Știri
Concerte, proiecții de film, spectaculoase reconstituiri istorice, expoziții și lansări de carte: Evenimentele dedicate Centenarului Încoronării încep în 13 octombrie
În perioada 13-16 octombrie 2022 locuitorii judeţului Alba, dar şi mulţi turişti sunt aşteptaţi să se bucure de o serie de evenimente culturale menite să marcheze celebrarea Centenarului Încoronării: expoziţii tematice, lansări de carte, concerte omagiale, proiecţii de film, dar şi spectaculoase reconstituiri istorice.
Centenarul Încoronării de la Alba Iulia se va desfăşura sub Înaltul Patronaj al Primului Ministru al României.
PROGRAM
*Joi, 13 octombrie 2022
11.00 Imagini ale regalității într-o lume de basm
Vernisaj expoziție cu lucrări ale copiilor, inspirate din poveștile Reginei Maria
Sala Unirii, Galeriile expoziționale Alba Iulia
Expoziție deschisă în perioada 13.10-15.11.2022
12.00 Catedrala Încoronării de la Alba Iulia
Expoziție stradală de artă fotografică semnată Vasile Sârb
Spațiul expozițional urban al Centrului de Cultură „Augustin Bena”
Expoziție deschisă în perioada 13.10-15.11.2022
13.00 Crucea Roșie și Familia Regală – peste un secol de umanitate
Expoziție stradală de artă fotografică
Podul Unirii
Expoziție deschisă în perioada 13.10-16.10.2022
15.00 Povestea Încoronării
Vernisaj expoziție
Strada Muzeului, Alba Iulia
Expoziție deschisă în perioada 13.10-15.11.2022
17.00 Expoziție internațională de Mail Art „Centenarul Încoronării”, 57 de artiști din 31 de țări, de pe 4 continente
Vernisaj expoziție de artă
Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Expoziție deschisă în perioada 13.10-29.10.2022
18.00 Familia Regală prin ochii de copil
Vernisaj expoziție – concurs național de arte plastice
Sala Unirii, Galeriile expoziționale Alba Iulia
Expoziție deschisă în perioada 13.10-15.11.2022
*Vineri, 14 octombrie 2022
12.00 Fanfara Județului Alba sărbătorește Centenarul Încoronării
Concert de muzică de fanfară
Piața Tricolorului
13.00 Încoronarea Regilor României Mari în documente diplomatice
Vernisaj expoziție
Sala Unirii, Alba Iulia
Expoziție deschisă în perioada 14.10-20.11.2022
14.30 Arc peste timp. Încoronarea visului de unire
Sesiune de comunicări științifice
Colegiul Național „Horea, Cloșca și Crișan” Alba Iulia
14.30 Alba Regalis
Lansare rută cultural turistică
Esplanada Catedralei Ortodoxe a Încoronării Alba Iulia
14.55 Ceremonialul de primire a Familiei Regale a României
Gara Aiud
15.20 Ceremonialul de primire a Familiei Regale a României
Gara Teiuș
16.00 Moșteniri. 85 de ani de la inaugurarea Obeliscului „Horea, Cloșca și Crișan”, Alba Iulia, 14 octombrie 1937
Expoziție stradală
Esplanada Obeliscului „Horea, Cloșca și Crișan”, Alba Iulia
Expoziție deschisă în perioada 14.10-14.11.2022
16.30 „Regina Maria – pasiuni și doruri”
Vernisaj expoziție pictură
Casa de Cultură a Studenților, Alba Iulia
17.00 Războiul Regelui (50 min.)
Proiecție de film
Casa de Cultură a Studenților, Alba Iulia
17.30 „Dicționarul Personalităților Încoronării”, coordonatori Ioana Rustoiu și Tudor Roșu
Lansare de carte
Sala Unirii, Alba Iulia
17.30 Palatul Culturii din Blaj, între trecut și viitor
Vernisaj expoziție de fotografie
Palatul Cultural din Blaj
18.00 CAMERATA REGALĂ, dirijor Constantin Grigore
Soliști: Simina Croitoru (vioară) și Alexandru Pal (nai)
Concert extraordinar susținut de orchestra Camerata Regală, orchestră aflată sub Înaltul Patronaj al Alteței Sale Regale Principelui Radu al României
Palatul Cultural din Blaj
18.00 Regal etnografic. Reconstituirea costumului tradițional din Banat al Reginei Maria
Vernisaj expoziție
Museikon, Alba Iulia
Expoziție deschisă în perioada 14.10-15.11.2022
18.30 Interpretări la Manuscrisul Reginei Maria, de Antonela Corban
Vernisaj expoziție
Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Expoziție deschisă în perioada 14.10-15.11.2022
19.00 Istoricul unui vis. De la Primul Război Mondial la Încoronare.
Reconstituire istorică
Piața Cetății, Alba Iulia
*Sâmbătă, 15 octombrie 2022
09.30 Constituirea Gărzii de Onoare a Jandarmeriei Române
Sala Unirii, Alba Iulia
10.00 Expoziție vehicule de epocă a Retromobil Club România
Esplanada Obeliscului „Horea, Cloșca și Crișan”, Alba Iulia
Expoziție deschisă pe toată durata zilei
10.00 Parfumul Reginei Maria
Expoziție
Palatul Principilor Alba Iulia, Sala „Mihai Viteazul”
Expoziție deschisă pe toată durata zilei
10.30 Ceremonialul de primire a Familiei Regale a României
Gara Alba Iulia
Trenul Regal se poate vizita în intervalul orar 13.00-18.00
11.00 Centenarul Catedralei Încoronării
Ceremonie de dezvelire a plăcii comemorative
Catedrala Ortodoxă a Încoronării Alba Iulia
11.30 Te Deum
Catedrala Ortodoxă a Încoronării Alba Iulia
12.30 Regal pe cer
Foc de artificii de zi
Piața Tricolorului, Alba Iulia
13.00 Parada Încoronării
Pietonala Mihai Viteazul, Alba Iulia
13.30 „Încoronarea de la Alba Iulia”, autori Tudor Roșu, Ioana Rustoiu, Marius Cristea
„Regele Ferdinand” și „Regina Maria”, autor Nicolae Iorga
Lansări de carte
Sala Unirii, Alba Iulia
14.00 Prezentarea statuii Reginei Maria
Piața Cetății, Alba Iulia
15.00 Încoronarea Regelui Ferdinand la Alba Iulia, autor Valer Moga, cu prefață de Ioan Bolovan
Lansare de carte
Palatul Principilor Alba Iulia, Sala „Mihai Viteazul”
15.30 Un secol, un popor. Identitate și demnitate
Vernisaj expoziție Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”
Palatul Principilor Alba Iulia, Sala „Mihai Viteazul”
16.00 Coroana Unirii
Spectacol artistic și de reconstituire istorică
Piața Cetății Alba Iulia
17.00 Maria, inima României (72 min.)
Proiecție de film
Casa de Cultură a Studenților Alba Iulia
18.00 CAMERATA REGALĂ, dirijor Constantin Grigore
Soliști: Simina Croitoru (vioară) și Alexandru Pal (nai)
Concert extraordinar susținut de orchestra Camerata Regală, orchestră aflată sub Înaltul Patronaj al Alteței Sale Regale Principelui Radu al României
Sala Unirii, Alba Iulia
18.00 Vizitele monarhilor la Chișinău. Regii și Reginele României (30 min.)
Proiecție de film
Casa de Cultură a Studenților, Alba Iulia
19.00 Opereta „Crai Nou” de Ciprian Porumbescu, libret de Vasile Alecsandri
Opera Națională București, dirijor Daniel Jinga
Spectacol de gală
Casa de Cultură a Sindicatelor, Alba Iulia
20.00 Retragerea cu torțe
Pietonala Mihai Viteazul, Alba Iulia
20.30 Luminile Încoronării
Foc de artificii
Piața Cetății, Alba Iulia
*Duminică, 16 octombrie 2022
11.00 Revista de front
Reconstituire istorică
Piața Cetății, Alba Iulia
12.00 Ciobanul și domnița, regia Toma Hogea
Spectacol de teatru pentru copii/ 7+, după un basm de Regina Maria
Sala 67/ Teatrul de Păpuși Prichindel Alba Iulia
17.00 Regele Mihai: drumul către casă (50 minute)
Proiecție de film
Casa de Cultură a Studenților, Alba Iulia
18.00 Vizitele monarhilor la Chișinău. Ultimul Rege, Mihai I (30 minute)
Proiecție de film
Casa de Cultură a Studenților, Alba Iulia
18.00 Cântec pentru Făuritorii Libertății
Spectacol folcloric extraordinar susținut de ORCHESTRA ROMÂNĂ DE FOLCLOR, dirijor Alexandru Pal, prima orchestră de uniune națională din România
Piața Cetății, Alba Iulia
Știri
Izvorul Tămăduirii: De unde vine numele și ce nu ai voie să faci în vinerea din Săptămâna Luminată
În fiecare an, în prima vineri după Paşte, credincioșii sărbătoresc Izvorul Tămăduirii: ce nu ai voie să faci astăzi și de unde poți lua apă făcătoare de minuni.
Izvorul Tămăduirii este o zi închinată Maicii Domnului și menită să arate rolul Fecioarei Maria în lucrarea mântuirii oamenilor. Numele de Izvorul Tămăduirii aminteşte de o serie de minuni săvârşite la un izvor aflat în apropierea Constantinopolului.
Se spune că Leon cel Mare, cu puţin timp înainte de a ajunge împărat, se plimba printr-o pădure din apropierea Constantinopolului, când a întâlnit un bătrân orb care i-a cerut să-i dea apă şi să-l ducă în cetate. Leon a cautat în apropiere un izvor, dar nu a găsit. Însă la un moment dat a auzit-o pe Maica Domnului, care i-a spus să pătrundă mai adânc în pădure, să ia în mâini apă tulbure și să potolească astfel setea orbului, apoi să-i ungă ochii întunecați. A găsit un izvor din care i-a dat să bea bătrânului, iar după ce i-a spălat fața cu ea, orbul a început să vadă. După ce a ajuns împărat, Leon a construit lângă acel izvor o biserică. Mai târziu, împăratul Justinian (527-565), care suferea de o boală grea, s-a vindecat după ce a băut apa din acest izvor. Ca semn de mulţumire a construit o biserică şi mai mare. Aceasta biserică a fost distrusă de turci în anul 1453, scrie crestinortodox.ro.De-a lungul timpului, se spune că apa acestui izvor a vindecat multe boli şi a tămăduit diferite răni şi suferinţe.
Iar legat de originea sărbătorii, credincioșii au construit o serie întreagă de obiceiuri. Astfel, gospodarii aruncă astăzi apă sfinţită peste vitele de povară, pentru că acestea să fie sănătoase şi să lucreze cu spor la lucrările agricole. Pentru a avea un an bogat și a proteja recoltele de grindină, gospodarii stropesc cu apă sfinţită grădinile şi livezile. Gospodinele respectă ziua de prăznuire şi nu spală, nu calcă rufe şi nu croiesc un lucru de îmbrăcămite. Se spune că treaba făcută astăzi prin gospodărie nu va fi de folos şi nu va fi terminat niciodată. Nu se țesea nimic, deoarece cu pânză țesută în această zi nu se îmbrăcau nici măcar cei morți, pentru că nu puteau fi primiți pe cealaltă lume.Pe vremuri, se credea că acela care lucra în această zi era lovit de o boală din care nu își mai revenea până la moarte.
De Izvorul Tămăduirii, în toate bisericile şi mănăstirile ortodoxe, după oficierea Sfintei Liturghii, se săvârşeşte slujba de sfinţire a apei, după o rânduială adecvată Săptămânii Luminate. Aghiasma Mică, puteri miraculoase. Cum te ajută apa sfințită. Apa care rămâne de la sfințire, se pune într-un vas la un loc curat și se ia în fiecare dimineață pe nemâncate după anafură, când suntem curați trupește și sufletește și ne-am împlinit rugăciunile dimineții. Copiilor le este recomandată în fiecare dimineață. Bolnavii mai pot fi stropiți și cu Agheasma Mică de la Izvorul Tămăduirii, sărbătoare ce este așezată în calendar după Sfintele Paști, în Vinerea din Săptămâna Luminată.
Pentru cei căsătoriți, condiția principală pe care trebuie să o îndeplinească pentru a consuma apa sfințită este „curățenia trupească”. Elevii și studenții pot să bea dimineața, înainte de masă, să se stropească pe frunte și pe hainele de pe ei, pentru a le lumina Dumnezeu mintea, pentru a le dărui înțelegere și pricepere.
Se poate stropi prin casă atunci când se crede de cuviință (suspect de farmece, descântece, vrăjitorii sau alte lucrări diavolești). Celor bolnavi, apa sfințită le este de mare trebuință: să o bea pe nemâncate, să-și stropească hainele de pe ei și rănile sau locurile dureroase.
Sursa:.dcnews.ro și telegrama.ro
Știri
9 mai, Ziua Europei: Ce semnificaţii are pentru români această zi
ZIUA EUROPEI este de fapt o triplă sărbătoare pentru poporul român: proclamarea independenţei de stat a României la 9 mai 1877, Victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de- Al Doilea Război Mondial la 9 mai 1945 şi Ziua Europei.
Proclamarea independenţei statale la 9 mai 1877 nu a fost un act spontan, ci o încununare a strădaniilor tot mai numeroase din acei ani, o aruncare peste bord a ultimei verigi a suzeranităţii otomane.
În acea zi memorabilă, Mihail Kogălniceanu declara în Parlamentul ţării: ‘Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare’. Independenţa astfel proclamată trebuia consfinţită şi apărată pe câmpul de lupta spre a putea fi impusă forţelor militare turceşti şi recunoscută apoi de puterile europene.
Al doilea eveniment se referă la ziua de 9 mai 1945, zi în care Aliaţii din cel de-al doilea război mondial au obţinut victoria împotriva Germaniei naziste, punând astfel capăt celei mai pustiitoare conflagraţii din istoria continentului european.
Cel de al treilea eveniment este ZIUA EUROPEI – ‘Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă. Contribuţia pe care o poate aduce civilizaţiei o Europă organizată şi activă este indispensabilă pentru menţinerea unor relaţii paşnice… Nu am reuşit să realizăm o Europă unită şi ne-am confruntat cu războaie’.
În fiecare an, la 9 mai, se serbează Ziua Uniunii Europene, pentru a marca istorica declaraţie de la 9 mai 1950 a ministrului francez de externe Robert Schuman, prin care propunea un plan de colaborare economică între Franţa şi Germania, pentru eliminarea rivalităţilor seculare dintre cele două state.
Decizia a fost luată de Consiliul European de la Milano, în 1985.
Declaraţia Schuman a stat la baza amplului proces de construcţie a unei Europe unite. Statele Beneluxului şi Italia s-au alăturat Franţei şi Germaniei şi, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda. Aceste state au semnat, la 25 martie 1957, Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE).
Pe parcurs, procesul de integrare economică a fost acompaniat de procesul de integrare politică a statelor membre.
Ulterior, la acest complex proiect de construcţie europeană s-au alăturat Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), iar la 1 mai 2004, noi zece state: Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria şi la 1 ianuarie 2007 Bulgaria şi România. Uniunea Europeană are în prezent 27 de state membre.
Printre evenimentele de diplomaţie publică şi culturală care au loc cu acest prilej se numără manifestările comune organizate sub egida preşedinţiei Uniunii Europene: mese rotunde, expoziţii de carte şi fotografii, proiecţii de filme artistice şi documentare, distribuirea de materiale promoţionale despre ţările europene. Acţiunile dedicate sărbătoririi acestei Zile europene continuă pe tot parcursul lunii mai.
Ziua Uniunii Europene nu înseamnă numai data de naştere a proiectului european, ci şi o zi a bucuriei de a fi împreună, o zi a voinţei de solidaritate, o zi a marii comunităţi din care fac parte toţi cetăţenii UE. Poate fi definită, astfel, ca ziua cetăţenilor unei ‘Europe Unite’, care s-a construit de-a lungul deceniilor ca o unitate în diversitate.
Cât de europeni se simt românii
Un studiu realizat anul trecut arată că peste 65% dintre români consideră că aderarea la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje, în timp ce 23% dintre ei afirmă contrariul.
Procentul românilor care se consideră cetățeni europeni este de 71,4%, față de 68,6% în mai 2014. Ponderea celor care nu se consideră cetățeni europeni este sensibil mai scăzută în aprilie 2015 (22,6%), față de mai 2014 (27,7%).
Românii asociază în primul rând Uniunea Europeană cu dreptul la liberă circulație (84%). Urmează cu 72,7% democrația și drepturile omului și pacea cu țările vecine (72,4%). 67,5% dintre locuitorii ţării privesc UE ca un furnizor de securitate și siguranță, răspunsurile la acest item fiind influențate și de faptul că în contextul tensionat din regiune, apartenența la UE a fost prezentată și percepută ca un factor determinant în asigurarea securității României.
În acelaţi timp, 63% dintre respondenți asociază Uniunea Europeană cu dezvoltarea economică, 58,9% cu locurile de muncă, 58,9% cu lupta împotriva corupției, iar 54,1% cu exploatarea resurselor naturale.
Știri
9 mai, Ziua Proclamării Independenţei de Stat a României
La 9 mai, sărbătorim proclamarea Independenței de Stat a României
La 9 mai 1877 a fost proclamată Independenţa României ca urmare a declanşării Războiului de Independenţă al României, parte a Războiul ruso-turc din anii 1877 – 1878.
În 1877, la această dată, ministrul de Externe de la acea vreme, Mihail Kogălniceanu, declara în Camera Deputaţilor: “Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare”. A doua zi, pe 10 mai, independenţa a fost proclamată din nou şi votată de către Camerele reunite, după care a fost promulgată de către domnitorul Carol I şi publicată în Monitorul Oficial. După făurirea statului naţional român, în 1859, prin Unirea Moldovei cu Ţara Românească, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, statul român a trecut la înfăptuirea unei serii de reforme pentru modernizării ţării care au constituit temelia proclamării şi, ulterior, a cuceririi independenţei de stat. România continua să fie vasală Imperiul Otoman, era silită să recunoască suzeranitatea otomană, să plătească un tribut anual şi să accepte stăpânirea Porţii în Dobrogea, la gurile Dunării, iar independenţa ţării devenise un ideal al tuturor românilor. Războiul ruso-turc, izbucnit în aprilie 1877, a constituit ocazia ideală pentru ca România să-şi câştige independenţa, iar implicarea ţării, oficializată prin actele adoptate de Adunarea Deputaţilor şi de Senat, în zilele de 29 şi 30 aprilie 1877, a decis soarta conflictului şi stabilirea învingătorilor. Pe acest fond, la 9 mai 1877, ministrul de Externe Mihail Kogălniceanu spunea: ‘Suntem dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă… Guvernul va face tot ce va fi în putinţă ca starea noastră de stat independent şi de sine stătător să fie recunoscută de Europa’. A doua zi, pe 10 mai, independenţa a fost proclamată din nou, de Camerele reunite, după care domnitorul Carol I a acceptat-o proclamând Independenţa de Stat a României.
La 9 mai 1877 a fost proclamată Independenţa României ca urmare a declanşării Războiului de Independenţă al României, parte a Războiul ruso-turc din anii 1877 – 1878. La începutul anului 1877, vasală Imperiul Otoman, România era silită să recunoască suzeranitatea otomană, să plătească un tribut anual şi să accepte stăpânirea Porţii în Dobrogea, la gurile Dunării, iar independenţa ţării devenise un ideal al tuturor românilor. Astfel, izbucnirea Războiul ruso-turc în aprilie 1877, a reprezentat ocazia ideală pentru a profita de contextul internaţional în realizarea independenţei României. În aprilie 1877, România a semnat convenţia cu Rusia prin care permitea armatei ruse să treacă pe teritoriul ei şi să ocupe linia Dunării până la gura Oltului. În temeiul aceleiaşi convenţii, armata română s-a angajat să fie concentrată în Oltenia de sud. La 9 mai 1877, ministrul de Externe de la acea vreme, Mihail Kogălniceanu, declara în Camera Deputaţilor: “Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare… Suntem dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă… Guvernul va face tot ce va fi în putinţă ca starea noastră de stat independent şi de sine stătător să fie recunoscută de Europa”. A doua zi, la 10 mai, Camerele reunite au proclamat şi votat independenţa României, iar domnitorul Carol I a promulgat-o, fiind apoi publicată în Monitorul Oficial. Totodată, Guvernul român a hotărât încetarea plăţii tributului de 914.000 lei, suma fiind direcţionată către bugetul Armatei.
Pe front, în iunie, trupele ruse au trecut Dunărea şi au început operaţiile pe teritoriul Imperiului Otoman, dar s-au lovit de rezistenţa lui Osman Paşa, la Plevna, fiind nevoite să oprească înaintarea. Astfel, 38.000 de soldaţi români şi 108 tunuri, parte a Diviziilor 2 şi 4 infanterie şi a unei divizii de rezervă, au intrat în toiul războiului de peste Dunăre, potrivit Enciclopedia României. La 30 august 1877, trupele române şi ruse vor porni un atac urmat de cucerirea redutei Griviţa 1 de către români. Două luni mai târziu, românii au cucerit şi cetatea Rahova. Plevna a reuşit să reziste până la 28 noiembrie, fiind încercuită de trupele ruso-române. Osman Paşa a încercat să străpungă încercuirea şi să se retragă, dar manevra sa a eşuat, astfel încât el şi armata sa s-au predat. După căderea Plevnei, trupele române au trecut la asedierea Vidinului, iar cele ruse au pornit în grabă către Constantinopol. După ce au cucerit Plovdiv (Filipopol) şi Edirne (Adrianopol) şi au ajuns în apropierea capitalei la 18 ianuarie 1878, Turcia a fost nevoită să ceară un armistiţiu. În acest context, la 19 februarie 1878 s-a semnat tratatul de la San Stefano. Tratatul recunoştea, printre altele, independenţa României, întărită la Congresul de la Berlin din vara anului 1878. România a fost recunoscută ca stat independent şi i s-a restabilit autoritatea asupra Dobrogei. Portului Constanţa i-a fost asigurat accesul direct la Marea Neagră. Rusia câştiga, însă, gurile Dunării şi relua în stăpânire judeţele din sudul Basarabiei, care fuseseră retrocedate României prin tratatul de pace de la Paris din 1856.
-
Știriacum 3 zile
„Paştele cailor“ există: De unde vine expresia. Tradiții și legende de Paștele Cailor
-
Știriacum 4 zile
Udatul fetelor de Paște, un obicei păstrat din bătrâni: Cum se merge la udat în Ardeal
-
Știriacum 18 ore
9 mai, Ziua Proclamării Independenţei de Stat a României
-
Știriacum o săptămână
Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare din Săptămâna Patimilor
-
Divertismentacum o săptămână
Luna MAI, o lună a naturii: Superstiţii şi obiceiuri în luna denumită popular și “Florar”
-
Știriacum 4 zile
Săptămâna luminată: Ce nu ai voie să faci în a doua şi a treia zi de Paşte
-
Știriacum 4 zile
Prăgșorul, obicei de Paști vechi de peste 250 de ani, în Țara Moților, la Bistra
-
Știriacum 2 săptămâni
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii