Rămâi conectat

Educație și Cultură

Care este exponatul lunii februarie la muzeul din Sebeș

Publicat

în

Un tablou de Sava Henția, exponatul lunii februarie la muzeul din Sebeș

Exponatul lunii februarie 2024 la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş este portretul Aureliei, fiica cea mai mică a pictorului Sava Henţia, imortalizată de artist atunci aceasta avea vârsta de 6 ani.
Lucrarea, cu dimensiunile de 40 x 30 cm, este semnată şi datată stânga-jos, cu ocru, „S. Henţia, 1894”, și a intrat în patrimoniul muzeului în anul 1979, în urma transferului unui lot de tablouri de la Consiliul Culturii şi Educației Socialiste.
Din fundalul negru al lucrării, se desprinde bustul delicat al copilei care poartă o rochiță bordo cu umeri bufanți şi cu gulerul la baza gâtului, după moda vremii. Chipul îi este încadrat de părul castaniu închis, tuns cu breton, care-i cade pe umeri, și prins cu o bentiță asortată cu rochița, legată pe creștet cu o fundă. Chipul luminos şi limpede al copilei, întors ușor spre dreapta şi puternic iluminat, contrastează cu fundalul sobru al lucrării. O șuviță ieșind din breton accentuează aspectul copilăresc şi ludic al chipului. Sprâncenele, de aceeași culoare cu părul, ușor îngroșate la bază, se arcuiesc delicat reliefându-i ochii mari şi negri plini de candoare. Nasul fetei este fin redat, iar buzele, de un roz pal, sunt delicat conturate. Privind chipul copilei, se simte afecțiunea paternă care l-a animat pe artist atunci când a pictat portretul, gingășia şi inocența redării constituind începutul unei linii de manifestare artistică în care va excela, după Sava Henția, Nicolae Tonitza.
Spre deosebire de maniera în care „academiștii” tratau pânza şi întindeau vopseaua uniform, plat și rigid, în cazul acestui portret se observă maniera liberă şi rapidă a tușelor, care pe această pânză au căpătat relief şi vibrații specifice modernismului, lucru ce ne determină să-l includem pe Sava Henția între precursorii acestui curent artistic al secolului XX. Rama originală, este şi ea o operă de artă, pe măsura lucrării, fiind realizată în stil neoclasic, din stucatură, în basorelief pe un suport de lemn. Totul este colorat în auriu şi, prin dimensiuni, dar mai ales prin modul elaborat în care a fost realizată, are un impact vizual excepțional, oferind lucrării un plus estetic.
Aurelia Henţia (1888-1986), născută la București, s-a căsătorit cu omul de afaceri Ion Vasiu (1874-1941) din Călimănești (constructor al hotelului „Cozia” și unul dintre ctitorii bisericii „Sfinții Apostoli Petru şi Pavel” din localitate), un influent om politic naţional-ţărănist (primar al orașului şi președinte al Consiliului Județean Vâlcea în 1932-1933). Familia Vasiu s-a stabilit la Călimănești şi a avut trei copii: doi băieți, Dinu Traian şi Decebal, şi o fiică, Pompilia-Aurelia. În timpul vieții, Aurelia a corespondat cu muzeul din Sebeş, răspunzând unui chestionar trimis în 1968. În vârstă de 80 de ani la acea dată, Aurelia Vasiu locuia la București. A răspuns întrebărilor prin intermediul fetei sale Pompilia-Aurelia și, apreciind eforturile depuse de muzeul din Sebeș pentru dezvoltarea colecției Sava Henția, a donat acestuia două acuarele: „Natură statică cu portocală” (1902) și „Floare de iris” (1902).

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Educație și Cultură

Care este exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș

Publicat

în

Exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș, o bijuterie de acum 4 mii de ani

Exponatul lunii aprilie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş este un ac cu capul discoidal, care a fost descoperit la Sebeş „Podul Pripocului”  într-o aşezare de epoca bronzului aparţinând fazei a II-a a culturii Wietenberg.

Piesa a fost descoperită în anul 1960 în urma cercetărilor întreprinse de muzeul sebeşean, în colaborare cu Institutul de Arheologie din Cluj.

Acul, confecţionat din bronz, are lungimea 19,6 cm şi diametrul discului de 3,9 cm şi este ornamentat printr-un şir de proeminenţe realizate prin ciocănire dinspre partea opusă în tehnica „au repoussé” dispuse pe marginile discului, din care lipseşte un mic fragment. În şirul eliptic este încadrată o cruce realizată în aceiași manieră, iar sub disc tija este torsionată. Piesa a dezvoltat de-a lungul timpului o patină nobilă de culoare verde.

Originea acestui tip de ac se găseşte la începutul epocii bronzului din Europa Centrală, iar piesa de la Sebeş poate fi datată începutul epocii bronzului mijlociu. În preistorie legăturile comerciale ale zonei Sebeşului nu se limitau în numai la ariile învecinate, existând descoperiri care atestă contacte cu spaţiile răsăritene, dar şi cu  Europa Centrală. Unul dintre marile drumuri ale care lega podişul Transilvaniei de câmpia Tisei şi Europa Centrală  şi trecea, de-a lungul Mureşului. Aşa stand lucrurile, nu ne surprinde prezenţa în bazinul râului Sebeş, afluent al râului Mureş, a unor bunuri de prestigiu importate din alte arii culturale, cum este acul cu cap discoidal descoperit la Sebeş.

Pe acest drum se tranzitau  atât sarea, necesară triburilor din vest unde acest bun lipseşte, cât şi unele produse finite din bronz sau aur, specifice spaţiului transilvănean. La schimb cu aceste produse, erau aduse materii prime pentru obţinerea bronzului (cositor, antimoniu, plumb), în baza acestor relaţii comerciale putându-se explica prezenţa la Sebeş a unor piese de factură central europeană, cum este acul cu cap discoidal de la „Podul Pripocului”,  Sebeşul fiind situat pe un drum care lega zona saliniferă de la Ocna Sibiului cu Mureşul şi, de aici, cu Transdanubia şi Europa Centrală.

Pe lângă relaţiile de schimb, acul cu cap discoidal de la Sebeş reprezintă o dovadă a simţului estetic deosebit al orfevrarilor care l-au produs, dar şi preferinţele,  în ceea ce priveşte podoabele, a celor care l-au achiziţionat, putând oferi indicii asupra modei şi a gustului în materie de podoabe, în acele timpuri. Astfel, se observă legătura comunităților din zonă cu centrele metalurgice central-europene, acul la Sebeş, alături de alte descoperiri, reprezentând una dintre cele mai estice apariţii ale acestui tip de podoabă, cu mult în afara ariei în care ele se concentrează (centrul Europei). Ţinând seama de cronologia absolută realizată pe baza probelor de radiocarbon din necropola Wietenberg de la Sebeş, contemporană cu locuirea de la „Podul Pripocului”,  acul poate fi datat în perioada cuprinsă între secolul XX şi jumătatea secolului al XVIII-lea î. Chr.

Drepturile de autor pentru acest text aparțin Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș și Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeș

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Educație și Cultură

Performanță de senzație la matematică a unui elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia

Publicat

în

Elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia, performanță de senzație la matematică

Elevul Vlad Chedveș, din clasa a II-a E de la Școala Gimnazială “Mihai Eminescu” din Alba Iulia, pregătit de profesoara pentru învățământ primar Anca Farkas-Rusu.
Acesta a obținut premiul al II-leala  Faza Națională a Concursului Internațional de Matematică “LUMINAMATH”, ediția a XXVII-a.
„Felicitări și mult succes în continuare!”, au transmis reprezentanții unității școlare.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Educație și Cultură

„Pentru slava mai mare a lui Dumnezeu. Iezuiții în Transilvania”, expoziție la muzeul albaiulian

Publicat

în

Expoziție specială la muzeul albaiulian

Joi 25 aprilie, la ora 15.00, la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia va fi vernisată expoziția „Pentru slava mai mare a lui Dumnezeu. Iezuiții în Transilvania”.
Înființat în secolul al XVI-lea de către Ignațiu de Loyola, Ordinul iezuit a jucat un rol important în viața ecleziastică și culturală a Europei, implicit a Transilvaniei. Societatea lui Isus, așa cum mai este cunoscut ordinul, a întemeiat școli, a construit biserici și a înființat tipografii. Activitatea iezuiților în Transilvania a fost întreruptă de mai multe ori din cauza vicisitudinilor istoriei, inclusiv în perioada relativ recentă, când ordinul a fost interzis în România, în anul 1948.
Piesele expuse oferă o imagine de ansamblu asupra activității iezuiților în Transilvania, multe dintre acestea fiind de o valoare remarcabilă. Astfel, sunt expuse obiecte de artă – tablouri –, elemente arhitecturale, obiecte de cult, documente, cărți vechi, textile și relicvarii care adăpostesc fragmente de os ale fondatorilor ordinului, dar și Sfânta Cruce.
Expoziția poate fi vizitată în perioada 25 aprilie – 30 iunie.
Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, în parteneriat cu Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia, Episcopia Romano-Catolică Timișoara, Episcopia Romano-Catolică Satu Mare, Provincia Maghiară Iezuită Budapesta, Biblioteca Academiei Române – filiala Cluj-Napoca, Muzeul Haáz Rezső Odorheiu Secuiesc, Muzeul Secuiesc al Ciucului Miercurea Ciuc, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca și Biblioteca Județeană Satu Mare.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba