Crima de sâmbătă noapte de la clubul din Mediaş, unde un tânăr a fost înjunghiat şi omorât de un infractor eliberat de doar câteva luni din închisoare, readuce în actualitate efectele legii recursului compensatoriu.
Gândită ca o măsură reparatorie pentru condiţiile din închisori – România a fost condamnată în nenumărate dosare la CEDO pentru felul în care sunt ţinuţi infractorii în detenţie – legea se întoarce împotriva societăţii: deţinuţii liberaţi înainte de termen încep să comită crime de o violenţă rară, iar victimele sunt uneori chiar copii.
1. Prima crimă comisă de un infractor liberat înainte de termen pe baza legii recursului compensatoriu s-a produs în decembrie 2017, la nici două luni de la intrarea în vigoare a legii. Autorul avea antecedente penale, fiind condamnat pentru infracţiuni cu violenţă contra persoanei, respectiv viol şi vătămare corporală. După ce a ieşit din închisoare înainte de termen, el a s-a întors în localitatea natală, Frăţeşti, judeţul Giurgiu. Într-o zi a mers la un consătean cu care a băut şi, pe fondul consumului exagerat de alcool, s-au luat la ceartă. Fostul deţinut l-a înjunghiat cu un cuţit pe bărbatul de 52 de ani, în casa căruia se afla, după care a plecat. Victima a fost găsită de fiul său, în seara aceleiaşi zile, dar prea târziu pentru a mai putea face ceva pentru a-i salva viaţa. Agresorul a fost reţinut în aceeaşi seară şi apoi arestat pentru 30 de zile.
2. Un alt caz care a şocat prin violenţă a fost cel al „fetei de la lift”, din Alba Iulia. În noiembrie 2018, o tânără din oraş, care aştepta liftul să ajungă acasă, a fost lovită cu sălbăticie din spate de un individ, care i-a luat telefonul şi portofelul din geantă. În urma loviturilor extrem de puternice, tânăra şi-a pierdut conştienţa şi a rămas cu o amnezie temporară. Întreaga scenă a fost surprinsă de camerele de supraveghere din scara blocului unde locuia tânăra. Nicolae Drăgoi, suspectul din Alba Iulia, a fost eliberat în 2018 din închisoare, în baza legii recursului compensatoriu. El fusese condamnat pentru tâlhărie și tentativă de viol în stare de recidivă la 4 ani și o lună de închisoare. Mai mult, în anul 2013, prin hotărâre recunoscută ulterior de autorităţile române, inculpatul a fost condamnat de organele judiciare din Grecia la pedeapsa rezultantă de 7 ani şi 4 luni închisoare pentru comiterea infracţiunilor de tâlhărie şi vătămare corporală, aplicându-i interdicţia de a se afla în Grecia pentru totdeauna.
3. În martie 2018, o fată de 13 ani a fost agresată sexual în scara unui bloc din Bucureşti, de un infractor liberat în baza recursului compensatoriu. Fetiţa mergea în vizită la bunica ei, când a fost atacată. Copila a fost apoi urmărită pe stradă de agresor şi a fost nevoită să intre la o spălătorie auto să ceară ajutor angajaţilor de acolo. Ea a rămas cu sechele adânci şi are nevoie de ajutor psihologic ca să depăşească trauma. Agresorul mai fusese condamnat de două ori: prima oară pentru furt, a doua oară pentru viol. A fost condamnat la 7 ani de închisoare în 2011. Legea recursului compensatoriu i-a permis însă să se elibereze din puşcărie cu un an mai devreme.
4. În noiembrie 2017, un tânăr de 24 de ani din Tulcea, proaspăt eliberat în baza legii recursului compensatoriu, şi-a bătut bunica în urma unui acces de furie. Când a venit poliţia, agresorul s-a baricadat într-o cameră şi a ameninţat că dă foc. Oamenii legii au forţat uşa blocată, moment în care tânărul s-a aruncat pe geam, dar a fost prins de mână de un poliţist. Tânărul fusese condamnat totpentru fapte cu violenţă şi eliberat mai repede în baza recursului compensatoriu.
5. Crima de la Mediaş este ultima din şirul de atrocităţi comise de infractori şcoşi din închisoare prin recurs compensatoriu. Un tânăr de 25 de ani şi-a pierdut viaţa după ce a fost înjunghiat de 11 ori de un infractor eliberat înainte de termen. După o ceartă pornită într-un club, victima a fugit pe stradă, dar a fost urmărită şi prinsă de trei agresori, dintre care doi fuseseră eliberaţi prin recurs compensatoriu. Unul dintre agresori l-a înjunghiat de 11 ori cu cuţitul, iar cel atacat a murit în urma hemoragiei masive, fiindu-i tăiate artera şi vena femurală. Întregul incident a fost surprins de camerele de supraveghere din zonă, iar imaginile de o violenţă rară au şocat întreaga ţară.
Legea recursului compensatoriu, bilanţ negru: cei mai mulţi eliberaţi au comis violuri
10.880 de deținuți au fost eliberaţi înainte de termen în baza Legii recursului compensatoriu, între 19.10.2017 şi 23.11.2018, potrivit datelor oficiale ale Ministerului Justiţiei.
– 649 dintre aceştia au ajuns înapoi în spatele gratiilor, în urma infracţiunilor comise după liberare (6% din totalul celor liberaţi).
– 188 dintre recidiviştii întorşi după gratii au comis infracţiuni cu violenţă: crime, violuri, tâlhării.
– conform statisticilor, rata de recidivă în rândul infractorilor eliberaţi este de circa 70%.
– în momentul de faţă (14 ianuarie 2019), în penitenciarele din ţară sunt închişi 20.940 de deţinuţi, potrivit site-ului ANP.
Lege pentru condamnări reptate la CEDO
Legea recursului compensatoriu a fost adoptată în urma repetatelor condamnări ale României la CEDO, din cauza neîndeplinirii unor standarde minime privind condiţiile de detenţie (o limită de spaţiu pentru fiecare deţinut etc). Proiectul a fost iniţiat de Ministerul Justiţiei condus de Raluca Prună şi propunea scăderea pedepselor cu 3 zile de închisoare lafiecare 30 de zile executate. Varianta a fost abandonată în Parlament şi s-a adoptat un nou proiect, care a devenit actuala lege în 2017. Faţă de proiectul iniţial, numărul de zile scăzute din pedeapsă este de 6 la fiecare 30 de zile executate, adică infractorii părăsesc mult mai repede închisoarea în baza recursului compensatoriu.
ANP: Peste 14.400 de persoane au beneficiat de prevederile legii privind recursul compensatoriu
Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) precizează că peste 14.400 de persoane au beneficiat de prevederile Legii 169/2017, peste 11.800 dintre acestea fiind eliberate ca urmare a admiterii cererii de liberare condiţionată de către instanţele de judecată competente, iar restul – la împlinirea termenului de executare a pedepsei. Din totalul persoanelor puse în libertate, beneficiare ale legii menţionate, 724 (circa 5 la sută) au revenit în penitenciar, însă nu toate din cauza unor fapte penale săvârşite după eliberare. Precizările ANP vin în contextul recentelor abordări în spaţiul public a efectelor determinate de punerea în aplicare a Legii 169/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. „Din totalul celor 14.402 persoane care au beneficiat de prevederile Legii 169/2017, un număr de 11.851 au fost liberate ca urmare a admiterii cererii de liberare condiţionată de către instanţele de judecată competente, iar restul de 2.551 au fost liberate la împlinirea termenului de executare a pedepsei”, arată ANP, într-un comunicat de presă transmis luni. Conform sursei citate, din totalul persoanelor puse în libertate, beneficiare ale prevederilor Legii 169/2017, un număr de 724 au revenit în penitenciar, reprezentând 5,02% din totalul beneficiarilor recursului compensatoriu. „Precizăm că nu toate persoanele care au revenit în penitenciar, după momentul liberării, au săvârşit fapte de natură penală în perioada postdetenţie, parte dintre acestea având pe rol alte cauze penale, în diferite stadii de instrumentare, încă dinaintea punerii în libertate”, mai arată ANP.
Sursa:romaniatv.net
