Știri

Cum se obțin subvențiile în acest an

Publicat

acum 8 ani

în

07/02/2016

De anul trecut a intrat în vigoare noua Politică Agricolă Comună ceea ce a adus multe schimbări în acest sector. Unele dintre cele mai importante modificări au avut loc la nivelul subvențiilor. Astfel, din acest an agricultorii vor accesa mai ușor subvențiile, care vor fi mai mari față de anii precedenți.

Anul 2015 a venit cu multe modificări pentru agricultorii români. Pe de-o parte a fost schimbat Guvernul ceea ce a dus la sosirea unei noi echipe la cârma Ministerului Agriculturii, iar pe de altă parte a fost introdusă noua Politică Agricolă Comună (PAC) prin care se urmărește susținerea fermierilor prin mai multe pârghii.

Un exemplu este acordarea subvențiilor. Dacă până anul trecut, agricultorii care dețineau suprafețe agricole erau subvenționați din fonduri europene prin două plăți ce însumau circa 160 de euro/hectar, acum acest ajutor se acordă prin mai multe măsuri ce depășesc 200 de euro/hectar.

Din 2015, subvenția pe suprafață este alcătuită din mai multe plăți. Două s-au păstrat din anii precedenți. Prima este schema de „plată unică pe suprafață“. Sprijinul constă în acordarea unei plăți unice pe hectarul eligibil declarat de fermier, plătibilă anual și decuplată de producție. Pentru a beneficia de această plată, fermierii trebuie să respecte și să depună cererea de plată cu date corecte și complete, împreună cu toate documentele solicitate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură(APIA) și să respecte normele de eco-condiționalitate. Cuantumul subvenției este de 77,42 euro pe hectar și este acordat în intervalul 1 decembrie – 30 iunie.

A doua modalitate de plată este sub formă de „Ajutor Național Trazitoriu“(ANT). Acesta reprezintă sume suplimentare care se acordă din bugetul național pentru fermierii din sectoarul vegetal și cel zootehnic. Sprijinul din bugetul național exista și în anii precedenți. Condițiile de acordare a ajutoarelor naționale tranzitorii sunt identice cu cele autorizate pentru acordarea plăților aferente anului 2013. Cuantumul acestui sprijin este de 14 euro pe hectar.

Plăți noi

Politica Agricolă Comună adoptată în 2015 a adus noi plăți. Astfel, în structura subvenției pe suprafață au mai fost adăugate câteva plăți. Una dintre ele este „plata redistributivă“. Aceasta se acordă o singură dată pe an și este decuplată de producție. Nu beneficiază de plata redistributivă fermierii care au creat condiţii artificiale pentru a beneficia de sprijin, respectiv care și-au împărțit exploatațiile după 18 octombrie 2011, doar în scopul de a beneficia de plata redistributivă, sau fermierii ale căror exploatații sunt rezultatul împărțirii respective.

Plata redistributivă se acordă pentru primele 30 de hectare, indiferent de mărimea exploatației și se alocă gradual, pe două nivele – pentru primele cinci hectare cuantumul este de cinci euro pe hectar și pentru restul de 25 hectare cuantumul este de 46,75 euro/hectar.

O altă plată este cea pentru practici agricole benefice pentru mediu, denumită și „plata pentru înverzire“. Astfel, se dorește diversificarea culturilor – prin existența a două producții diferite pe exploatațiile pentru cei care dețin teren arabil între 10 și 30 de hectare sau existența a trei culturi diferite pe exploatațiile, pentru cei care dețin peste 30 de hectare de teren arabil. Totodată, se cere menţinerea pajiștilor permanente existente la nivel național. Pentru obținerea sprijinului pentru înverzire este necesară prezenţa unei zone de interes ecologic pe suprafața agricolă – se aplică exploatațiilor care dețin peste 15 hectare de teren arabil. Fermierii trebuie să se asigure de faptul că cel puţin 5% din terenul arabil al exploatației este acoperit cu una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic. Cuantumul plății pentru înverzire se ridică la 53,90 euro pe hectar.

Citeste si Ministrul Agriculturii: Plata integrală a subvențiilor pe suprafață va începe din februarie

În același timp, mai există și „plata pentru tinerii fermieri“. Aceasta presupune acordarea unei plăți anuale pentru fermierii, cu vârsta de până în 40 de ani, care se stabilesc pentru prima dată într-o exploataţie agricolă ca şef al fermei sau care s-au stabilit deja în cei cinci ani anteriori primei depuneri a unei cereri în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă. Cuantumul plății este de 29,77 euro la hectar.

La toate acestea se adaugă și acele „scheme cuplate“, cum este cazul culturii de soia unde avem de exemplu un sprijin de 325 de euro pe hectar, iar la lucerna de 55 de euro pe hectar. Sectoarele şi producțiile vizate sunt următoarele: culturi proteice, leguminoase pentru boabe, cânepă, orez, semințe,hamei, sfeclă de zahăr, fructe și legume, lapte, carne de oaie și capră, carne de vită și mânzat, viermi de mătase schema simplificată pentru mici fermieri.

În ceea ce privește micii agricultori, aceștia pot beneficia de un alt sprijin. Prin „schema pentru micii fermieri“, agricultorul primește un cuantum al plăților directe egal cu valoarea totală a plăților la care fermierul are dreptul în fiecare an (plata unică pe suprafață, ANT, plata redistributivă, plata pentru înverzire și, după caz, plata pentru tinerii fermieri și sprijinul cuplat), dar nu mai mult de 1.250 euro. Pe durata participării la schemă, micii fermieri sunt exceptați de la utilizarea practicilor agricole benefice pentru climă și mediu și nu li se aplică sancțiuni administrative pentru nerespectarea normelor de eco-condiționalitate. Mai mult, fermierii își pot păstra cel puţin un număr de hectare eligibile care corespunde numărului de hectare declarate în 2015.

Condiții generale pentru accesarea subvențiilor

Pentru obținerea acestor plăți, fermierii trebuie să îndeplinească câteva condiții generale. Astfel, plata pe suprafață va fi acordată doar fermierilor activi, persoane fizice sau juridice sau grupuri de persoane fizice sau juridice care pot dovedi dreptul legal de a utiliza exploatația și care desfășoară în cadrul exploatației lor o activitate agricolă. Noile reglementări exclude subvenționarea deținătorilor de terenuri agricole fără legături cu activitate agricolă. Astfel, nu mai sunt eligibile pentru plată aeroporturi, societăți de cale ferată, cluburi de golf, penitenciare sau Regia Națională a Pădurilor.

În cazul beneficiarilor care, în anul anterior de plată, au primit plăți directe ce depășesc cuantumul de 5.000 euro și se regăsesc pe lista excluderilor de la plată, aceștia pot deveni fermieri activi dacă dovedesc că activitatea agricolă desfășurată în exploatația lor reprezintă principala lor activitate, astfel: cuantumul anual al plăților directe este cel puțin 5% din veniturile sale totale obținute din activități neagricole în cel mai recent an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi, sau veniturile totale obținute în cadrul exploatației din activitățile agricole reprezintă cel puțin o treime din veniturile totale obținute în cel mai recent an fiscal. 53,90 euro pe hectar reprezintă cuantumul plății pentru înverzire

Simplificarea procedurilor

În ceea ce privește condițiile de accesare a subvențiilor, Ministerul Agriculturii vrea să simplifice procedurile de aceea, săptămâna trecută, pe site-ul instituției a fost publicat un ordin privind modificarea și completarea criteriilor de eligibilitate. Acesta ar putea aduce o serie de schimbări privind actele necesare accesării subvenţiilor, contractele de arendă, suprapunerile suprafeţelor declarate, controalele încrucişate preliminare, precum şi subvenţiile pentru pajiști permanente.

În documentul publicat, o primă modificare se referă la dovada utilizării terenului: Documentele care fac dovada utilizării terenului şi care atestă că terenul este la dispoziția fermierului sunt:

a) adeverinţa conform înscrisurilor din Registrul Agricol, aferente anului curent de cerere, care se completează pe baza modelului-cadru prevăzut;
b) copie conform cu originalul a contractului de închiriere/concesiune a suprafeței agricole, încheiat între fermier și unitățile administrativ teritoriale, după caz;
c) copie conform cu originalul a contractului de concesiune/arendă a suprafeței agricole, încheiat între fermier si Agenţia Domeniilor Statului, denumită în continuare ADS, după caz;
Actele care trebuie depuse de fermierii care vor să beneficieze de subvenţii în 2016 sunt:
-copie de pe cartea de identitate/buletinul de identitate/paşaport/certificatul de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului/certificatul de înregistrare fiscală, după caz, iar în cazul reprezentantului, copie de pe datele de identificare, respectiv carte de identitate/buletin de identitate/pașaport
-dovada deţinerii unui cont bancar activ
-procura notarială, în cazul în care fermierul persoană fizică imputernicește o persoană pentru depunerea cererii unice de plata în numele său sau pentru a-l reprezenta în relatia cu Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură.

Subvențiile au întârziat în 2015

În condițiile în care implementarea noilor condiții impuse de Politica Agricolă Comună ar fi însemnat ca subvețiile să ajungă mai repede la fermieri, din păcate, acestea au întârziat. Într-un interviu acordat pentru Capital, Achim Irimescu, ministrul Agriculturii a declarat că vina este a Agenției de Plăți pentru că nu a reușit să implementeze în timp util noile condiții. Astfel, la sfârșitul anului trecut a fost achitat un avans pentru plățile pe suprafață de 255 de milioane de euro în total, ceea ce a însemnat circa 53 de euro/hectar. Dintr-un million de beneficiari, 700.000 erau pe liste și circa 602.000 au primit avansul. Irimescu a mai spus că restul plăților pentru subvenții vor fi acordate din luna martie.

Sursa.capital.ro

Alte articole etichetate cu:acest an obtin subvenții

Publicitate

Știri

Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire

Publicat

acum 3 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea

A fost semnată autorizația de construire, în cartierul Recea din Alba Iulia, a unui complex ce va cuprinde un teren multisport, dar și locuri de joacă, inclusiv cu dotări speciale pentru copiii cu dizabilități.

Atât terenul cât și locul special de joacă sunt rezultatul propunerilor albaiulienilor, în cadrul procesului de bugetare participativă.

Terenul multisport va fi unul sintetic, amenajat și dotat corespunzător pentru practicarea mai multor sporturi, iar în întregul complex vor fi plantate vegetație, arbuști și arbori.

În acest moment se lucrează la caietul de sarcini, urmând ca lucrările să fie scoase în cel mai scurt timp la licitație, valoarea totală estimată a investiției fiind de 3,34 milioane lei.

Citește mai mult

Știri

29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România

Publicat

acum 4 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Zi dedicată în România veteranilor de război

Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.

Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.

În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.

Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.

De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.

Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.

sursa: agerpres.ro

Citește mai mult

Știri

LUNEA MARE, prima zi din Săptămâna Patimilor: Ce să faci pentru a avea noroc, spor şi sănătate în casă

Publicat

acum 5 ore

în

29/04/2024

Simona Lodroman

LUNEA MARE, prima zi din Săptămâna Patimilor: Ce să faci pentru a avea noroc, spor şi sănătate în casă

Începând cu ziua de Florii (Duminica Intrării în Ierusalim a Domnului) s-a intrat în ultima săptămână a Postului Paştilor, numită Săptămâna Patimilor (Săptămâna Mare), în care creştinii se pregătesc să întâmpine marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos

De luni începe Săptămâna Patimilor, o perioadă de pocăinţă şi îndreptare duhovnicească pentru toţi creştinii, care încheie astfel vremea de pregătire sufletească pentru cea mai mare sărbătoare creştină.

În biserici se vor oficia în fiecare seară Deniile, slujbe prin care credincioşii îl “petrec” pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte şi Înviere. Fiecare zi din această săptămână are o semnificaţie aparte, în care credincioşii rememorează evenimentele din ultimele zile din viaţa pământească a Mântuitorului, înainte de Înviere.

Credincioşii care nu calcă des pragul bisericii ştiu despre Săptămâna Mare, numită şi Săptămâna Patimilor, doar că urmează Floriilor şi precede Învierea. Însă fiecare zi are o semnificaţie aparte, despre care amintim astăzi.

Ca obiceiuri și superstiții, în Lunea Mare, femeile încep curățenia de Paște. Se scoate totul afară, se aerisește casa ca să iasă toate relele de peste iarnă, se văruiește și se spală totul. “Să nu te prindă Paștele în necurățenie, că te blesteamă casa!”

În fiecare zi se organizează slujbe, numite și Denii. Luni seara – Denia pentru Marţea Mare: se vorbește despre pilda celor zece fecioare, care aşteptau venirea Mirelui pentru Nuntă, cu candele în mâini. Dar numai cinci dintre ele au avut înţelepciunea de a lua şi ulei. Candela fără ulei „de rezervă” reprezintă grija exclusivă pentru viața pământească, neglijând viața veșnică. După modelul fecioarelor înțelepte, omul trebuie să aibă grijă în viața aceasta să-și facă „rezerve” (milostenii, fapte bune, iubire față de aproapele etc.), cu care își va ține aprinsă candela .

Lunea mare = Pildele pentru ucenici

Biserica a stabilit ca în această zi să se facă pomenirea lui Iosif, fiul patriarhului Iacob, şi a smochinului ce s-a uscat prin blestemul Domnului. Iosif, fiul cel mic al patriarhului Iacov, născut din Rahila, era invidiat de fraţii lui mai mari, care, pentru a scăpa de el, l-au aruncat într-o fântână părăsită, apoi l-au scos şi l-au vândut unui negustor de sclavi pentru 30 de arginţi. Povestea lui este asemănătoare cu a lui Iisus, invidiat de iudei şi vândut de ucenicul lui, Iuda, pentru 30 de arginţi.

Sufletul necredincios e ca un smochin neroditor

Tot în Lunea mare se reaminteşte de smochinul cel neroditor, care s-a uscat prin blestemul Domnului (Matei 21, 17-19). Sfântul Evanghelist Marcu, vorbind despre smochinul neroditor, spune:
“Iar a doua zi ieşind ei din Betania, Domnul a flămânzit. Şi văzând un smochin de departe, având frunze, a mers să vadă dacă va găsi ceva în el. Venind la el, n-a găsit decât frunze, că nu era încă vremea smochinelor. Şi a zis Iisus smochinului: Nimeni să nu mai mănânce rod din tine în veac” (Marcu 11, 12-14).
Matei mai spune: “Îndată s-a uscat smochinul” (Matei 21, 19). Istoria smochinului a fost aşezată în Lunea Mare ca un îndemn la credinţă şi umilinţă. Fiecare suflet lipsit de roadă duhovnicească e asemuit cu smochinul care se usucă prin blestem şi este trimis la focul veşnic, scrie romaniatv.net.