Educație și Cultură
Care este cea mai veche reprezentare grafică detaliată a unui ansamblu urban din Sebeș
Care este cea mai veche reprezentare grafică detaliată a unui ansamblu urban din Sebeș
În urmă cu 148 de ani se năștea pictorul Rudolf Ottokar Pühringer, de la care ne-a rămas cea mai veche reprezentare grafică detaliată a unui ansamblu urban din Sebeș: Piața Mare a orașului, o acuarelă pictată în anul 1937, care reproduce o imagine mai veche, datând din 1820.
Lucrarea surprinde aproape întregul areal al Pieței Mari, scena fiind văzută de undeva din colțul de nord-vest al acesteia, de la nivelul solului. Fațadele clădirilor care îi mărginesc latura sudică au fost redate detaliat, putându-se observa atât elementele de decor arhitectural, cât și cromatica din epocă a fațadelor. Acuarela are și o importantă valoare documentară, deoarece demonstrează că imobilele din această parte a oraşului nu au suferit până în prezent decât transformări minore, fiind vizată în special decorația, cu o singură excepție, cea a edificiului care, la acea dată, adăpostea garnizoana orașului. Această clădire a fost cumpărată ulterior, în anul 1861, de către exploratorul şi colecţionarul Franz Binder, care a renovat-o, înzestrând-o cu o nouă faţadă, de manieră eclectică.
În subsolul tabloului, sub titlul imaginii pe care a reprodus-o, „Prospect des Groszen Platzes der Stadt Mühlbach in Siebenbürgen Ao 1820”, autorul a consemnat și numele proprietarilor imobilelor din acel front stradal, din 1820 până în 1937, când a fost realizată acuarela.
Rudolf Ottokar Pühringer (1875-?) s-a născut în 28 aprilie 1875, la Praga, fiind fiul ofiţerului Maximilian Pühringer şi al Bertei, născută Schwanenbeck. Urmând exemplul tatălui său, a îmbrăţişat cariera militară, ajungând locotenent-colonel la Regimentul 8 de Geniu, împreună cu care s-a deplasat în nordul Transilvaniei, în contextul lucrărilor la căile ferate de acolo. La 8 iunie 1907 s-a căsătorit cu Henriette Baumann, la Sebeş, unde s-a şi stabilit, şi împreună au avut patru copii. Fără a avea studii în domeniul artelor, a pictat în special acuarele, fără a neglija însă şi alte tehnici (uleiul).
Deşi se cunosc puţine lucrări ale sale („Castelul Kreuzenstein”, „Lacul şi Turnul Studentului”, ambele păstrate în colecţia Friedrich Mauksch), despre Rudolf Pühringer se poate afirma că este un artist atent la detalii, lucrările sale având, în prezent, pe lângă semnificația artistică, și o importantă valoare documentară.
sursa: Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș și Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș
Educație și Cultură
Care este exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș
Exponatul lunii aprilie la muzeul din Sebeș, o bijuterie de acum 4 mii de ani
Exponatul lunii aprilie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş este un ac cu capul discoidal, care a fost descoperit la Sebeş „Podul Pripocului” într-o aşezare de epoca bronzului aparţinând fazei a II-a a culturii Wietenberg.
Piesa a fost descoperită în anul 1960 în urma cercetărilor întreprinse de muzeul sebeşean, în colaborare cu Institutul de Arheologie din Cluj.
Acul, confecţionat din bronz, are lungimea 19,6 cm şi diametrul discului de 3,9 cm şi este ornamentat printr-un şir de proeminenţe realizate prin ciocănire dinspre partea opusă în tehnica „au repoussé” dispuse pe marginile discului, din care lipseşte un mic fragment. În şirul eliptic este încadrată o cruce realizată în aceiași manieră, iar sub disc tija este torsionată. Piesa a dezvoltat de-a lungul timpului o patină nobilă de culoare verde.
Originea acestui tip de ac se găseşte la începutul epocii bronzului din Europa Centrală, iar piesa de la Sebeş poate fi datată începutul epocii bronzului mijlociu. În preistorie legăturile comerciale ale zonei Sebeşului nu se limitau în numai la ariile învecinate, existând descoperiri care atestă contacte cu spaţiile răsăritene, dar şi cu Europa Centrală. Unul dintre marile drumuri ale care lega podişul Transilvaniei de câmpia Tisei şi Europa Centrală şi trecea, de-a lungul Mureşului. Aşa stand lucrurile, nu ne surprinde prezenţa în bazinul râului Sebeş, afluent al râului Mureş, a unor bunuri de prestigiu importate din alte arii culturale, cum este acul cu cap discoidal descoperit la Sebeş.
Pe acest drum se tranzitau atât sarea, necesară triburilor din vest unde acest bun lipseşte, cât şi unele produse finite din bronz sau aur, specifice spaţiului transilvănean. La schimb cu aceste produse, erau aduse materii prime pentru obţinerea bronzului (cositor, antimoniu, plumb), în baza acestor relaţii comerciale putându-se explica prezenţa la Sebeş a unor piese de factură central europeană, cum este acul cu cap discoidal de la „Podul Pripocului”, Sebeşul fiind situat pe un drum care lega zona saliniferă de la Ocna Sibiului cu Mureşul şi, de aici, cu Transdanubia şi Europa Centrală.
Pe lângă relaţiile de schimb, acul cu cap discoidal de la Sebeş reprezintă o dovadă a simţului estetic deosebit al orfevrarilor care l-au produs, dar şi preferinţele, în ceea ce priveşte podoabele, a celor care l-au achiziţionat, putând oferi indicii asupra modei şi a gustului în materie de podoabe, în acele timpuri. Astfel, se observă legătura comunităților din zonă cu centrele metalurgice central-europene, acul la Sebeş, alături de alte descoperiri, reprezentând una dintre cele mai estice apariţii ale acestui tip de podoabă, cu mult în afara ariei în care ele se concentrează (centrul Europei). Ţinând seama de cronologia absolută realizată pe baza probelor de radiocarbon din necropola Wietenberg de la Sebeş, contemporană cu locuirea de la „Podul Pripocului”, acul poate fi datat în perioada cuprinsă între secolul XX şi jumătatea secolului al XVIII-lea î. Chr.
Educație și Cultură
Performanță de senzație la matematică a unui elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia
Elev al Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Alba Iulia, performanță de senzație la matematică
Educație și Cultură
„Pentru slava mai mare a lui Dumnezeu. Iezuiții în Transilvania”, expoziție la muzeul albaiulian
Expoziție specială la muzeul albaiulian
-
Știriacum 6 zile
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Politicăacum 2 săptămâni
Revoluția de la 1848 din Transilvania: Pe 18 aprilie, la Blaj avea loc prima adunare a românilor din Transilvania
-
Divertismentacum 6 zile
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum o săptămână
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum 2 zile
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum 18 ore
Crenguțele de salcie: Semnificația uneia dintre cele mai cunoscute tradiții românești de Florii
-
Știriacum 10 ore
Începe SĂPTĂMÂNA MARE: Ce trebuie să faci în fiecare zi în această perioadă
-
Știriacum o săptămână
Eticheta nu e o simplă formalitate: Codul Bunelor Maniere. Care sunt regulile de bază