Rămâi conectat

Educație și Cultură

Codex Aureus – comoara de 10 miliarde de dolari de la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, cedată Ungariei?

Publicat

în

România ar putea să piardă Codex Aureus, cel mai valoros manuscris din Europa. Află de pe radiounirea.ro istoria Codex Aureus, cum poate pierde România în favoarea Ungariei manuscrisul şi vezi hotărârea CEDO din 2012, prin care se dispune retrocedarea Codex Aureus către Biserica Romano-Catolică.

Codex Aureus, un manuscris scris cu litere de aur, aflat în proprietatea statului român, poate ajunge în mod ilegal, cu ajutorul politicienilor români, în posesia Ungariei. Monica Macovei, actualmente europarlamentar PNL, a pledat la CEDO împotriva statului român, pentru ca Ungaria să primească Codex Aureus.

Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia a reuşit să înfrângă Opoziţia corectă şi legală a primarului şi Consiliului local din Capitala Unirii și a primit Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia. Și asta grație Monicăi Macovei care a reprezentat Arhiepiscopia în procesul intentat statului român la CEDO.

Clădirea acestei biblioteci, împreună cu cele 115.992 unităţi bibliografice, din care: 1.778 manuscrise din secolul al IX-lea; 300 codice medievale (reprezentând 80% din cele existente în România); 571 incunabule şi 24.000 cărţi vechi din secolele XV-XVIII, au fost date gratuit şi ilegal din proprietatea Poporului şi Statului Român în proprietatea comunităţii maghiare şi a Ungariei.

Cel mai valoros manuscris din Biblioteca Batthyaneum şi din întreaga Europă este Codex Aureus. Această carte a fost scrisă în jurul anului 810 din porunca împăratului Carol cel Mare.

Această Evanghelie a fost scrisă cu litere de aur, pe foi fine de pergament, a fost pictată cu aur şi are coperţile din fildeş.

Prima parte din Codex Aureus, cuprinzând în cele 111 file Evangheliile lui Matei şi Marcu, s-a aflat la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia. Partea a doua din Codex Aureus, cuprinzând în cele 124 de file Evangheliile lui Luca şi Ioan, se află la Biblioteca Apostolică din Vatican.

Codex Aureus este atât de valoros încât, în 1968, Nicolae Ceauşescu a garantat un împrumut de 10 miliarde de dolari cu el

În anul 1968, Regimul Ceauşescu a luat un împrumut de 10 miliarde dolari S.U.A. de la F.M.I. şi Banca Mondială pentru realizarea unor mari investiţii în România, inclusiv retehnologizarea industriei. Împrumutul extern de 10 miliarde dolari S.U.A. a fost garantat de către Statul Român cu Codex Aureus. Poporul Român a realizat investiţii uriaşe în Regimul Ceauşescu, a plătit integral şi înainte de termen toată datoria externă.

Regimurile post-decembriste au pus la cale şi au dat ilegal Ungariei şi comunităţii maghiare din România (care nu are personalitate juridică) atât Codex Aureus cât şi Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, cu tot fondul de carte. Programul de jefuire a Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia l-a început Guvernul Radu Vasile, l-a continuat Guvernul Năstase şi l-a finalizat Guvernul Ponta III.

După Marea Unire de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 şi în baza Tratatului de la Trianon, din iunie 1920, Biblioteca Batthyaneum cu tot fondul de carte, inclusiv Codex Aureus a intrat în proprietatea Poporului şi Statului Român. Biblioteca se află pe str.Unirii nr.1-3 din municipiul Alba Iulia şi este înscrisă în cartea funciară nr.559 fiind identificată cu numărul topografic 1973/1.

Titular al dreptului de proprietate a fost Biblioteca Naţională a României.

Ordonanţă guvernamentală cu dedicaţie. Din nou, clasa politică îşi bate joc de valorile inestimabile ale poporului român

În vara anului 1998, Guvernul Radu Vasile (format din miniştri din partea P.N.Ţ.C.D., U.D.M.R., P.N.L. şi P.D.) a aprobat O.U.G. nr.13 din 7 iulie privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România. Atunci, ministru al Culturii a fost d-l Ion Caramitru, iar al Învăţământului era d-l Andrei Marga.

Ordonanţa de urgenţă nr.13/1998, publicată în Monitorul Oficial nr.255 din 8 iulie 1998 a fost semnată de premierul Radu Vasile şi contrasemnată de Gyorgy Tokay, ministru delegat pe lângă primul-ministru pentru minorităţile naţionale. O.U.G.nr.13/1998 are trei articole (numerotate 1, 2 şi 2) şi a stabilit următoarele:

1. Clădirile şi terenurile aferente lor, cele înscrise în Anexă, trec gratuit în proprietatea comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale.

2. Se înfiinţează o Comisie specială paritară (Guvern-minorităţi entice) care verifică situaţia juridică a celor 17 imobile înscrisă în Anexă şi poate face noi propuneri pentru donaţii către minorităţile etnice.

3. Predarea-preluarea imobilelor se face pe baza unor protocoale redactate de Comisia specială paritară.

La poziţia nr.13 din Anexa la O.U.G. nr.13/1998 este înscrisă Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia.

Este evident că O.U.G. nr.13/1998 nu se referă la restituirea fondului de carte şi a Codex Aureus către comunitatea maghiară din România şi către Ungaria.

După cinci ani, prin Legea nr.458 din 12 noiembrie 2003, a fost aprobată O.U.G. nr.13/1998. Lucrările Senatului au fost conduse de Doru Ioan Tărăcilă şi cele ale Camerei Deputaţilor de Viorel Hrebenciuc.

Separat de legislaţia existentă, prin aceste două acte normative, s-a furat Poporului Român Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, inclusiv Codex Aureus, care au fost date ilegal comunităţii maghiare care nu are personalitate juridică şi care niciodată nu a fost proprietara acestei biblioteci, a Codex Aureus şi a uriaşului fond de carte.

Biblioteca, situată pe strada Gabriel Bethlen din incinta Cetăţii, este destinată doar studiului ştiinţific şi nu este deschisă pentru vizitare turistică.

Codex Aureus este atât de valoroasă încât pur şi simplu nu poate fi estimată în bani

Celebrul manuscris ce se află în Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, este râvnit de Vatican.

Valoarea ei este inestimabilă. Nu se poate măsură în bani. De aceea este un garant al împrumuturilor externe, chiar şi după 1990. Acest volum nu iese din camera blindată decât rareori şi numai cu cereri speciale. Pentru studiu este folosită o copie fidelă, realizată în 1967.

Manuscrisul a fost realizat între anii 778 şi 820, în timpul lui Carol cel Mare. Volumul s-a aflat mai întâi la mănăstirea Lorsch din Germania, apoi, în secolul al XVI-lea, a fost dus la Heidelberg, de unde, în 1622, în urmă jefuirii bibliotecii de acolo de către soldaţii angajaţi în războiul de 30 de ani, a fost rupt în două, că să poată fi vândut mai uşor, detasandu-i-se coperţile. Prima jumătate, cea mai bogat ilustrată, a ajuns în biblioteca contelui Migazzi, cardinal de Viena, care a vândut-o apoi lui Ignat Batthyani, episcopul de Alba Iulia. A doua parte a cărţii a ajuns în biblioteca Vaticanului, unde se păstrează sub un clopot de sticlă. În România cartea a intrat în proprietatea statului în anul 1918.

Manuscrisul este un evangheliar, de unde şi numele: Evangelium Scriptum cum auro pictum habens tabulas eburneas (Evanghelie scrisă cu cerneală de aur având table de fildeş).

333 de reproduceri ale Codex Aureus, o afacere de aproape 10 milioane de euro, din care România n-a câştigat nimic

După momentul Ceauşescu, Codex Aureus intră în epoca scandalurilor. În 1993 Evanghelierul este fotocopiat de reprezentanţii Administraţiei Parcurilor şi Castelelor din landul german Hessen.

Între partea română, respectiv filiala Bibliotecii Naţionale a României din Alba Iulia, şi cea germană nu a fost încheiat, în mod ciudat, nici un fel de contract scris.

În 1996 germanii editează un CD-ROM cu fotografiile obţinute şi semnează un contract de realizare a unor copii cu editura elveţiană ‘Faksimile Luzern’.

Landul Hessen a garantat editurii, prin contract, folosirea exclusivă a drepturilor de a reproduce Codex Aureus pe o perioada de 25 de ani. Conform contractului, ‘Faksimile’ are dreptul să folosească cum vrea cele 333 de exemplare realizate deja la dată semnării contractului amintit, precum şi tot ce va mai edita pe această tema.

Copiile respective sunt lucrate în metal preţios, exact că şi originalul, şi au o valoare de 28.000 de euro bucata. Numai pentru cele 333 de reproduceri se contura o afacere de aproape 10 milioane de euro din care România n-a câştigat nimic.

Biblioteca Apostolică Vatican, deţinătoarea celeilalte jumătăţi a manuscrisului, este partener al Editurii Luzern la acest proiect. România a dat în judecată Germania pentru facsimilarea ilegală a Codex-ului.

În anul 2002, directorul Bibliotecii Naţionale, Dan Ion Erceanu, a fost demis din funcţie şi arestat pentru modul ilegal în care a aprobat facsimilarea manuscrisului. Ulterior, instanţa de judecată l-a găsit nevinovat şi a fost repus în funcţie.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului dispune retrocedarea Codex Aureus către Biserica Romano-Catolică. Vezi hotărârea CEDO din 2012

În zilele noastre, soarta valorosului manuscris de la Biblioteca Batthyaneum pare incertă. Potrivit legislaţiei în vigoare, clădirea complexului muzeistic – Biblioteca Batthyaneum şi Institutul astronomic – au fost retrocedate arhiepiscopiei romano-catolice din Alba Iulia. Biserica revendică însă şi biblioteca. Cum statul român refuză, pe bună dreptate (valoroasa bibliotecă a intrat în patrimoniul cultural naţional în beneficiul tuturor cetăţenilor ţării indiferent de gruparea etnică din care fac parte), arhiepiscopia a dat în judecată statul român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Nu se întrevede încă o rezolvare. Planează însă o temere.

15.000 de euro daune morale și 10.000 de euro cheltuieli de judecată trebuie să plătească România către Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia, deoarece a refuzat timp de 14 ani să-i retrocedeze Biblioteca Batthyaneum, Muzeul și Institutul Astronomic din Alba Iulia. Decizia CEDO din 25 septembrie condamnă statul român pentru încălcarea articolului 1 Protocolul 1 adiţional la Convenţia drepturilor omului (dreptul la respectarea proprietăţii) și dispune ca România să decidă în perioada următoare – sub controlul Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei – care sunt măsurile reparatorii care se impun în cazul de față.

Vezi pe http://legestart.ro/monitorul-oficial/mof-200-2013/hotararea-din-2012-curtea-europeana-a-drepturilor-omului/  decizia CEDO din 25 septembrie 2012

În cazul în care, să zicem, statul român va fi obligat să cedeze Biblioteca Batthyaneum, odată cu aceasta va fi cedat şi Codex Aureus. Cetăţenilor ţării le e teamă că valorosul manuscris, intrat în posesia bisericii romao-catolice, va părăsi Transilvania şi va poposi inevitabil în biblioteca Vaticanului.

Ar fi păcat să fim văduviţi de comoara inestimabilă de la Alba Iulia. Să sperăm că totul se va termina cu bine.

surse: RecentNews.ro, apador.org, ziarulnatiunea.ro, legestart.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Educație și Cultură

Care este exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș

Publicat

în

Exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș, o bijuterie de acum 4 mii de ani

Exponatul lunii aprilie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş este un ac cu capul discoidal, care a fost descoperit la Sebeş „Podul Pripocului”  într-o aşezare de epoca bronzului aparţinând fazei a II-a a culturii Wietenberg.

Piesa a fost descoperită în anul 1960 în urma cercetărilor întreprinse de muzeul sebeşean, în colaborare cu Institutul de Arheologie din Cluj.

Acul, confecţionat din bronz, are lungimea 19,6 cm şi diametrul discului de 3,9 cm şi este ornamentat printr-un şir de proeminenţe realizate prin ciocănire dinspre partea opusă în tehnica „au repoussé” dispuse pe marginile discului, din care lipseşte un mic fragment. În şirul eliptic este încadrată o cruce realizată în aceiași manieră, iar sub disc tija este torsionată. Piesa a dezvoltat de-a lungul timpului o patină nobilă de culoare verde.

Originea acestui tip de ac se găseşte la începutul epocii bronzului din Europa Centrală, iar piesa de la Sebeş poate fi datată începutul epocii bronzului mijlociu. În preistorie legăturile comerciale ale zonei Sebeşului nu se limitau în numai la ariile învecinate, existând descoperiri care atestă contacte cu spaţiile răsăritene, dar şi cu  Europa Centrală. Unul dintre marile drumuri ale care lega podişul Transilvaniei de câmpia Tisei şi Europa Centrală  şi trecea, de-a lungul Mureşului. Aşa stand lucrurile, nu ne surprinde prezenţa în bazinul râului Sebeş, afluent al râului Mureş, a unor bunuri de prestigiu importate din alte arii culturale, cum este acul cu cap discoidal descoperit la Sebeş.

Pe acest drum se tranzitau  atât sarea, necesară triburilor din vest unde acest bun lipseşte, cât şi unele produse finite din bronz sau aur, specifice spaţiului transilvănean. La schimb cu aceste produse, erau aduse materii prime pentru obţinerea bronzului (cositor, antimoniu, plumb), în baza acestor relaţii comerciale putându-se explica prezenţa la Sebeş a unor piese de factură central europeană, cum este acul cu cap discoidal de la „Podul Pripocului”,  Sebeşul fiind situat pe un drum care lega zona saliniferă de la Ocna Sibiului cu Mureşul şi, de aici, cu Transdanubia şi Europa Centrală.

Pe lângă relaţiile de schimb, acul cu cap discoidal de la Sebeş reprezintă o dovadă a simţului estetic deosebit al orfevrarilor care l-au produs, dar şi preferinţele,  în ceea ce priveşte podoabele, a celor care l-au achiziţionat, putând oferi indicii asupra modei şi a gustului în materie de podoabe, în acele timpuri. Astfel, se observă legătura comunităților din zonă cu centrele metalurgice central-europene, acul la Sebeş, alături de alte descoperiri, reprezentând una dintre cele mai estice apariţii ale acestui tip de podoabă, cu mult în afara ariei în care ele se concentrează (centrul Europei). Ţinând seama de cronologia absolută realizată pe baza probelor de radiocarbon din necropola Wietenberg de la Sebeş, contemporană cu locuirea de la „Podul Pripocului”,  acul poate fi datat în perioada cuprinsă între secolul XX şi jumătatea secolului al XVIII-lea î. Chr.

Drepturile de autor pentru acest text aparțin Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș și Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeș

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Educație și Cultură

Performanță de senzație la matematică a unui elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia

Publicat

în

Elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia, performanță de senzație la matematică

Elevul Vlad Chedveș, din clasa a II-a E de la Școala Gimnazială “Mihai Eminescu” din Alba Iulia, pregătit de profesoara pentru învățământ primar Anca Farkas-Rusu.
Acesta a obținut premiul al II-leala  Faza Națională a Concursului Internațional de Matematică “LUMINAMATH”, ediția a XXVII-a.
„Felicitări și mult succes în continuare!”, au transmis reprezentanții unității școlare.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Educație și Cultură

„Pentru slava mai mare a lui Dumnezeu. Iezuiții în Transilvania”, expoziție la muzeul albaiulian

Publicat

în

Expoziție specială la muzeul albaiulian

Joi 25 aprilie, la ora 15.00, la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia va fi vernisată expoziția „Pentru slava mai mare a lui Dumnezeu. Iezuiții în Transilvania”.
Înființat în secolul al XVI-lea de către Ignațiu de Loyola, Ordinul iezuit a jucat un rol important în viața ecleziastică și culturală a Europei, implicit a Transilvaniei. Societatea lui Isus, așa cum mai este cunoscut ordinul, a întemeiat școli, a construit biserici și a înființat tipografii. Activitatea iezuiților în Transilvania a fost întreruptă de mai multe ori din cauza vicisitudinilor istoriei, inclusiv în perioada relativ recentă, când ordinul a fost interzis în România, în anul 1948.
Piesele expuse oferă o imagine de ansamblu asupra activității iezuiților în Transilvania, multe dintre acestea fiind de o valoare remarcabilă. Astfel, sunt expuse obiecte de artă – tablouri –, elemente arhitecturale, obiecte de cult, documente, cărți vechi, textile și relicvarii care adăpostesc fragmente de os ale fondatorilor ordinului, dar și Sfânta Cruce.
Expoziția poate fi vizitată în perioada 25 aprilie – 30 iunie.
Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, în parteneriat cu Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia, Episcopia Romano-Catolică Timișoara, Episcopia Romano-Catolică Satu Mare, Provincia Maghiară Iezuită Budapesta, Biblioteca Academiei Române – filiala Cluj-Napoca, Muzeul Haáz Rezső Odorheiu Secuiesc, Muzeul Secuiesc al Ciucului Miercurea Ciuc, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca și Biblioteca Județeană Satu Mare.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba