Știri

Cazul CEC Bank Zlatna, preluat de Investigarea Criminalităţii Economice

Publicat

acum 8 ani

în

28/08/2016

Cazul celor două foste angajate ale sucursalei CEC Bank din Zlatna acuzate că au furat bani din conturile de economii ale clienţilor a fost preluat de Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice din Poliţia Judeţeană Alba, ancheta fiind supravegheată şi de Parchetul Judecătoriei Alba Iulia. Anchetatorii presupun că există sute de păgubiţi, iar prejudiciul s-ar ridica la sute de mii de euro.

Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Poliţie (IPJ) Alba, Luminiţa Prodan, a declarat, sâmbătă, pentru News.ro, că ancheta în cazul de delapidare de la sucursala CEC Bank din Zlatna a fost preluată, din cauza complexităţii şi numărului mare de posibili păgubiţi, de către Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice, iar cercetările se vor desfăşura sub coordonarea Parchetului Judecătoriei Alba Iulia.

”Cauza a fost preluată pentru cercetare de către poliţiştii de la Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice şi este supravegheată de procurori de la Parchetul Judecătoriei Alba Iulia. Ancheta este în derulare şi nu putem oferi încă mai multe detalii opiniei publice”, a spus Prodan.

Luminiţa Prodan a adăugat că, până acum, câteva zeci de persoane din zona Zlatna, clienţi ai băncii respective, au depus plângeri la Poliţie, în care reclamă că le-ar fi dispărut sume importante de bani din conturile de economii.

Surse judiciare au declarat, sâmbătă, pentru News.ro, că ancheta de la sucursala CEC Bank din Zlatna este extrem de complexă şi anchetatorii iau în calcul şi alţi posibili complici ai celor două femei, însă până acum doar cele două sunt suspectate de delapidare şi fals.

Potrivit surselor citate, cele două femei puseseră la cale un adevărat sistem prin care sustrăgeau bani din conturile unor clienţi fără ca aceştia să observe. Astfel, ele îşi alegeau persoane în vârstă sau pe care le cunoşteau şi profitând de încrederea acestora încercau să evite accesul acestora la informaţii despre conturile pe care le aveau. Mai mult, una dintre femei, profitând de faptul că lucra de foarte mult timp în sucursala bancară, primea bani de la clienţi pentru a le depune în conturile acestora, însă nu-i înregistra în operaţiune şi nu le dădea niciun document justificativ.

De asemenea, fostele funcţionare plăteau dobânda bancară clienţilor care o solicitau în numerar, în plic, fără să le ofere vreo chitanţă sau vreun document justificativ privind operaţiunea bancară.

În acest caz ar putea fi, potrivit surselor judiciare citate, câteva sute de păgubiţi, iar valoare prejudiciului ar fi estimat la sute de mii de euro.

Cele două foste angajate ale sucursalei CEC Bank din oraşul Zlatna, care sunt surori, sunt cercetate de poliţişti pentru delapidare şi furt. După câteva sesizări ale clienţilor băncii privind lipsa unor sume de bani din conturi cele două angajate au fost concediate, iar banca a deschis o anchetă internă.

Reprezentanţii CEC Bank au anunţat, joi, că la nivelul sucursalei din Zlatna a băncii are loc o anchetă internă şi oferă tot sprijinul autorităţilor în acest caz, precizând că activitatea curentă a sucursalei se va desfăşura normal.

Vineri, zeci de oameni s-au adunat în faţa sediului sucursalei CEC Bank din Zlatna pentru a-şi verifica conturile, pentru a-şi retrage banii sau pentru a protesta pentru că ar fi fost păgubiţi.

Primii oameni s-au adunat în faţa sucursalei din Zlatna în cursul dimineţii, iar ulterior numărul acestora a continuat să crească, toţi fiind clienţi ai băncii care au deschise conturi de economii.

Unii dintre clienţi au vrut doar să solicite extrase de cont pentru a-şi verifica conturile, alţii au dorit să îşi retragă sumele de bani economisite, însă mulţi dintre oameni au vrut să ceară explicaţii şi să protesteze.

Unul dintre păgubiţi a declarat că i-ar fi dispărut aproximativ 80.000 de euro din cont, bani pe care i-ar fi economisit lucrând în străinătate. De asemenea, multe persoane vârstnice au spus că le-ar fi dispărut din conturi sumele de bani pe care le economiseau de aproape o viaţă şi că cele două angajate ale băncii ar fi profitat de încrederea lor.

realitatea.net și news.ro

Publicitate

Știri

Recepție a lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei

Publicat

acum 14 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Transapuseana, recepție a lucrărilor pe lotul 1

Vineri 26 aprilie a avut loc recepția lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei, care totalizează nu mai puțin de 43 de kilometri.

Anunțul a fost făcut de Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliului Județean Alba.

„O investiție pe cât de costisitoare, pe atât de necesară. Ca inginer, pot zice că lucrările sunt de nota 10 și de „jos pălăria!”. Ca vicepreședinte al Consiliului Județean, transmit că am respectat, termenul de finalizare a lucrărilor”, a precizat Marius Hațegan.

Lungimea totală a drumului modernizat este de 78,42 kilometri.

Autoritățile județene afirmă că modernizarea Transapusenei este importantă pentru județul Alba, dar și pentru România, întrucât va îmbunătăți semnificativ infrastructura rutieră și va facilita accesul la arealele turistice din zonă.

Citește mai mult

Știri

Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire

Publicat

acum 18 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea

A fost semnată autorizația de construire, în cartierul Recea din Alba Iulia, a unui complex ce va cuprinde un teren multisport, dar și locuri de joacă, inclusiv cu dotări speciale pentru copiii cu dizabilități.

Atât terenul cât și locul special de joacă sunt rezultatul propunerilor albaiulienilor, în cadrul procesului de bugetare participativă.

Terenul multisport va fi unul sintetic, amenajat și dotat corespunzător pentru practicarea mai multor sporturi, iar în întregul complex vor fi plantate vegetație, arbuști și arbori.

În acest moment se lucrează la caietul de sarcini, urmând ca lucrările să fie scoase în cel mai scurt timp la licitație, valoarea totală estimată a investiției fiind de 3,34 milioane lei.

Citește mai mult

Știri

29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România

Publicat

acum 19 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Zi dedicată în România veteranilor de război

Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.

Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.

În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.

Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.

De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.

Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.

sursa: agerpres.ro