Știri
Ce drepturi au angajaţii în cazul unui accident de muncă?
Salariatii care sunt victime ale accidentelor de munca si ale bolilor profesionale pot beneficia, in baza unei asigurari, de mai multe servicii medicale gratuite, precum si de programe de recuperare a capacitatii de munca. Ce este asigurarea pentru accidente de munca, cand si cine trebuie sa o incheie, precum si care sunt contributiile ce trebuie platite statului pentru ea, aflati pe radiounirea.ro.
Asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale este obligatorie pentru toti cei ce utilizeaza forta de munca angajata cu contract individual de munca, aceasta indatorire fiind reglementata de Legea nr. 346/2002, republicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 251, din 8 aprilie 2014.
Mai precis, potrivit acestui act normativ, asigurarea „face parte din sistemul de asigurari sociale, este garantata de stat si cuprinde raporturi specifice prin care se asigura protectia sociala a salariatilor impotriva diminuarii sau pierderii capacitatii de munca si decesului acestora ca urmare a accidentelor de munca si a bolilor profesionale”.
Prin urmare, sunt asigurati obligatoriu functionarii publici si toti salariatii incadrati pe baza unui contract individual de munca, indiferent de durata acestuia. In acelasi timp, vor fi asigurati automat ucenicii, elevii si studentii, pe toata durata efectuarii practicii profesionale, dar si somerii, pe toata durata efectuarii practicii profesionale in cadrul cursurilor organizate potrivit legii.
De asemenea, de asigurare beneficiaza inclusiv persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti.
Mai mult decat atat, Legea nr. 346/2002 stabileste ca si angajatii romani care presteaza munca in strainatate din dispozitia angajatorilor romani au calitatea de asigurat, ca de altfel si cetatenii straini sau apatrizii care presteaza munca pentru angajatori romani, pe perioada in care au domiciliul sau resedinta in Romania.
De asigurare pot beneficia chiar si persoanele care nu sunt angajate in baza unui CIM. Este vorba de cei aflati intr-una dintre urmatoarele situatiile:
• asociat unic, asociati, comanditari sau actionari;
• comanditati, administratori sau manageri;
• membri ai asociatiei familiale;
• persoane autorizate sa desfasoare activitati independente;
• persoane angajate in institutii internationale;
• proprietari de bunuri si/sau arendasi de suprafete agricole si forestiere;
• persoane care desfasoara activitati agricole in cadrul gospodariilor individuale sau activitati private in domeniul forestier;
• membri ai societatilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultura;
• alte persoane interesate, care isi desfasoara activitatea pe baza altor raporturi juridice decat cele mentionate anterior
Acestia se pot asigura in sistemul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale pe baza de contract individual de asigurare, caz in care vor depune la CNPP o declaratie de venituri si vor comunica, in termen de 15 zile, orice modificare intervenita cu privire la propriul statut.
De ce drepturi beneficiaza salariatii asigurati?
Conform Legii nr. 346/2002, asigurarea are drept scop prevenirea accidentelor de munca , dar si reabilitarea medicala si socioprofesionala a asiguratilor, victime ale accidentelor de munca si ale bolilor profesionale. In plus, tot in baza acestei asigurari, salariatii care se ranesc la serviciu pot primi bani pe termen lung si scurt, sub forma de indemnizatii si alte ajutoare.
Concret, asiguratii sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale au dreptul la urmatoarele prestatii si servicii:
• reabilitare medicala si recuperarea capacitatii de munca;
• reabilitare si reconversie profesionala;
• indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca;
• indemnizatie pentru trecerea temporara in alt loc de munca si indemnizatie pentru reducerea timpului de munca;
• compensatii pentru atingerea integritatii;
• despagubiri in caz de deces;
• rambursari de cheltuieli.
1. Reabilitarea medicala si recuperarea capacitatii de munca
Legea republicata recent stabileste ca asiguratii au dreptul la prestatii medicale pentru investigarea, diagnosticarea, reabilitarea starii de sanatate, precum si recuperarea capacitatii de munca. Astfel, asiguratii vor beneficia, gratuit, de urmatoarele:
• asistenta medicala de urgenta la locul accidentului, in mijloacele de transport specializate si in unitatile spitalicesti;
• tratament medical ambulatoriu, analize medicale si medicamente, prescrise de medic;
• servicii medicale in spitale sau in clinici specializate pentru boli profesionale;
• tratament de recuperare a capacitatii de munca in unitati de specialitate;
• servicii de chirurgie reparatorie;
• cure balneoclimaterice;
• investigatii de specialitate si analize de laborator, necesare in vederea stabilirii caracterului de profesionalitate al bolilor
Totodata, asiguratii au dreptul si la dispozitive medicale in vederea corectarii si recuperarii deficientelor organice, functionale sau fizice cauzate de accidente de munca si boli profesionale.
Mai mult decat atat, angajatii beneficiaza si de programe individuale de recuperare, stabilite de medicul specialist al CNPP. Conform legii, programele pot include si tratament balnear, a carui durata va fi de 15-21 de zile si va fi stabilita de medicul asiguratorului.
Atentie! Asiguratii au obligatia sa urmeze si sa respecte programele individuale de recuperare stabilite de medicul specialist. In caz contrar, dreptul la aceste servicii va fi suspendat de CNPP.
Tratamentul medical in perioada programului individual de recuperare, precum si cazarea si masa in unitatile medicale se suporta de catre CNPP, care are obligatia de a achita contravaloarea serviciilor medicale acordate pana cand se realizeaza:
• restabilirea starii de sanatate sau ameliorarea deficientelor de sanatate survenite in urma unui risc asigurat;
• prevenirea diminuarii ori a pierderii capacitatii de munca si a necesitatii de ingrijire permanenta
2. Reabilitare si reconversie profesionala
Serviciile pentru reabilitare si reconversie profesionala se acorda de CNPP doar la solicitarea asiguratilor care, desi nu si-au pierdut complet capacitatea de munca, nu mai pot desfasura activitatea pentru care s-au calificat, ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale.
Practic, CNPP va asigura plata cheltuielilor privind serviciile medicale si psihologice pentru aprecierea starii fizice, mentale si aptitudinale in vederea reconversiei profesionale, precum si costul cursurilor de calificare sau de reconversie. In plus, asiguratul va primi si o indemnizatie pe durata cursurilor de calificare si de reconversie, care se acorda lunar si reprezinta 70% din salariul de baza brut al persoanei asigurate, avut la data survenirii accidentului de munca sau a bolii profesionale.
Acest ajutor financiar lunar se acorda numai daca persoana asigurata respecta dispozitiile cu privire la:
• institutia la care urmeaza sa se desfasoare cursul;
• programul de instruire;
• modalitatea de absolvire.
„Indemnizatia se acorda numai daca persoana asigurata nu beneficiaza, pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie, de indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca sau de pensie de invaliditate gradul III, acordata potrivit legii”, se mai arata in documentul citat.
3. Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca
Potrivit legii, asiguratii beneficiaza de o indemnizatie pe perioada in care se afla in incapacitate temporara de munca in urma unui accident de munca sau a unei boli profesionale, in baza unui certificat medical. Acest document trebuie vizat in mod obligatoriu, prin grija angajatorului, de directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, respectiv de casa teritoriala de pensii in a carei raza se afla sediul angajatorului sau domiciliul asiguratului.
Cuantumul indemnizatiei reprezinta 80% din media veniturilor salariale brute realizate in ultimele 6 luni anterioare manifestarii riscului si va fi suportata, in primele 3 zile de incapacitate, de catre angajator. Incepand din a 4-a zi de incapacitate, banii se asigura din contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.
Atentie! Cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca in cazul urgentelor medico-chirurgicale este de 100% din media venitului lunar asigurat din ultimele 6 luni anterioare manifestarii riscului.
Durata de acordare a indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca este de 180 de zile in intervalul de un an, socotita din prima zi de concediu medical. Concediul medical poate fi, insa, prelungit, pentru cel mult 90 de zile, in functie de evolutia cazului si de rezultatele actiunilor de recuperare. Pe de alta parte, medicul poate decide reluarea activitatii in acelasi loc de munca sau in alt loc de munca ori poate propune chiar pensionarea de invaliditate.
4. Indemnizatia pentru trecerea temporara in alt loc de munca si indemnizatia pentru reducerea timpului de munca
Asiguratii care, din cauza unei boli profesionale sau unui accident de munca, nu isi mai pot desfasura activitatea la locul de munca anterior manifestarii riscului asigurat pot trece temporar in alt loc de munca. Mai mult chiar, in cazul in care venitul salarial brut lunar realizat de asigurat la noul loc de munca este inferior mediei veniturilor sale lunare din ultimele 6 luni, calculate de la momentul depistarii afectiunii, el va avea dreptul la o indemnizatie pentru trecerea temporara in alt loc de munca.
In ceea ce priveste indemnizatia pentru reducerea timpului de lucru cu o patrime din durata normala, aceasta se acorda asiguratilor care nu mai pot realiza durata normala de munca din cauza unor afectiuni cauzate de accidente de munca sau boli profesionale.
Potrivit prevederilor legale, ambele tipuri de indemnizatii se acorda la propunerea medicului curant, cu avizul medicului specialist CNPP, pentru cel mult 90 de zile intr-un an calendaristic, in una sau mai multe etape.
„Cuantumul lunar al indemnizatiilor este egal cu diferenta dintre media veniturilor salariale din ultimele 6 luni si venitul salarial brut realizat de asigurat la noul loc de munca sau prin reducerea timpului normal de munca, fara a se depasi 25% din baza de calcul”, se arata in Legea nr. 346/2002.
5. Compensatii pentru atingerea integritatii
Reglementarile in vigoare prevad ca asiguratii care, in urma accidentelor de munca sau a bolilor profesionale, raman cu leziuni permanente care produc deficiente si reduc capacitatea de munca intre 20-50%, au dreptul la o compensatie pentru atingerea integritatii. Acest drept se acorda la solicitarea persoanei indreptatite si doar pe baza deciziei medicului stabilit de CNPP.
Compensatia pentru atingerea integritatii reprezinta o suma fixa in bani si se acorda integral, o singura data, fara a afecta celelalte drepturi sau indemnizatii la care este indreptatit asiguratul, si nu este luata in baza de calcul pentru determinarea acestor drepturi.
Cuantumul compensatiei pentru atingerea integritatii se stabileste in functie de gravitatea leziunii, in limita unui plafon maxim de 12 salarii medii brute.
6. Despagubiri in caz de deces
Asigurarea pentru accidente de munca acopera si despagubirile in caz de deces. Astfel, in cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale, de despagubire va beneficia o singura persoana, care poate fi: sotul supravietuitor, copilul, parintele, tutorele, curatorul, mostenitorul, in conditiile dreptului comun, sau, in lipsa acesteia, persoana care dovedeste ca a suportat cheltuielile ocazionate de deces.
Cererea pentru obtinerea despagubirii in caz de deces se depune la sediul CNPP, insotita de actele din care rezulta dreptul solicitantului. In cazul deciziei de admitere a cererii, institutia va realiza plata banilor in termen de 15 zile.
Cuantumul despagubirii in caz de deces este de 4 salarii medii brute.
7. Rambursari de cheltuieli
Dispozitiile stipuleaza ca asiguratorul, adica CNPP, va rambursa cheltuielile ocazionate de transportul de urgenta, in cazuri temeinic justificate, atunci cand salvarea victimei impune utilizarea altor mijloace decat cele uzuale.
De asemenea, asiguratul isi va primi banii inapoi si in cazul aplicarii dispozitivelor medicale implantabile prin interventie chirurgicala in vederea recuperarii deficientelor organice, functionale sau fizice cauzate de accidente de munca si boli profesionale.
Totodata, institutia va rambursa si banii cheltuiti pe confectionarea ochelarilor, a aparatelor acustice, a protezelor oculare, daca acestea au fost deteriorate in urma unui accident de munca soldat cu vatamari corporale.
Cum se realizeaza constatarea accidentelor de munca si a bolilor profesionale?
Potrivit Legii nr. 346/2002, accidentele soldate cu incapacitate de munca sau cu decesul asiguratilor vor fi comunicate catre CNPP de angajatori, de indata ce vor lua la cunostinta despre eveniment. De asemenea, comunicarea poate fi realizata si de asigurat sau de urmasii acestuia, in cazul in care accidentul de munca s-a soldat cu decesul asiguratului.
Pentru constatarea cazului asigurat si stabilirea drepturilor de asigurare, CNPP are acces si recurge la procesul-verbal de cercetare, intocmit de autoritatea competenta care efectueaza cercetarea accidentelor soldate cu incapacitate temporara de munca, invaliditate si deces.
Institutia va verifica modalitatea in care a fost efectuata cercetarea si va decide asupra caracterului de munca al accidentului urmat de incapacitate temporara de munca. „In scopul stabilirii caracterului profesional al accidentului urmat de incapacitate temporara de munca, asiguratorul (CNPP, n.red.) poate coordona direct cercetarea accidentului, poate efectua o ancheta proprie sau poate evalua dosarul de cercetare intocmit de comisia angajatorului, dupa caz”, se mentioneaza in Legea nr. 346/2002.
Drepturile de asigurare se acorda astfel:
• pentru accidente de munca, in baza procesului-verbal de cercetare a accidentului de munca
• pentru boli profesionale, in baza formularului de declarare finala a bolii profesionale
Pana la stabilirea caracterului de munca al accidentului sau caracterului profesional al bolii, contravaloarea serviciilor medicale acordate va fi suportata, conform prevederilor legale, din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, urmand ca decontarea sa se realizeze ulterior din contributiile de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.
Cotele contributiilor de asigurare pentru accidente de munca
Asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale implica si unele contributii ce trebuie virate lunar la stat. Astfel, in cazul salariatilor incadrati in baza unui CIM, acestea vor fi platite de angajator, in timp ce aceia care incheie contract individual de asigurare vor plati personal contributia. In cazul somerilor, contributia se suporta integral din bugetul asigurarilor pentru somaj, se datoreaza pe toata durata efectuarii practicii profesionale in cadrul cursurilor organizate potrivit legii si se stabileste in cota de 1% aplicata asupra cuantumului drepturilor acordate pe perioada respectiva.
Important! Angajatorii nu datoreaza contributii pentru ucenicii, elevii si studentii care efectueaza practica profesionala.
Citeşte şi Peste 50 de accidente de muncă, în Alba, de la începutul acestui an
Contributia se stabileste astfel incat sa acopere costul prestatiilor si serviciilor pentru cazurile asigurate, cheltuielile pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, precum si cheltuielile administrative. Mai exact, contributiile se stabilesc in functie de tarife si clase de risc.
Clasa de risc reprezinta gradul de risc de accidentare in munca si de imbolnavire profesionala, fiind definita de HG nr. 144/2008, care aproba Normele metodologice de calcul al contributiei de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale. Clasele de risc se stabilesc pe categorii de activitati ale economiei nationale, iar fiecarei clase ii corespunde un tarif de risc pentru accidente de munca si boli profesionale.
Practic, in baza tarifului de risc se calculeaza contributia pentru accidente de munca si boli profesionale datorata bugetului asigurarilor sociale de stat. Conform reglementarilor, tariful de risc, respectiv cota de contributie, are valoarea cuprinsa intre 0,15% si 0,85%, aplicata asupra bazei lunare de calcul, respectiv asupra sumei veniturilor brute realizate lunar.
In ceea ce priveste perioada de referinta pentru stabilirea contributiei de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale datorata de angajator la stat, aceasta este 2009-2011.
Potrivit Legii nr. 346/2002, contributia datorata de persoanele fizice care nu sunt angajate in baza CIM este unica, in valoare de 1%, aplicata asupra venitului lunar asigurat, indiferent de activitatea prestata. „Baza lunara de calcul pentru aceste contributii o reprezinta venitul lunar prevazut in contractul individual de asigurare, care nu poate fi mai mic decat salariul de baza minim brut pe tara”, se precizeaza in actul normativ citat.
Acelasi document stabileste ca, in cazul angajatorilor, contributia de asigurare se determina prin urmatoarea formula:
unde:
* TR – tariful de risc aferent clasei CAEN declarata de angajator;
* BC – baza lunara de calcul corespunzatoare lunii anterioare perioadei de plata a contributiei.
Formula este neschimbata de cativa ani, insa tarifele de risc au fost modificate in iunie 2013, motiv pentru care pot exista situatii in care procentul luat in calcul pentru contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale creste, precum si situatii in care acesta scade. Prin urmare, in primul caz, cheltuielile cu taxele salariale suportate si platite de angajator cresc, iar in cel de-al doilea caz cheltuielile cu aceste taxe salariale se reduc, a explicat, acum ceva timp, pentru AvocatNet.ro, Alina Musat, Payroll Manager in cadrul Finexpert.
„Totusi, avand in vedere faptul ca procentul in baza caruia se calculeaza contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale este subunitar, cresterile sau diminuarile, dupa caz, sunt nesemnificative”, a precizat expertul, care a adaugat ca sunt si angajatori pentru care tariful de risc a ramas neschimbat.
Concret, in urma actualizarii tarifelor in 2013, pentru codul CAEN 6209 „Alte activitati de servicii privind tehnologia informatiei”, tariful de risc a crescut de la 0.178% la 0.205%, in timp ce pentru CAEN 7022 „Activitati de consultanta pentru afaceri si management” procentul a scazut de la 0.214% la 0.168%, a exemplificat Musat. In acelasi timp, in cazul CAEN 6920 „Activitati de contabilitate si audit financiar, consultanta in domeniul fiscal” se pastreaza neschimbat procentul de 0.150%.
Potrivit legii, CNPP poate aproba anual majorari sau reduceri ale cotelor contributiilor de asigurare, in functie de urmatoarele criterii:
• numarul accidentelor de munca si al bolilor profesionale pe o perioada de referinta;
• gravitatea consecintelor accidentelor de munca si a bolilor profesionale;
• volumul cheltuielilor pentru prestatii si servicii de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale;
• existenta locurilor de munca incadrate in conditii deosebite sau speciale.
Sursa avocatnet.ro
Știri
APRILIE, Prier: Datini, tradiții și obiceiuri românești
Prier înseamnă timp favorabil, prielnic atât pentru semănatul holdelor dar și pentru turmele de animale. Datini, tradiții și obiceiuri românești, în luna aprilie
Conform tradiției populare românești, luna aprilie se mai numește și „Prier”. Această denumire populară, a lunii aprilie, provine de la verbul “a prii” și înseamnă timp prielnic pentru semănături, ori lucrări în gospodărie .
Când vremea este înșelătoare, cu timp friguros și secetos pentru lucrările de primăvară, aprilie anunță sărăcie și se numește și ”Traistă-n băț”. De fapt, în spiritualitatea populară se și spune că ”Prier priește, dar și jupuiește!”, aluzie la zilele capricioase, cu timp potrivnic lucrărilor de sezon. În această lună se continuă semănatul de primăvară, început în martie. Acum se închid țarinile, ceea ce înseamnă că oile și vitele nu mai au voie să pască libere iar pășunatul devălmaș este întrerupt pentru câteva luni, se formează turmele, se repară gardurile țarinilor, se tund oile înainte de a fi urcate la munte etc. Se mai spune, despre luna aprilie, că este o lună capricioasă în care vremea va fi ori geroasă, ori călduroasă. Totodată, în luna lui aprilie se fac prevestiri ale vremii ce va urma, astfel se nasc o parte din superstițiile acestei luni.
Dacă în luna lui Prier este vreme frumoasă și călduroasă, atunci luna mai va avea vreme rece, cu înghețuri; Dacă la Prier este vreme posomorâtă și rece, atunci luna lui mai va avea vreme frumoasă și călduroasă; Negura de la răsărit, din luna aprilie, e semn bun pentru anul în curs; Dacă în aprilie tună și fulgeră, atunci nu există motive să ne temem de ger; Vremea frumoasă din luna aprilie ne va aduce o vară furtunoasă, etc.
Veseli de 1 aprilie – superstiții de 1 aprilie
Ziua Păcălelilor şi Ziua internațională a păsărilor. Dar pe noi ne interesează primul aspect. De unde vine? Cum se … manifestă? şi ce superstiții avem de 1 Aprilie?
Ziua de 1 Aprilie a fost întotdeauna un prilej de distracție şi cum e sănătos să râzi, ne bucurăm şi noi când avem prilejul. Se pare că originile acestei zile se regăsesc, ca multe alte obiceiuri, în schimbarea calendarului gregorian. Se spune că, odată cu această schimbare, mulți nu s-au putut obişnui cu noile date ale sărbătorilor. Și atunci, în timpul lui Carol al IX-lea, mulți neadaptați sărbătoreau Anul Nou la… 1 Aprilie! Cei ce sărbătoreau astfel erau numiți „nebuni de Aprilie”. Apoi obiceiul s-a perpetuat până-n zilele noastre, pierzându-şi semnificația inițială şi păstrând doar… ”nebunia”. Pentru că e o nebunie veselă şi plăcută! Superstiţia spune că păcăleala de 1 Aprilie trebuie făcută până la ora 12:00, cele după această oră, se zice că aduc ghinion. Tot o superstiţie spune că în ziua de 1 Aprilie nu se fac căsătorii, pentru că: ori acestea nu durează, se destramă, ori soţul va fi „sub papuc”. La noi, se spune că dacă nu păcăleşti pe nimeni de 1 Aprilie, tot anul până la celălalt 1 Aprilie vei fi tu cel păcălit. Tot anul? Nu-i cam mult? Dar dacă aşa zice superstiţia, să ne grăbim să păcălim pe cineva. Pardon: ce vă spunem mai jos nu-i păcăleală.
Sărbătoarea Floriilor – tradiții și obiceiuri
Intrarea Domnului în Ierusalim sau Floriile este prima sărbătoare cu dată schimbătoare din calendarul anului bisericesc. Totodată, Floriile deschid ciclul sărbătorilor pascale, care se încheie la Înălțarea Domnului. În ziua de Florii există obiceiul de a merge la Biserică cu ramuri de salcie înmugurite, pentru a fi sfințite de către preot. Conform tradiției creștine, obiceiul ne amintește de intrarea triumfală a Domnului în Ierusalim, înainte de Patimi, când a fost întâmpinat de mulțime cu ramuri de măslin și crenguțe de palmier sau flori. Crenguțele de salcie vor fi împărțite credincioșilor ce au participat la slujba de Florii. Aceștia vor lua crenguțele acasă și le vor pune la geamuri, la uși și la porți pentru a le apăra casele de rele și necazuri. În unele zone ale țării, oamenii de la sate se încing cu ramurile de salcie, peste mijloc, deoarece se spune că acest ritual îi apără de boli și îi face mai robuști. Exista și obiceiul ca părinții sa-și lovească copiii cu nuielușa de salcie, când veneau de la biserică. Credeau că așa vor crește sănătoși și înțelepți. Oamenii le puneau și pe pomii fructiferi, pentru a-i ajuta să rodească. Exista credința că abia acum pomii prind putere să rodească. De aceea, nu se plantau pomi înainte de Florii, de teama ca aceștia să nu rămână fără rod. În ziua de Florii, stupii erau împodobiți cu ramurile de salcie sfințite, ca albinele să se bucure de binecuvântarea divină. În unele sate, mâțișorii erau aruncați în curte când începea să bată grindina. Însă, ramurile de salcie aveau în principal menirea de a-i feri pe oameni de duhurile necurate, sau erau utilizate și în scopuri terapeutice, oamenii înghițeau mâțișori de pe ramura de salcie, pentru a fi feriți de diferite boli. Un alt obicei, întâlnit în ziua de Florii, este acela de a trece pe la mormintele rudelor pentru a le agăța de cruci crenguțele de salcie, astfel aceștia vor ști că Paștele se apropie. Tot în ziua de Florii, șnurul de mărțișor se va agăța într-un copac înmugurit sau înflorit pentru a avea sănătate și belșug în anul ce urmează. Totodată, ziua de Florii este prilej de sărbătoare pentru cei cu nume de flori, deoarece își serbează onomastica.
Obiceiul Lazaritelor
Înainte de a intra în Ierusalim, Hristos l-a înviat pe Lazăr. Învierea lui Lazăr este simbolul învierii viitoare a neamului omenesc. În popor se crede că Lazăr era un fecior tânăr, fratele fetei care s-a căsătorit cu Dragobete, Cap de Primăvară. Potrivit tradiției, într-o sâmbătă Lazăr a plecat cu oile la păscut, lăsând-o pe mama sa să facă plăcinte. Urcând întru-un copac să ia muguri pentru animale, își aduce aminte de plăcinte. Se grăbește să coboare, cade și moare. Potrivit legendei că Lazăr ar fi murit de dorul plăcintelor, exista obiceiul ca în această sâmbătă, femeile de la țară să facă ofranda de pomenire a morților împărțind plăcinte de post. Profesorul Ion Ghinoiu afirma că în ajunul sau sâmbăta Floriilor, se efectua un ceremonial complex, numit Lazarita, care era structurat după modelul colindelor. Ion Ghinoiu afirma că Lazarita era un ceremonial la care participau numai fetele. „Una din fete, numita Lazarita, se îmbrăca în mireasă și colinda împreună în fața ferestrelor caselor unde au fost primite. Lazarita se plimba cu pași domoli, înainte și înapoi, în cercul format de colindătoarele care povestesc, pe o melodie simpla, drama lui Lazăr sau Lazarica: plecarea lui Lazăr de acasă cu oile, urcarea în copac pentru a da animalelor frunza, moartea neașteptată prin căderea din copac, căutarea și găsirea trupului neînsuflețit de către surioarele lui, aducerea acasă, scăldatul ritual în lapte dulce, îmbrăcarea mortului cu frunze de nuc, aruncarea scaldei mortului pe sub nuci”.
Sărbătoarea dinților
Ziua de 11 aprilie este dedicată Sfântului Antipa, despre care oamenii din popor cred că vindecă durerile de dinți și măsele. Sfântul Antipa s-a rugat pentru cei care îi vor face pomenire să fie feriți de patimi și de alte boli, între care și nesuferita durere a dinților.
Sursa:azm.gov.ro, sursa foto:dragusanul.ro
Știri
Ziua Păcălelilor: Originea acestei zile și cum este sărbătorită în alte țări. Nimeni nu are voie să se supere pe 1 aprilie
De Ziua Păcălelilor nimeni nu are voie să se supere: Care este originea zilei
În fiecare an, la 1 aprilie, oamenii din lumea întreagă marchează Ziua păcălelilor, cunoscută și ca Ziua păcălitului sau Ziua nebunilor, când fiecare încearcă, cu mai mult sau mai puțin succes, să-i facă o șotie colegului, prietenului, vecinului, unui membru de familie, mai exact, toată lumea păcălește pe toată lumea.
Celebrarea Zilei Pacalelilor isi are originile in Franta, in secolul al XVI-lea, cand a fost adoptat calendarul Gregorian, care a mutat Anul Nou de la 1 aprilie la 1 ianuarie. Vestea noului calendar s-a raspandit incet iar cei care continuau sa sarbatoreasca anul nou de 1 aprilie era considerati ″pacalitii de 1 aprilie″.
In Franta, 1 APRILIE, ZIUA PACALELILOR, este numita Poisson d’Avril, adica „pestele de aprilie”, cu referire la un peste tanar, usor de capturat. Francezii obisnuiesc sa-si pacaleasca prietenii lipind-le pe spate un peste de hartie. In momentul in care cineva descopera farsa, acesta trebuie sa strige „Poisson d’Avril!”.
Timp de 200 de ani, practica farselor de 1 APRILIE, ZIUA PACALELILOR, s-a raspandit in Anglia si in Statele Unite. Toate farsele trebuie sa fie facute pana la ora pranzului. Orice farsa facuta dupa aceasta ora va aduce ghinion farsorului.
ZIUA PACALELILOR, 1 APRILIE – Cei care nu raspund cu zambetul pe buze unei farse facute de vor fi urmariti de ghinion tot anul. Barbatii pacaliti de o femeie frumoasa de Ziua Pacalelilor vor ajunge sa o ia de nevasta, sau, daca barbatul este casatorit, cei doi vor ramane prieteni foarte buni.
Originea acestui obicei nu este cunoscută cu exactitate. Unii consideră că aceasta este legată de schimbarea anotimpului, în timp ce alții cred că provine de la adoptarea noului calendar. Ipoteza acceptată de majoritate, însă, susține că obiceiul păcălelilor de 1 aprilie a apărut în vestul Europei, pe la jumătatea secolului al XVI-lea, conform site-ului www.infoplease.com. În vechiul calendar iulian, Anul Nou se sărbătorea la 1 aprilie, dar în 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut trecerea de la vechiul calendar iulian la noul calendar, care avea să-i poarte numele — calendarul gregorian, sărbătoarea Anului Nou mutându-se de atunci pe 1 ianuarie. Oamenii au avut probleme în a se obișnui cu noua dată a acestei sărbători și au continuat să-și trimită felicitări și să-și facă urări tot pe 1 aprilie. Cei care continuau să sărbătorească Anul Nou la 1 aprilie au fost numiți „nebuni de aprilie”, de unde și denumirea de Ziua nebunilor (April Fools’ Day) sau Ziua păcălelilor. Cu timpul, felicitările trimise pentru Anul Nou la 1 aprilie au început să fie considerate farse, fiind însoțite adeseori de cadouri hazlii, relatează Agerpres.
Ziua de 1 aprilie este recunoscută ca Zi a păcălelilor în majoritatea țărilor lumii. Marcată mai întâi în Europa, a trecut peste ocean și s-a răspândit apoi în majoritatea țărilor de pe glob. Este totuși sărbătorită cu preponderență în Europa și în America și mai puțin de civilizațiile orientale.
La noi în țară, Ziua păcălelilor se sărbătorește începând cu secolul al XIX-lea. Potrivit site-ului www.istorie-pe-scurt.ro, se obișnuiește ca farsele să fie făcute până la ora prânzului, altfel acestea aduc ghinion păcăliciului. Tradiția spune că dacă o fată frumoasă reușește să te păcălească, trebuie să o iei de nevastă sau măcar să fii prietenul ei. Dar nu este indicat să te căsătorești la 1 aprilie, pentru că bărbatul însurat în această zi va fi toată viața sub papucul nevestei. Copiii născuți la 1 aprilie vor avea succes pe aproape toate planurile, dar ar fi bine să stea departe de jocurile de noroc.
Prin celebrarea acestei sărbători, ziua de 1 aprilie devine un prilej de bucurie și de distracție pentru toți cei care au simțul umorului, sau, așa cum spunea scriitorul Mark Twain, „ziua de 1 aprilie este ziua în care ne amintim ce suntem în celelalte 364 de zile ale anului”.
Alte superstitii de 1 APRILIE – ZIUA PACALELILOR:
=> In regiunea Tirol, din Elvetia, un manunchi de paie este ingropat de 1 APRILIE, pentru ca recolta sa fie bogata in sezonul urmator.
=> Copiii nascuti de ZIUA PACALELILOR vor fi norocosi in afaceri, dar vor fi urmariti de ghinion la jocurile de noroc.
=> Indragostitii nu ar trebui sa se casatoreasca pe 1 APRILIE, pentru ca mariajul nu va functiona, ori pentru ca femeia va fi “cocosul” in familie.
=> Cel care nu va pune la cale o farsa de ZIUA PACALELILOR va fi pacalit pentru tot restul anului.
Știri
Digitalizare a Serviciului de Ambulanță Județean Alba: Licitație pentru achiziții de peste 2,8 milioane de lei
Digitalizare a Serviciului de Ambulanță Județean Alba
Serviciul de Ambulanță Județean Alba a lansat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o procedută de achiziție derulată în cadrul unui amplu proiect de digitalizare finanțat prin PNRR.
Achiziția are o valoare totală estimată de peste 2,8 milioane de lei.
Serviciul de Ambulanță Județean Alba a semnat, la sfârșitul lunii septembrie 2024, contractul de finanțare pentru implementarea proiectului ”Digitalizarea Serviciului de Ambulanță Județean Alba”.
Scopul proiectului este implementarea unui sistem informatic integrat printr-un ansamblu arhitectural digital ce îmbină în mod armonios echipamentele hardware și aplicațiile software.
Obiectivele proiectului sunt îmbunătățirea/dezvoltarea rețelelor de comunicații și a infrastructurii IT și hardware la nivelul instituției și implementarea unui software non-clinic integrat și interoperabil.
Achiziția în curs cuprinde echipament si accesorii pentru computer, computere portabile, computer de birou, surse de alimentare electrică continuă, echipament de rețea, pachete software pentru editare de text, servere și servicii de instalare de computere și de echipament de procesare a informațiilor.
Data limită pentru primirea ofertelor este 28 aprilie.