășcan Unul dintre cele mai...
Șase medici noi la Spitalul Municipal Blaj
La Spitalul Municipal Blaj, șase medici noi În ultimele două săptămâni au fost organizate concursuri pentru ocuparea a șase posturi...
Atenție la înțepătura de căpușă: Cum vă feriţi de Lyme, boala care revine odată cu căldura
Odată cu apariția temperaturilor ridicate revine în actualitate și o alertă semnalată de medici. Atenție la înțepătura de căpușă! Este...
Sesiune de admitere la Școala de Subofițeri de Pompieri „Pavel Zăgănescu” Boldești: Ce trebuie să știe candidații din Alba
Admitere la Școala de Subofițeri de Pompieri „Pavel Zăgănescu” Boldești: Ce trebuie să știe candidații din Alba Inspectoratul Județean pentru...
Cadouri de Paști pentru veteranii de război din Alba
Pentru veteranii de război din Alba, cadouri de Paști Ca în fiecare an de la înființare, Sucursala Alba a Asociației...
Aiud: Premiere a elevilor care au încondeiat cele mai frumoase ouă de Paște
Premiere a elevilor care au încondeiat cele mai frumoase ouă de Paște, la Aiud Joi 25 aprilie, la Biblioteca „Liciu...
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
Nume sărbătorite de Sfântul Gheorghe 2024 • Nume derivate de la Gheorghe • Cui îi spunem ”la mulți ani” de...
-
Știriacum 6 zileMesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Politicăacum o săptămână
Revoluția de la 1848 din Transilvania: Pe 18 aprilie, la Blaj avea loc prima adunare a românilor din Transilvania
-
Divertismentacum 6 zile
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum o săptămână
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum o zi
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum 2 săptămâni
Liliacul, cel mai frumos şi parfumat arbust ornamental de primăvară, folosit și în scopuri medicinale
-
Știriacum 6 ore
Crenguțele de salcie: Semnificația uneia dintre cele mai cunoscute tradiții românești de Florii
-
Știriacum 7 zile
Eticheta nu e o simplă formalitate: Codul Bunelor Maniere. Care sunt regulile de bază
