Sporturile de iarna sunt distractive si in acelasi timp sunt o forma de antrenament fizic intens, mai ales schiatul.

Schiatul este un sport care implica aspecte fizice, mentale, sociale si emotionale. Relaxează, arde calorii, alungă stresul

Pe lângă faptul că este o metodă excelentă de relaxare, schiatul te ajută să şi slăbeşti! Şase ore petrecute pe pârtia de schi te scapă dintr-un foc de 3000 de calorii, îţi tonifiază musculatura abdominală şi ajută la întărirea sistemului imunitar!

Schiatul, un excelent antrenament cardio

Schiatul accelerează ritmul inimii şi creşte fluxul sanguin, astfel că reprezintă un exerciţiu cardio de minune, care te ajută să îţi menţii sănătatea cardiovasculară. Unde mai pui că aerul curat de munte este un remediu perfect pentru astmatici. Medicii recomandă adesea pacienţilor care suferă de afecţiuni respiratorii sau astm să meargă la munte, pentru o „cură cu aer curat”. Aerul proaspăt de munte este lipsit de noxele prezente în marile oraşe şi ajută la ameliorarea alergiilor sau problemelor respiratorii.

Faci schi, eşti mai flexibil

Schiatul îmbunătăţeşte flexibilitatea articulaţiilor şi previne apariţia durerilor articulare, specifice persoanelor care stau mult pe scaun şi nu fac destulă mişcare. Pentru a nu suprasolicita musculatura, este indicat stretchingul înainte de o şedinţă de schi. Descoperă aici beneficiile stretchingului!
Medicament natural contra stresului

Schiatul stimulează producţia de endorfine, aşa-numiţii hormoni ai fericirii, şi contribuie la îmbunătăţirea stării emoţionale, eliminând stresul şi stările de anxietate.

Mai mult, schiatul te ajută să dormi mai bine. După efortul susţinut, foarte probabil vei fi epuizat şi somnul se va instala mult mai uşor, dar va fi şi mult mai odihnitor, graţie aerului curat pe care l-ai respirat.

Nimic nu se compară cu mişcarea în aer liber, care aduce atât de multe beneficii sănătăţii noastre. Persoanele care suferă de un deficit de vitamina D ar trebui să stea cât mai mult timp pe afară, la soare, pentru ca organismul să îşi ia doza binemeritată de vitamina soarelui. Nivelul normal de vitamina D ajută la îmbunătăţirea sistemului imuntar, reduce riscul de viroze respiratorii şi ameliorează starea generală de sănătate.
O zi pe pârtia de schi te scapă de 3.000 de calorii

În funcţie de indicele de masă corporală şi de intensitatea cu care practici schi, este posibil să pierzi până la 3000 de calorii pe zi. În plus, temperaturile scăzute duc la intensificarea metabolismului.

De asemenea, schiatul întăreşte muşchii abdominali. Încordarea abdomenului pentru menţinerea echilibrului pe schiuri ajută la tonifierea şi chiar întărirea musculaturii acestei zone.

Chiar dacă eşti începătoare sau expertă în schiat, beneficiile sunt numeroase: circulaţia sângelui este îmbunătăţită, oxigenul şi nutrimentele sunt transportate eficient în toate ţesuturile iar musculatura este „lucrată” în întregime (mai ales partea interioară şi cea exterioară a coapselor, muşchii fesieri etc.). De asemenea, schiatul ajută la dezvoltarea musculaturii braţelor.

Sursa:csid.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

Sosirea iernii, cu tot alaiul ei de atribute, precum gerul, zăpada şi gheaţa trezesc în noi nostalgii hibernale.

Prima ninsoare este cel mai așteptat moment de iubitorii celui mai rece anotimp din an. Chiar dacă iarna nu este tocmai anotimpul tău preferat și numeri zilele până la venirea primăverii, nu putem nega că iarna are un farmec aparte, și nu vorbim doar de magia sărbătorilor de iarnă.

Există lucruri în natură care ne fascinează, tocmai de aceea ne-am gândit să dezvăluim 10 lucruri neștiute despre iarnă, care vă vor stârni sigur curiozitatea:

Cea mai scăzută temperatură a fost de -89,2 grade Celsius și a fost înregistrată în 1983, în Vostok Station din Antarctica.
Zăpada pare albă, dar nu este. Zăpada pare albă pentru că este formată din cristale de gheață care, așezate unul lângă celălalt, reflectă și refractă lumina soarelui, iar „culoarea” albă este provocată de lumina refractată în cristale. Albul nu este nimic mai mult decât combinația tuturor nuanțelor vizibile de pe spectru. În realitate însă, fiecare cristal de gheață este translucid.
Cel mai mare fulg a măsurat 38 cm. Se știe că fulgii de zăpadă există în diverse mărimi. Însă, cel mai mare fulg de nea care a căzut vreodată pe pământ a măsurat, potrivit Guinnes World Records, 38 cm în lățime și 20 cm în grosime. Acesta a căzut în 28 ianuarie, 1887, în Fort Keogh, Montana din Statele Unite ale Americii.
Un fulg cade cu 5km/h. Un fulg de nea cade în mod normal cu o viteză de aproape 5 km pe oră.
Chinofobie, teama de zăpadă. Teama de zăpadă sau, mai degrabă, teama patologică de a fi prins de zăpadă se numește chionofobie.
Zăpada conține mai mult aer decât apă. Spre deosebire de precipitații, un banc de zăpadă pufoasă conține mult aer. De aceea, un centimetru de ploaie este egal cu aproximativ 10 centimetri de zăpadă.
Iarna, Pământul este cel mai aproape de Soare. În fiecare Ianuarie (începutul sezonului de iarnă în emisfera nordică) Pământul atinge punctul cel mai apropiat de Soare. În ciuda unor concepții greșite, scăderea temperaturii nu are nicio legătură cu distanța planetei noastre față de Soare, ci cu direcția în care se înclină axa Pământului.
24,75 m – cel mai mare strat de zăpadă. Cea mai mare cantitate de zăpadă într-o singură ninsoare a fost depusă la Thompson Pass, Alaska – 24,75 metri de zăpadă, în iarna anului 1952-1953. Și în țara noastră au existat astfel de ninsori abundente. În iarna anului 1954, în București, zăpada a atins 5 metri înălțime.
Zăpada este un bun izolator termic. Zăpada proaspătă, compactă, este compusă în proporție de 90%-95% din aer izolat (ceea ce înseamnă că nu poate transfera căldura în exterior). Acest fenomen explică de ce temperatura din interiorul unui iglu este totuși ridicată – căldura emanată de corpul uman rămâne între pereții de zăpadă care acționează ca foarte buni izolatori. Numeroase animale, precum urșii, sapă gropi adânci în zăpadă pentru a hiberna pe parcursul iernii.
Cel mai mare om de zăpadă din lume a măsurat 37,21 metri. A fost ridicat în anul 2008 în orașul american Bethel, iar în loc de “crenguțe” puse pe post de mâini, oamenii au folosit doi brazi întregi.

Sursa.ajusto.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

Mai ales pentru familiile cu copii bradul de Crăciun este unul dintre cele mai importante ingrediente pentru sărbători de iarnă perfecte

Alegerea pomului de iarnă poate fi însă o încercare dificilă. Află de pe radiounirea.ro câteva indicii importante cu privire la modul de a alege un brad.

Bradul românesc este preferat în general datorită preţului mai scăzut comparativ cu cei de import. Bradul are puţine crengi, însă are un miros specific foarte puternic. Pentru ca acest miros să se menţină o vreme cât mai îndelungată, este recomandat ca încăperea în care este ţinut, să fie bine aerisită zilnic, iar o data la cateva zile, bradul să fie pulverizat cu puţină apă.

Cel mai popular este molidul, o specie de pom de Crăciun care se vinde de obicei în pieţele româneşti sub denumirea de brad. Molidul face parte tot din specia de conifere, însă acesta este mai ieftin decât un brad şi se usuca mult mai repede. Dupa numai câteva zile de stat în casă, molidului încep sa îi cadă acele şi să se îngălbenească uşor.

Bradul argintiu este foarte apreciat în ţara noastră datorita faptului că este rezistent la secetă, căldură, fum şi praf. Aceste lucruri fac din bradul argintiu un arbore ornamental foarte uşor de întretinut. În principiu, bradul argintiu are avantajul că poate fi ţinut în grădină sau în ghiveci, ani la rândul, iar astfel economisiţi o sumă importantă.

Sursa: csid.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE