Știri

Cum arătau vacanţele românilor în Epoca de Aur

Publicat

acum 6 ani

în

01/06/2018

În perioada comunismului, oricine îşi permitea să meargă în concediu la mare. E-adevărat, cu trenul, pentru că maşinile erau rare, iar carburantul – raţionalizat. Fără telefoane şi tablete, fără prea mult lux, dar pline de distracţie. Cam aşa arătau vacanţele românilor în Epoca de Aur. Detaliile le afli de pe radiounirea.ro.

”Înainte de 1990, oamenii apreciau mai mult ca şi acum vacanţele şi concediile, cu toate că se aflau în plin regim comunist. Vacanţa era vacanţă şi toată lumea lăsa grijile acasă”, explică istoricul Marin Pop. Potrivit acestuia, principala destinaţie de vacanţă era litoralul românesc care, până în anul 1980, era unul care merita toţi banii, investindu-se foarte mult acolo. ”Biletele pentru concediile la mare se achiziţionau din timp, prin sindicat, şi se vindeau exclusiv sejururi. Nu se punea problema turismului de weekend sau a celui spontan. Hotelurile erau pline atât în sezon, cât şi în extrasezon. Preţurile erau mici în comparaţie cu cele de astăzi. Camerele erau împărţite în 3 categorii. La categoria lux, o cameră dublă de hotel costa 57 lei, la un salariu mediu comparabil cu cel de astăzi, respectiv 1.800 lei. La categoria a III-a, tarifele erau şi mai accesibile: 23 lei o cameră dublă cu baia în comun, iar camera cu baie proprie era 28 lei. Alocaţia de alimente, inclusă în bilete, era de 18 lei pe zi”, explică istoricul.Litoralul – loc de ”schimburi comerciale”

Staţiunile Mamaia, Eforie Nord şi Eforie Sud erau considerate de categoria I, în timp ce Costineştiul, oaza distracţiei de pe litoral pentru tineret, era trecută la categoria a II-a. Staţiunea Neptun-Olimp nu era clasificată. ”Pe lângă români, în Mamaia, Neptun, Olimp şi la Eforie era plin de străini (suedezi, germani, polonezi, etc.), care beneficiau de un tratament special, dar erau supravegheaţi de Securitate, care avea informatori infiltraţi în toate domeniile, inclusiv în cel hotelier (chelneri, recepţioneri)”, precizează Marin Pop.

Citește și Ce însemna pe vremea lui Ceauşescu să ai Dacia „cu număr mic“Costineştiul era un fel de Mecca a tinerilor.

”Era cea mai efervescentă staţiune, mai ales că aici nu se prea aplica regula dictatorilor de a fi închise toate localurile la ora 22”, adaugă istoricul. Distracţia era garantată şi de faptul că toate vedetele vremii se mutau pe plajă odată cu vara. ”Erau spectacole de revistă, de cabaret, discoteci (discoteca Ring), iar la restaurante erau formaţii care cântau „live” seară de seară. Se făceau proiecţii de film în aer liber. Nu existau, însă, cluburi de fiţe”, punctează el.Istoricul spune că atractivitatea litoralului românesc era dată şi de faptul că românii aveau şansa de a găsi, la restaurantele hotelurilor, delicatese care nu existau în magazine: salam de Sibiu, Pepsi, bere străină, fripturi, ţigări Kent, etc. În plus, ei putea cumpăra de la străini produse care nu se găseau în ţară, deşi pentru asta riscau cam mult, deţinerea de valută fiind considerată ilegală la acea vreme. Singurul inconvenient al concediului la mare era drumul până acolo, care se făcea, în mare majoritate a cazurilor, cu trenul. Motivul – erau extrem de puţini cei care aveau o maşină, iar chiar dacă aveau, combustibilul era raţionalizat, aşa că un drum cu maşina la mare era, practic, ceva aproape imposibil.

Perioada de glorie a excursiile tematice şi a expediţiilor.

Tot atunci a fost şi perioada de glorie a excursiilor şi a expediţiilor. ”Pentru elevi erau organizate excursii în locuri cu mare încărcătură istorică (Alba Iulia, Cetăţile dacice, monumentele de la Guruslău, Mirăslău, etc.), dar şi locuri pitoreşti. De asemenea, sub îndrumarea profesorilor erau organizate tabere, printre cele mai renumite fiind taberele de la Năvodari, Costineşti, Homorod băi, Agafton (lângă Botoşani), Tusa (Sălaj), practic pe cuprinsul întregii ţări”, spune istoricul. Tot pentru elevi erau organizate diferite expediţii şi drumeţii prin munţii României, unele dintre acestea devenind adevărate concursuri naţionale, precum cele organizate de profesorii sălăjeni Ilie Popescu din Chendrea şi Aurel Medve din Năpradea. Amintiri din acele vremuri – fotografii, vederi, obiecte reprezentative – fac obiectul unei expoziţii vernisate săptămâna aceasta la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău. Sunt expuse inclusiv jocuri din epocă, echipamente de munte, corturi, dar şi costume de baie ce poartă amprenta inconfundabilă a modei acelei vremi. Majoritatea exponatelor au aparţinut familiei arheologului Horea Pop, şeful secţiei de cercetare din cadrul muzeului.

Sursa:adevarul.ro

Alte articole etichetate cu:aur epoca romani vacante

Publicitate

Știri

Recepție a lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei

Publicat

acum 3 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Transapuseana, recepție a lucrărilor pe lotul 1

Vineri 26 aprilie a avut loc recepția lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei, care totalizează nu mai puțin de 43 de kilometri.

Anunțul a fost făcut de Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliului Județean Alba.

„O investiție pe cât de costisitoare, pe atât de necesară. Ca inginer, pot zice că lucrările sunt de nota 10 și de „jos pălăria!”. Ca vicepreședinte al Consiliului Județean, transmit că am respectat, termenul de finalizare a lucrărilor”, a precizat Marius Hațegan.

Lungimea totală a drumului modernizat este de 78,42 kilometri.

Autoritățile județene afirmă că modernizarea Transapusenei este importantă pentru județul Alba, dar și pentru România, întrucât va îmbunătăți semnificativ infrastructura rutieră și va facilita accesul la arealele turistice din zonă.

Citește mai mult

Știri

Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire

Publicat

acum 7 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea

A fost semnată autorizația de construire, în cartierul Recea din Alba Iulia, a unui complex ce va cuprinde un teren multisport, dar și locuri de joacă, inclusiv cu dotări speciale pentru copiii cu dizabilități.

Atât terenul cât și locul special de joacă sunt rezultatul propunerilor albaiulienilor, în cadrul procesului de bugetare participativă.

Terenul multisport va fi unul sintetic, amenajat și dotat corespunzător pentru practicarea mai multor sporturi, iar în întregul complex vor fi plantate vegetație, arbuști și arbori.

În acest moment se lucrează la caietul de sarcini, urmând ca lucrările să fie scoase în cel mai scurt timp la licitație, valoarea totală estimată a investiției fiind de 3,34 milioane lei.

Citește mai mult

Știri

29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România

Publicat

acum 8 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Zi dedicată în România veteranilor de război

Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.

Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.

În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.

Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.

De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.

Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.

sursa: agerpres.ro