Știri

Criteriile pentru instituirea carantinei ar putea fi schimbate: Care sunt indicatorii în funcție de care se va lua decizia carantinării

Publicat

acum 3 ani

în

22/03/2021

Criteriile actuale pentru instituirea carantinei într-o localitate ar putea fi schimbate: Care sunt indicatorii în funcție de care se va lua decizia carantinării

Secretarul de stat din Ministerul Sănătății, Andreea Moldovan, susține că MS vrea să schimbe aceste criterii astfel încât în grila de carantinare să existe un indicator care să arate gradul de testare, iar numărul de pacienți internați la ATI să aibă o pondere mai mare în luare acestei decizii.

„(…) Vom avea întâlniri la minister cu factori implicaţi, ca această grilă de carantinare sau acest punctaj pe carantinare să fie făcut corect, fără nici un fel de echivoc, să ia în calcul nişte indicatori care chiar să aibă impact asupra deciziei respective. (…) În momentul în care vezi că ai 1.400 şi ceva de locuri de terapie şi deja o mare parte sunt ocupate, e un moment de alarmă total. De asemenea, mi-aş dori foarte mult să putem introduce şi un indicator care să ne arată gradul de testare pentru că noi ştim, ne-ar trebui cam 500 de teste la 100.000 de oameni ca să ne putem face o imagine semnificativ statistic a ceea ce se întâmplă în populaţiei ori sunt judeţe unde nu avem acest număr de teste deşi avem teste teste, atât PCR, cât şi antigen rapide, avem metodologie de testare, avem proceduri, avem indicaţii, avem absolut tot ce trebuie. Singurul lucru care lipseşte este bunăvoinţă, interes a tuturor celor implicaţi, a pacienţilor, a cadrelor medicale, a medicilor de familie”, a declarat secretarul de stat, la un post TV, potrivit HotNews.ro.

Întrebată dacă consideră că se poate pune frână acestui val fără carantină, Andreea Moldovan a spus că nu crede acest lucru, și asta deoarece în secțiile de Terapie intensivă sunt foarte mulţi pacienţi, urgenţele „se colmatează”, mulți dintre pacienţii internaţi în ATI sunt adulţi, tineri, dar și elevi, care nu au comorbidităţi. În plus de asta, există o rată mare de transmitere a infecţiei.

Ea a dat exemplul unui elev care a infectat cu COVID-19 nouă persoane: „Este deja absolut halucinant un caz în care un copil bolnav de la şcoală şi-a îmbolnăvit părinţii, cei patru bunici, bona, plus un unchi şi o mătuşă. Deci, practic, este o transmitere extrem de largă şi de intensă. (…) E important să ne gândim la nişte măsuri pe care să le luăm acum, care poate că mi se păreau dure (…) tocmai ca să avem un orizont de aşteptare că poate în luna aprilie sau în luna mai sau în cursul verii să avem în sfârşit o perioadă mai de relaxare. Cumva, atunci când vezi că bulgărele începe să se rostogolească trebuie să iei nişte măsuri să îl opreşti”, a mai spus oficialul din MS.

Afirmația secretarului de stat privind necesitatea schimbării criteriilor de institure a carantinei pare să fie susținută și de membrii Guvernului Cățu. Ministrul de Interne, Lucian Bode, a precizat, chiar în această dimineață, într-o declarație făcută la un post TV, că decizia ca Bucureştiul să intre în carantină nu se va baza doar pe coeficientul de 6 infectări la mia de locuitori.

În prezent, criteriile pentru declanșarea analizei propunerii de instituire a carantinei zonale sunt:

trend crescător pentru 14 zile
rata de infectare peste 6 cazuri/1000 de locuitori
ponderea majoritară a cazurilor în cadrul comunității față de focarele înregistrate în comunități închise (centre rezidențiale, unități sanitare)
ponderea populației în vârstă de 65 de ani și peste, atât în localitate, cât și în zonele rurale ale județului
personal insuficient pentru desfășurarea anchetelor epidemiologice în cadrul DSP, în raport cu numărul de cazuri confirmate
personal sanitar insuficient în spitalele care asigură asistența medicală pacienților suspecți/confirmați cu COVID-19 (focare în rândul personalului medico-sanitar), dotare insuficientă cu echipamente personale de protecție
gradul de ocupare a paturilor, atât pe secțiile COVID, cât și pe secțiile ATI >90%, cu pacienți din zona respectivă
populația din zona afectată nu este compliantă la regimul de izolare la domiciliu pentru 14 zile în urma unui contact apropiat cu un caz confirmat sau cazuri confirmate izolate la domiciliu

Cine ia decizia de instituire a carantinei:

INSP evaluează propunerea Direcției Sanitare Publice județene și, în cazul avizării favorabile, o transmite Comitetului Județean pentru Situații de Urgență. Carantina zonală se instituie prin ordin al șefului Departamentului pentru Situații de Urgență. Propunerea de ridicare a carantinei zonale se va face pe baza analizei DSP, la 14 zile de la instituirea măsurii.

Sursa:realitatea.net

Alte articole etichetate cu:carantinei criteriile decizia indicatorii instituirea schimbate

Publicitate

Știri

Recepție a lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei

Publicat

acum 6 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Transapuseana, recepție a lucrărilor pe lotul 1

Vineri 26 aprilie a avut loc recepția lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei, care totalizează nu mai puțin de 43 de kilometri.

Anunțul a fost făcut de Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliului Județean Alba.

„O investiție pe cât de costisitoare, pe atât de necesară. Ca inginer, pot zice că lucrările sunt de nota 10 și de „jos pălăria!”. Ca vicepreședinte al Consiliului Județean, transmit că am respectat, termenul de finalizare a lucrărilor”, a precizat Marius Hațegan.

Lungimea totală a drumului modernizat este de 78,42 kilometri.

Autoritățile județene afirmă că modernizarea Transapusenei este importantă pentru județul Alba, dar și pentru România, întrucât va îmbunătăți semnificativ infrastructura rutieră și va facilita accesul la arealele turistice din zonă.

Citește mai mult

Știri

Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire

Publicat

acum 10 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea

A fost semnată autorizația de construire, în cartierul Recea din Alba Iulia, a unui complex ce va cuprinde un teren multisport, dar și locuri de joacă, inclusiv cu dotări speciale pentru copiii cu dizabilități.

Atât terenul cât și locul special de joacă sunt rezultatul propunerilor albaiulienilor, în cadrul procesului de bugetare participativă.

Terenul multisport va fi unul sintetic, amenajat și dotat corespunzător pentru practicarea mai multor sporturi, iar în întregul complex vor fi plantate vegetație, arbuști și arbori.

În acest moment se lucrează la caietul de sarcini, urmând ca lucrările să fie scoase în cel mai scurt timp la licitație, valoarea totală estimată a investiției fiind de 3,34 milioane lei.

Citește mai mult

Știri

29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România

Publicat

acum 11 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Zi dedicată în România veteranilor de război

Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.

Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.

În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.

Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.

De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.

Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.

sursa: agerpres.ro