Știri

Care este istoria orașului Abrud

Publicat

acum 2 ani

în

21/05/2022

File din istoria orașului Abrud

Numele orașului Abrud, Alburnus Minor, s-a găsit de-a lungul veacurilor alăturat aurului, care se extrage din numeroase mine situate zonă.

Istoria Abrudului se întinde până la începutul secolului al II-lea al erei noastre, iar numele îi vine de la un proprietar de mine de aur, Cotylus Bruda. Conform legendelor care circulă în zonă, Bruda a pus la dispoziția lui Decebal importante cantități de aur, dar odată cu victoria romanilor a pierdut totul, după care s-a sinucis. Exploatarea metalului galben a fost cunoscută în Apuseni din antichitate, încă înainte de venirea agatârtilor. Dupã daci, în mod industrial pentru acea vreme, aurul a fost extras de către romani, care pe vremea împăratului Traian, care a trimis cãtre Roma „… câteva milioane de litre de aur și aproape zece milioane de litre de arginți”, conform mențiunilor lui Ioan Lydus.

În anul 1271, întreg terioriul Țării Abrudului este dăruit episcopiei romano-catolice de Alba Iulia, de către regele maghiar Ștefan al V-lea. Satele din jurul Abrudului în care se extrăgea aurul și argintul sunt menționate într-un document din 1366, prin care regele Ludovic cel Mare confirmă stăpânirea episcopiei romano-catolice asupra acestui ținut.

Istoria consemnează faptul că în secolul al XVI-lea, la Abrud exista încă un cnezat, condus de către cneazul Iacob. Cu sprijinul puterii centrale a imperiului, Abrudul s-a emancipat, astfel ca în 1491, prin scrisorile lui Vladislav al II-lea a reușit sã devină oraș liber, cu jurisdicție liberă de cea a comitatului.

De-a lungul secolelor, suverani celebri au reconfirmat vechile privilegii ale Abrudului, printre aceștia fiind și Ioan Zapolya, Cristofor Bathory, Carol al II-lea si Gheorghe Basta. În anul 1848, Abrudul devenea centrul domeniului minier de mijloc, și cuprindea localitățile Abrud-Sat, Cărpiniș, Mutca si După Piatră.

În întreaga perioadã revolutionarã care a început cu răscoala din 1727, Abrudul a jucat un rol social-politic deosebit în întreaga zonă. Începând cu momentul în care locuitorii localității Abrud-Sat au ocupat primăria orașului cerând să li se facă dreptate și, mișcările revoluționare au avut ca punct central orașul anticului Cotylus Bruda. În ziua de 6 noiembrie 1784, cetele de răsculați din 29 de sate zărăndene și 16 sate zlătnene sub conducerea lui Horea, Cloșca și Crișan își fac intarea în Abrud. Atunci au fost eliberați țăranii întemnițați în închisoarea orașului și au fost botezați în religia ortodoxă unii orășeni catolici și reformați. În data de 9 martie, în fata bisericii din Abrud-Sat unde era adunată o mulțime de oameni, Ecaterina Varga, conducătoarea acțiunilor minerilor de pe domeniile Zlatnei, a proclamat ștergerea iobăgiei.

În timpul revoluției din 1848-1849, la Abrud au avut loc tratativele dintre conducătorii moților, în frunte cu Avram Iancu și Ion Dragoș, trimisul lui Kossuth Lajos, deputat de Bihor în Parlamentul de la Budapesta, privind concilierea forțelor revoluționare române și maghiare. Încălcând armistițiul preconizat pe durata tratativelor, în ziua de 6 mai, maiorul Hatvany atacă și ocupă Abrudul. Timp de două săptămâni, în care au fost uciși în piața centrală 88 de români, Abrudul este cucerit și pierdut de mai multe ori de către trupele maghiare, până în 18 mai când aceștia se retrag spre Arad, unde, după ce l-au dus legat cu lanțurile pe un tun, îl spânzură pe prefectul român av. Ioan Butean.

Chiar dacă ecourile revoluției conduse de Avram Iancu s-a stins, întâmplările din acele zile ale anului 1848 erau vii în memoria abrudenilor care au la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. Atunci, din partea aurarilor au fost prezenți la înfăptuirea marelui act al Unirii, moți din comunele fostului cerc electoral Abrud. Printre aceștia se numără și doctorii Alexandru Broza, Candin David și Laurențiu Pop și minerii Alexandru Vasinca și Alexandru Bucureșteanu.

În anul 1924, la împlinirea a 100 de ani de la nașterea lui Avram Iancu, sub orgnizarea Astrei, la Abrud au avut loc manifestări comemorative ample, la care au participat și Majestatea Sa Regele Ferdinand Întregitorul și numeroși membri ai familiei regale și diplomați.

sursa: primaria-abrud.ro

foto: facebook Bike&Truck

Alte articole etichetate cu:Abrud istorie

Publicitate

Știri

Recepție a lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei

Publicat

acum 8 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Transapuseana, recepție a lucrărilor pe lotul 1

Vineri 26 aprilie a avut loc recepția lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei, care totalizează nu mai puțin de 43 de kilometri.

Anunțul a fost făcut de Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliului Județean Alba.

„O investiție pe cât de costisitoare, pe atât de necesară. Ca inginer, pot zice că lucrările sunt de nota 10 și de „jos pălăria!”. Ca vicepreședinte al Consiliului Județean, transmit că am respectat, termenul de finalizare a lucrărilor”, a precizat Marius Hațegan.

Lungimea totală a drumului modernizat este de 78,42 kilometri.

Autoritățile județene afirmă că modernizarea Transapusenei este importantă pentru județul Alba, dar și pentru România, întrucât va îmbunătăți semnificativ infrastructura rutieră și va facilita accesul la arealele turistice din zonă.

Citește mai mult

Știri

Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire

Publicat

acum 12 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea

A fost semnată autorizația de construire, în cartierul Recea din Alba Iulia, a unui complex ce va cuprinde un teren multisport, dar și locuri de joacă, inclusiv cu dotări speciale pentru copiii cu dizabilități.

Atât terenul cât și locul special de joacă sunt rezultatul propunerilor albaiulienilor, în cadrul procesului de bugetare participativă.

Terenul multisport va fi unul sintetic, amenajat și dotat corespunzător pentru practicarea mai multor sporturi, iar în întregul complex vor fi plantate vegetație, arbuști și arbori.

În acest moment se lucrează la caietul de sarcini, urmând ca lucrările să fie scoase în cel mai scurt timp la licitație, valoarea totală estimată a investiției fiind de 3,34 milioane lei.

Citește mai mult

Știri

29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România

Publicat

acum 13 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Zi dedicată în România veteranilor de război

Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.

Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.

În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.

Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.

De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.

Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.

sursa: agerpres.ro