Educație și Cultură
Cei mai iscusiți meșteri populari premiați pentru păstrarea meșteșugurilor tradiționale, în cadrul Târgului de Fete de pe Muntele Găina!
Cei mai iscusiți meșteri populari din județul Alba au fost premiați, sâmbătă, în debutul Târgului de Fete de pe Muntele Găina pentru modul în care păstrează și promovează meșteșugurile tradiționale românești. Târgul, considerat una dintre cele mai mari și mai vechi sărbători populare în aer liber din România, a debutat în comuna Avram Iancu, localitate aflată la poalele Muntelui Găina, iar, sâmbătă seara, s-a mutat pe munte unde continuă până duminică seara cu un târg al meșterilor populari, spectacole folclorice și o petrecere în aer liber.
Târgul de Fete a debutat, sâmbătă, în Avram Iancu, cea mai apropiată localitate de Muntele Găina unde a avut loc ultima etapă a Festivalului concurs de tradiții și obiceiuri „Cultură pentru Cultură”, etapă dedicată meșterilor populari. Juriul concursului, format din specialiști în etnografie și folclor, a evaluat modul în care meșterii înscriși în competiție păstrează meșteșugurile tradiționale și i-a premiat pe cei mai iscusiți dintre aceștia. Astfel, Aurelia Matei din Gârda de Sus a fost declarată meșterul tradițional al județului Alba în 2019 pentru modul în care păstrează și promovează vechiul obicei al cusăturilor tradiționale.
„Îi mulțumesc Bunului Dumnezeu pentru darul pe care mi l-a hărăzit de a face haine tradiționale. Mă înclin în fața tuturor celor care apreciază munca mea și ceea ce fac eu. Totodată vreau să le spun tuturor românilor să păstreze și să promoveze tot cea ce avem mai valoros: credința în Dumnezeu, cultura și tradițiile noastre românești. Aceasta este zestrea noastră cu care trebuie să ne mândrim și să o transmitem mai departe generațiilor viitoare”, a spus meșterul tradițional Aurelia Matei.
Premii Secțiunea Meșteșuguri Tradiționale:
Meșterul tradițional al județului Alba în anul 2019: Aurelia Matei (Gârda) – cusături tradiționale
Premii speciale:
Ioan Olea (Stremț) – prelucrarea fierului
Mihaela Holiartoc (Avram Iancu) – țesături
Maria Cioara (Stremț) – meșteșugul torsului cânepei
Eugenia Tecșa (Stremț) – melițatul cânepei
Lucreția Gordeș (Feneș) – țesături
Ana Ciocănea (Stremț) – țesături cânepă
Nicolaie Beleiu (Avram Iancu) – meșteșugul lemnului
Oana Alexandra Stanciu (Săsciori) – pictură pe sticlă
Simion Tric (Stremț) – împletit coșuri
Elena Buja (Biia) – țesături
Aurel Mereu (Stremț) – împletit cânepă
Liviu Similie (Șugag) – cojocărit
Ioan Pop (Stremț) – cizmar
Daniel Haneș (Vidra) – arta lemnului
Viorel Gligor (Arieșeni) – confecționat tulnice
Traian Bădău (Avram Iancu) – arta lemnului
Nicolae Beleiu (Arieșeni) – arta lemnului
Mariana Gligor (Câmpeni) – țesături tradiționale
Daniela Anca (Laz) – pictură religioasă pe sticlă
Marian Mereu (Stremț) – țesături tradiționale
Premii de participare:
Angela Buta (Roșia Montană) – cusături
Petru Cernat (Șugag) – icoane pe sticlă
Crina Popa (Stremț) – modelaj ceramic
Monica Pop (Stremț) – cusături
Târgul de Fete de pe Muntele Găina este organizat de Consiliul Județean Alba prin Centrul de Cultură „Augustin Bena”, Primăria și Consiliul Local Avram Iancu. Târgul de Fete este cea mai mare sărbătoare românească în aer liber, fiind un brand al județului Alba, dar și al tuturor românilor. Are o vechime de sute de ani și este organizat anual în cea mai apropiată duminică de sărbătoarea Sfântului Ilie (20 iulie).
Educație și Cultură
„Săptămâna verde” la Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș: Cum a decurs
Cum a decurs „Săptămâna verde” la Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș
La Sebeș, „Săptămâna Verde” a adus o explozie de activități creative și educative, reunind comunitatea în jurul valorilor de conservare a mediului înconjurător și de promovare a unui stil de viață sustenabil.
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș a fost gazda unor evenimente pline de culoare și inspirație, aducând împreună peste 2.000 de copiii, însoțiți de părinți, bunici și cadre didactice, pentru a celebra frumusețea naturii și a învăța despre importanța protejării ei.
La Biblioteca Municipală „Lucian Blaga” Sebeș, atelierele de lectură au fost o sursă de inspirație pentru copii, care au descoperit povești captivante, cu personaje care își împărtășesc dragostea pentru natură. Micuții cititori au fost încurajați să-și exprime creativitatea și să-și pună imaginația la treabă în cadrul atelierelor de personalizare a ghivecelor pentru flori. Cu pensule în mână și culori vii, au transformat ghivecele goale în opere de artă unice, pline de farmec. Copăceii plantați în aceste ghivece au devenit simboluri vii ale angajamentului lor de a îngriji și proteja mediul înconjurător.
Elevii și preșcolarii din instituțiile de învățământ din municipiul Sebeș și împrejurimi s-au alăturat „Săptămânii Verzi” prin participarea la o serie de proiecții de filme educative și inspiraționale despre natură. În sala de evenimente a Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, copiii au călătorit virtual prin peisaje spectaculoase și au învățat despre ecosistemele unice ale planetei noastre și despre modurile în care pot contribui la conservarea lor.
Compartimentul muzeal, compus din Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeș și Casa Memorială „Lucian Blaga” din Lancrăm, și-a primit vizitatorii, atât la secţia de Știinţele Naturii – extrem de atractivă, dar și în celelalte spații expoziționale, elevii descoperind istoria orașului și a zonei, evenimente și personalități istorice, culturale și artistice. La complexul memorial „Lucian Blaga” din Lancrăm am avut onoarea de a fi vizitați de elevi din întreaga țară, dornici să descopere „curțile dorului” și să cunoască locurile pe care Lucian Blaga le-a iubit atât de mult.
„Săptămâna Verde” a fost o sărbătoare a naturii și a prieteniei, un prilej de educație și conștientizare pentru întreaga comunitate. Prin participarea activă la evenimente, ne-am reafirmat cu toții angajamentul față de protejarea mediului înconjurător și ne-am conectat cu frumusețea și importanța naturii în viața noastră.
Educație și Cultură
Care este exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș
Exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș, o bijuterie de acum 4 mii de ani
Exponatul lunii aprilie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş este un ac cu capul discoidal, care a fost descoperit la Sebeş „Podul Pripocului” într-o aşezare de epoca bronzului aparţinând fazei a II-a a culturii Wietenberg.
Piesa a fost descoperită în anul 1960 în urma cercetărilor întreprinse de muzeul sebeşean, în colaborare cu Institutul de Arheologie din Cluj.
Acul, confecţionat din bronz, are lungimea 19,6 cm şi diametrul discului de 3,9 cm şi este ornamentat printr-un şir de proeminenţe realizate prin ciocănire dinspre partea opusă în tehnica „au repoussé” dispuse pe marginile discului, din care lipseşte un mic fragment. În şirul eliptic este încadrată o cruce realizată în aceiași manieră, iar sub disc tija este torsionată. Piesa a dezvoltat de-a lungul timpului o patină nobilă de culoare verde.
Originea acestui tip de ac se găseşte la începutul epocii bronzului din Europa Centrală, iar piesa de la Sebeş poate fi datată începutul epocii bronzului mijlociu. În preistorie legăturile comerciale ale zonei Sebeşului nu se limitau în numai la ariile învecinate, existând descoperiri care atestă contacte cu spaţiile răsăritene, dar şi cu Europa Centrală. Unul dintre marile drumuri ale care lega podişul Transilvaniei de câmpia Tisei şi Europa Centrală şi trecea, de-a lungul Mureşului. Aşa stand lucrurile, nu ne surprinde prezenţa în bazinul râului Sebeş, afluent al râului Mureş, a unor bunuri de prestigiu importate din alte arii culturale, cum este acul cu cap discoidal descoperit la Sebeş.
Pe acest drum se tranzitau atât sarea, necesară triburilor din vest unde acest bun lipseşte, cât şi unele produse finite din bronz sau aur, specifice spaţiului transilvănean. La schimb cu aceste produse, erau aduse materii prime pentru obţinerea bronzului (cositor, antimoniu, plumb), în baza acestor relaţii comerciale putându-se explica prezenţa la Sebeş a unor piese de factură central europeană, cum este acul cu cap discoidal de la „Podul Pripocului”, Sebeşul fiind situat pe un drum care lega zona saliniferă de la Ocna Sibiului cu Mureşul şi, de aici, cu Transdanubia şi Europa Centrală.
Pe lângă relaţiile de schimb, acul cu cap discoidal de la Sebeş reprezintă o dovadă a simţului estetic deosebit al orfevrarilor care l-au produs, dar şi preferinţele, în ceea ce priveşte podoabele, a celor care l-au achiziţionat, putând oferi indicii asupra modei şi a gustului în materie de podoabe, în acele timpuri. Astfel, se observă legătura comunităților din zonă cu centrele metalurgice central-europene, acul la Sebeş, alături de alte descoperiri, reprezentând una dintre cele mai estice apariţii ale acestui tip de podoabă, cu mult în afara ariei în care ele se concentrează (centrul Europei). Ţinând seama de cronologia absolută realizată pe baza probelor de radiocarbon din necropola Wietenberg de la Sebeş, contemporană cu locuirea de la „Podul Pripocului”, acul poate fi datat în perioada cuprinsă între secolul XX şi jumătatea secolului al XVIII-lea î. Chr.
Educație și Cultură
Performanță de senzație la matematică a unui elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia
Elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia, performanță de senzație la matematică
-
Știriacum o săptămână
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Politicăacum 2 săptămâni
Revoluția de la 1848 din Transilvania: Pe 18 aprilie, la Blaj avea loc prima adunare a românilor din Transilvania
-
Divertismentacum o săptămână
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum o săptămână
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum 3 zile
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum 2 zile
Crenguțele de salcie: Semnificația uneia dintre cele mai cunoscute tradiții românești de Florii
-
Știriacum 2 zile
Începe SĂPTĂMÂNA MARE: Ce trebuie să faci în fiecare zi în această perioadă
-
Știriacum o săptămână
Eticheta nu e o simplă formalitate: Codul Bunelor Maniere. Care sunt regulile de bază