„Ceahlăul literaturii române”, Mihail Sadoveanu, omagiat la Alba Iulia. Fiul scriitorului, Paul Mihail Sadoveanu, își are locul de veci în Cimitirul Eroilor de la Alba Iulia

Duminică 5 noiembrie 2023, va fi omagiat la Alba Iulia, Mihail Sadoveanu, scriitorul considerat de istoria literară drept unul dintre cei mai importanți prozatori români din prima jumătate a secolului XX, numit fiind de criticul George Călinescu „Ceahlăul literaturii române”.

Programul zilei de 5 noiembrie 2023 se va desfășura pe Aleea Scriitorilor, la bustul lui Mihail Sadoveanu, unde va fi prezentat un medalion literar și vor fi depuse flori în amintirea celui ce și-a scris o parte din operă pe frumoasa Vale a Sebeșului din județul Alba. În aceeași zi pe pagina de Facebook a Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba vor fi prezentate informații și fotografii care oglindesc viața și activitatea literară a lui Mihail Sadoveanu. Scriitorul Mihail Sadoveanu s-a născut la 5 noiembrie 1880, în Pașcani și a fost unul dintre cei mai prolifici prozatori români. Este cunoscut mai ales pentru romanele sale istorice, deși autorul a creat pagini nemuritoare despre lumea țărănească și natura României și a scris reportaje și pagini memorialistică cu adevărat importante. Mihail Sadoveanu a colaborat cu numeroase ziare și reviste, dar grăitoare pentru opera sa rămân volume precum: „Neamul Șoimăreștilor”, „Frații Jderi”, „Zodia Cancerului”, „Baltagul”, etc.  În anul 1921, Mihail Sadoveanu este ales membru al Academiei Române, iar după ce Societatea Scriitorilor a fost reorganizată în Uniunea Scriitorilor din România, Sadoveanu a devinit președintele acesteia în anul 1950.  În peregrinările sale prin țară, scriitorul Mihail Sadoveanu a fost profund impresionat de frumuseţea Văii Sebeşului, pe care a numit-o Valea Frumoasei și căreia i-a dedicat două dintre scrierile sale: „Valea Frumoasei” (1938) și ,,Poveștile de la Bradu-Strîmb” (1941).
În 1927 își construiește la Bradu’ Strâmb o cabană, pe un teren donat de amicul său Ionel Pop, cu care împărtășea pasiunea pentru pescuit și vânătoare. În anul 1943, împreună cu scriitorul Ionel Pop, Sadoveanu a hotărât să ridice în apropierea cabanei și o bisericuță de lemn. Atât bisericuța, cât și cabana, au fost strămutate în anul 1983 pentru a face loc lacului de acumulare de la Oașa. Biserica de lemn a fost mutată în curtea Mănăstirii Oașa, în timp ce cabana cunoscută până în zilele noastre sub denumirea de „Casa Sadoveanu” este situată pe malul lacului de acumulare, în Munții Șureanu, la aproape 1.500 de metri altitudine.  De meleagurile noastre l-a legat mai târziu și faptul că fiul său, Paul-Mihu Sadoveanu, a căzut la datorie în cel de-al doilea Război Mondial, fiind înmormântat în cimitirul eroilor din Alba Iulia.

Fiul scriitorului roman Mihail Sadoveanu, pe numele sau Paul Mihail Sadoveanu, isi are locul de veci in Cimitirul Eroilor de la Alba Iulia. Acesta a murit la varsta de 24 de ani in luptele de la Turda din 1942, pentru eliberarea Ardealului. A fost decorat post-mortem, cu ordinul „Coroana Romaniei”. Paul-Mihu Sadoveanu (n. 3 iulie 1920, Iași, România – d. 22 septembrie 1944, Luna, Cluj, România) a fost un prozator român, căzut eroic pe front în luptele pentru eliberarea părții de nord-vest a Transilvaniei de sub ocupația Ungariei Horthyste. S-a născut la Iași, fiind fiul cel mai mic al prozatorului Mihail Sadoveanu și a soției sale, Ecaterina. A urmat studiile primare în orașul natal, apoi a efectuat studii secundare la Școala Normală „Vasile Lupu” din Iași, unde a fost coleg cu viitorul pictor Ștefan Hotnog și cu viitorul medic Paul Cortez, și la Liceul „Sf. Sava” din București, susținând examenul de bacalaureat în 1939. S-a înscris apoi la Facultatea de Drept a Universității din București, dar a fost nevoit să-și întrerupă studiile după doi ani (1940-1942), fiind mobilizat în Armata Română și trimis la studii la Școala militară de ofițeri rezervă nr. 3 din Câmpulung-Muscel (1942-1944). În ziua de 22 septembrie 1944 plutonul lui Paul-Mihu Sadoveanu a primit misiunea să ocupe cota 132 de la nord de satul Luna (jud. Turda, azi în jud. Cluj). Plutonul a cucerit înălțimea cu prețul jertfei majorității ostașilor. Paul-Mihu Sadoveanu a fost lovit mortal de un glonț în cursul asaltului. A fost inmormantat în cimitirul eroilor din Alba Iulia. Paul-Mihu Sadoveanu a fost decorat post-mortem cu Ordinul „Coroana României” cl. a V-a cu spade. Paul-Mihu Sadoveanu a avut din instinct o atracție către literatură, având imaginație de povestitor și promițând să-și construiască o carieră de scriitor cu contururi ferme.] A scris o singură carte, Ca floarea câmpului…, pe care nu a mai apucat să o definitiveze și care a fost publicată postum în 1944. În ziua de 22 septembrie 1944 plutonul lui Paul-Mihu Sadoveanu a primit misiunea să ocupe cota 132 de la nord de satul Luna (jud. Turda, azi în jud. Cluj). Aflat în fruntea infanteriștilor săi, sublocotenentul Sadoveanu s-a avântat spre pantele dealului, fiind întâmpinat de o ploaie de gloanțe. Plutonul a cucerit înălțimea cu prețul jertfei majorității ostașilor. Paul-Mihu Sadoveanu a fost lovit mortal de un glonț în cursul asaltului. Mihail Sadoveanu a fost anunțat de moartea fiului său printr-o telegramă din 23 septembrie 1944 și, după cum i-a spus Valeria Sadoveanu lui Constantin Mitru, s-a retras în cameră fără să scoată niciun cuvânt și a stat închis acolo timp de trei zile. A ieșit din cameră abia în dimineața celei de-a patra zile și ar fi spus „ca pentru sine”: „Ardealul merita această jertfă”. Din cauza distanței mari față de linia frontului și a lipsei mijloacelor de transport, Mihail Sadoveanu și familia lui nu au putut ajunge în zona Turdei pentru a ridica trupul lui Paul-Mihu și a-l transporta la București, iar scriitorul i-a telefonat lui Ionel Pop, prietenul lui de vânătoare de la Oașa, și l-a rugat să se ocupe de înmormântare. Ionel Pop, imobilizat la Sibiu, l-a trimis pe nepotul său, avocatul dr. Ionel Sava, care a adus trupul lui Paul-Mihu la Alba Iulia și l-a înmormântat[10] în cimitirul eroilor din Alba Iulia. Paul-Mihu Sadoveanu a fost decorat post-mortem cu Ordinul „Coroana României” cl. a V-a cu spade. Corespondentul ziarului Voința Transilvaniei consemna în ediția din 22 octombrie 1944 jertfa sublocotenentului Paul-Mihu Sadoveanu, considerând-o „deosebit de prețioasă” pentru neamul românesc din două motive: atât datorită curajului și spiritului de inițiativă al ofițerului, cât și datorită talentului literar de care începea să dea dovadă.

Sursa:wikipedia.org, jurnalfm.ro, biblioteca judeteana alba

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE