Știri

Bilanțul poliției din Alba pe 2014: 3 crime și 11 tentative de omor și 20 de morți pe șosele

Publicat

acum 9 ani

în

28/01/2015

”Azi, 28 ianuarie 2014, la sediul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba, sub coordonarea domnului chestor principal de poliţie Ioan Nicolae Căbulea, şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba, a avut loc evaluarea activităţii şi a rezultatelor obţinute în anul 2014 de poliţiştii din Alba.

La această activitate au participat: conducerea Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba, şefii de servicii şi compartimente, şefii poliţiilor municipale şi adjuncţii acestora, şefii poliţiilor orăşeneşti, şefii secţiilor de Poliţie Rurală şi şefi ai posturilor comunale de poliţie.

În calitate de invitaţi au participat domnii:

Augustin LAZĂR – procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia;
Aurelian MOCAN – vicepreşedinte al Curţii de Apel Alba Iulia;

– Marius UNGUREANU – prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba

Dan Andrei POPESCU – prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia
Colonel Ioan DAVID – Şeful Direcţiei Judeţene Alba a Serviciului Român de Informaţii, iar din cadrul Consiliului Judeţean Alba, domnul Ioan MARINCAŞ – preşedintele Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică Alba.

La această şedinţă au mai participat şi reprezentanţi ai Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Alba Iulia, Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă Alba, Serviciului de Operaţiuni Speciale Alba Iulia, Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Alba, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Alba, D.G.A.- Serviciul Teritorial Alba, Serviciului pentru Imigrări Alba, Serviciului de Protecţie şi Pază Alba, Agenţiei Naţionale împotriva Traficului de Persoane, Centrului Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Alba, Centrului Medical Judeţean Alba, Serviciului Public Comunitar pentru evidenţa şi Eliberarea Paşapoartelor simple şi ai Serviciului Public comunitar Regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor.

Din materialul de analiză prezentat în cadrul aceste activităţi a rezultat că în anul 2014, în conformitate cu strategia de combatere a criminalităţii a inspectoratului, poliţiştii din Alba s-au concentrat pe creşterea gradului de siguranţă şi protecţie pentru cetăţeni prin protejarea persoanei, protejarea patrimoniului, creşterea siguranței în zona unităților de învățământ, creşterea gradului de siguranţă stradală, creşterea siguranţei rutiere dar şi pentru contracararea infracţionalităţii economico – financiare şi destructurarea grupărilor infracţionale nestructurate şi a celor care generează conflicte stradale.

În cursul anului 2014, în judeţul Alba au fost înregistrate 11.116 sesizări de infracţiuni, cu 4,2% mai puţine faţă de anul 2013.

După mediul în care au fost comise infracţiunile, se constată scăderi cu 2,2% a infracţionalităţii sesizate în mediul urban şi cu 8,3% în mediul rural.

În anul 2014, numărul infracţiunilor descoperite în flagrant a fost de 1.272.

Poliţiştii inspectoratului au emis Ordonanţă de reţinere faţă de 183 persoane, dintre care 63 au fost arestate preventiv de către instanţele de judecată.

Un număr de 11 persoane au fost încarcerate cu mandat direct de arestare preventivă, fără a se emite ordonanţă de reţinere în prealabil.

În anul 2014 au fost constatate 36 de infracţiuni grave comise cu violenţă, reprezentând 0,56% din infracţionalitatea judiciară şi 0,25% din totalul infracţionalităţii constatate.

Au fost înregistrate 3 infracţiuni de omor, 11 de tentativă de omor şi 12 de vătămare corporală gravă.

Nu s-au comis omoruri la comandă, cu arme de foc sau pentru reglarea de conturi între grupări criminale rivale. Infracţiunile de mare violenţă au fost comise în mod spontan, în majoritatea lor pe fondul consumului excesiv de băuturi alcoolice, în anturajul apropiat sau familie.

Infracţiunile contra patrimoniului (5.213) reprezintă 39,7% din totalul infracţiunilor constatate la nivelul judeţului Alba.

Furturile reprezintă cel mai important segment infracţional al acestei categorii (58,7%).

În anul 2014 au fost înregistrate 26 de infracţiuni de tâlhărie, nefiind înregistrate tâlhării comise cu arme de foc.

Pe linia protejării patrimoniului cultural naţional, prevenirea şi combaterea furturilor de obiecte de cult, protejarea siturilor arheologice şi monumentelor istorice, în cursul anului 2014 au fost înregistrate 16 dosare penale şi soluţionate 8, în cadrul cărora au fost cercetate 18 persoane.

În ceea ce priveşte constatarea de infracţiuni de natură economico – financiare, în anul 2014 au fost constatate 3.165 infracţiuni de natură economico-financiară. Pentru aceste infracţiuni au fost sau sunt în curs de cercetare 911 persoane.

S-a acţionat pentru descoperirea faptelor care au creat prejudicii mari ori au avut urmări deosebite, fiind administrate probe în 84 de dosare complexe.

În anul 2014, poliţiştii de investigare a fraudelor au soluţionat 1.220 de dosare şi au organizat acţiuni pentru combaterea evaziunii fiscale, dintre care două de amploare, cu percheziţii în 9 judeţe.

Prevenirea şi combaterea criminalităţii stradale a constituit un obiectiv prioritar pentru Inspectoratul de Poliţie Judeţean Alba, continuându-se aceeaşi manieră de abordare, axată pe apropierea de comunitate, pregătirea antivictimală a cetăţenilor şi perfecţionarea sistemului de ordine publică.

În anul 2014, au fost sesizate 301 infracţiuni stradale, reprezentând 2,7% din totalul infracţiunilor sesizate. Dintre acestea 95% au fost comise în mediul urban, iar 5% în mediul rural. Cele mai multe sesizări de infracțiuni stradale privesc furturi din auto şi de componente auto.

În cursul perioadei analizate, în mediul rural au fost constatate un număr total de 3.518 infracţiuni.

Cele mai multe infracţiuni constatate în mediul rural sunt infracţiunile de furt (27% din totalul infracţionalităţii constatate în mediul rural).

Pentru combaterea infracțiunilor silvice, în anul 2014, efectivele de poliţie împreună cu specialişti în domeniu au desfăşurat activităţi în conformitate cu Planul comun de acţiune „SCUTUL PĂDURII 2014”, pentru prevenirea şi combaterea faptelor ilegale privind materialul lemnos, asigurarea unor condiţii de piaţă corecte prin eliminarea lemnului de provenienţă ilicită, acţionând totodată şi în scopul apărării patrimoniului forestier naţional şi a integrităţii acestuia.

Au fost aplicate 414 sancţiuni contravenţionale, confiscată cantitatea de 3.734 m.c. material lemnos.

În urma activităţilor efectuate, au fost înregistrate 198 de dosare penale şi au fost soluţionate 194.

În urma activităţilor specifice efectuate s-a reuşit identificarea a 150 persoane aflate în urmărire (139 din evidenţa inspectoratului şi 45 urmărite internaţional).

La finalul perioadei analizate se aflau în evidenţa inspectoratului 126 persoane urmărite (din care 81 urmărite internaţional).

La începutul anului 2014 existau în lucru 36 cazuri de persoane dispărute 5 persoane cu identitate necunoscută şi 31 cadavre cu identitate necunoscută.

Pe parcursul perioadei analizate s-au înregistrat 81 de dispariţii / plecări voluntare, dintre care 63 minori şi 18 majori. A fost înregistrat un cadavru cu identitate necunoscută.

Au fost soluţionate 76 cazuri de dispariţii / plecări voluntare, dintre care 59 minori.

La sfârşitul anului 2014 au rămas în evidenţă 41 persoane dispărute, din care 3 minori, pentru care există date certe că s-au înecat. De asemenea se mai află în evidenţă 5 persoane cu identitate necunoscută şi 32 de cadavre cu identitate necunoscută.

Prin Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgență în anul 2014, au fost înregistrate 20.105 evenimente.

Dintre acestea, 4.128 (70,3%) apeluri au fost din mediul urban, iar 5.977 (29,7%) din mediul rural. Cele mai multe apeluri au fost efectuate în intervalul orar 16.00-23.00 (49,3%).

Cele mai multe sesizări, au fost cele referitoare la scandaluri, tulburarea ordinii şi liniştii publice, conflicte (25%), urmate de sesizările referitoare la domeniul rutier (16,7%), de sesizările referitoare la fapte cu violenţă (11,6%), de sesizările referitoare la infracţiuni de furt (9,4%).

Pe linie de poliţie rutieră, în anul 2014, prioritatea Serviciului Rutier a fost reducerea accidentelor de circulaţie şi a consecinţelor acestora.

În cursul anului 2014 s-a reuşit reducerea numărului accidentelor grave cu 10 (de la 155 la 145), al decedaţilor cu 7 (de la 27 la 20), al răniţilor uşor cu 2 (de la 78 la 76) în vereme ce numărul răniţilor grav cu 3 (de la 149 la 152).

Principalele 4 cauze ale producerii accidentelor grave de circulaţie au fost viteza neadaptată la condiţiile de drum, nerespectarea distanţei dintre vehicule, traversarea neregulamentară şi neacordarea de prioritate vehiculelor.

În mediul urban s-au produs 67 accidente, soldate cu 8 morţi, 74 răniţi grav şi 39 răniţi uşor, în mediul rural s-au produs 58 accidente, soldate cu 11 morţi, 56 răniţi grav şi 17 răniţi uşor.

Pe DN1 şi DN7 s-au produs 18 accidente, soldate cu rănirea gravă a 19 persoane şi rănirea uşoară a 20 persoane, iar pe autostrada A1 s-au produs 2 accidente grave de circulaţie soldate cu 1 decedat şi 3 răniţi grav.

Au fost constatate 956 de infracţiuni, din care 511 la regimul circulaţiei şi 445 de altă natură.

Pentru conducerea unui autovehicul cu o îmbibaţie alcoolică peste limita legală au fost constatate 186 infracţiuni, iar pentru conducerea unui autovehicul neînmatriculat sau fără permis, au fost constatate 212 infracţiuni.

S-au aplicat 52.634 contravenţii, iar pentru nerespectarea regimului legal de viteză au fost aplicate 23.321 contravenţii, din care 117 cu viteza de peste 50 km/h.

Au fost reţinute în vederea suspendării sau anulării 2.928 permise de conducere şi au fost retrase 1.548 certificate de înmatriculare.

Efectivele de poliţie rutieră au ridicat în vederea confiscării produse cosmetice, produse industriale, îmbrăcămite, materiale de construcţii, material lemnos, deşeuri feroase şi neferoase, ţigarete, produse de panificaţie, legume şi fructe, în valoarea totală de 103.038 lei.

Din analiza prezentată a rezultat că şi în anul 2014, s-a reuşit o cooperare foarte bună a Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba cu celelalte instituţii de aplicare a legii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne dar şi cu parchetele, S.R.I. – Direcţia Judeţeană de Informaţii Alba, Agenția Județeană a Finanțelor Publice Alba, Biroul Vamal de Interior Alba, Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Alba, Direcţia Silvică Alba, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Cluj – inspectoratul Silvic Alba, Inspectoratul Teritorial de Muncă Alba, precum şi cu instituţiile şi autorităţile locale.

Pentru anul 2015, acţiunile Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba vor viza creşterea gradului de siguranţă a cetăţeanului, asigurarea unui climat legal al mediului de afaceri, prin combaterea evaziunii fiscale, a contrabandei şi spălării banilor, elaborarea de proiecte şi programe care să acceseze fondurile Uniunii Europene, îmbunătăţirea suportului operaţional şi realizarea de parteneriate prin care se vizează realizarea obiectivelor de prevenire şi combatere a criminalităţii.”

sursa: comunicat IPJ Alba

Alte articole etichetate cu:accidente Alba bilant infractiuni politie

Publicitate

Știri

Începe SĂPTĂMÂNA MARE: Ce trebuie să faci în fiecare zi în această perioadă

Publicat

acum 10 ore

în

28/04/2024

Simona Lodroman

Postul Paştelui se încheie cu Săptămâna Mare, a patimilor lui Hristos.

În Săptămâna Mare se face curăţenie generală în gospodării. Curţile sunt măturate, surile sunt curăţate de gunoaie, gardurile sunt reparate, şanţurile sunt curăţate de nămol şi adâncite.

Casele trebuie să strălucească de curăţenie pentru că ele „te blestemă dacă Pastile le prind necurăţate”.

Săptămâna Mare. Lunea Mare

În lunea Săptămânii Mari se scoate totul la aerisit, se lipesc şi se văruiesc casele iar mobilierul este spălat şi reparat. De asemenea, în Lunea Mare se poate spăla.

Până miercuri, inclusiv, sunt permise muncile în câmp. După această zi bărbaţii trebăluiesc pe lângă casă, ajutându-şi nevestele la treburile gospodăreşti.

Săptămâna Mare. În Joia Mare fiecare familie duce la Biserică colaci

În Joia Mare, dată limita slujbelor speciale dedicate morţilor, fiecare familie duce la biserica colaci, prescuri, vin, miere de albine şi fructe pentru a fi sfinţite şi împărţite, apoi, de sufletul morţilor, parte preotului, parte sătenilor aflaţi la biserica, în cimitir sau pe la casele lor.

Până la Joia Mare, femeile se străduiau să termine torsul de frică Joimăriţei care, în imaginarul popular era o femeie cu o înfăţişare fioroasă ce pedepsea aspru lenea nevestelor sau a fetelor de măritat. Uneltele de tortură ale Joimăriţei erau căldură, oală cu jăratec, vătraiul sau cârligul pentru foc.

Această fiinţă mitologică folosea mijloace cumplite de tortură: ardea degetele şi mâinile fetelor şi femeilor leneşe, le pârlea părul şi unghiile şi incendia fuioarele de cânepă găsite netoarse. De multe ori nici flăcăii leneşi, cei care nu terminau de reparat gardurile sau nu îngrijeau bine animalele pe timpul iernii, nu erau iertaţi de aceste pedepse. De fapt, Joimăriţă era, la origini, o zeitate a morţii care supraveghea focurile din Joia Mare şi care, treptat, a devenit un personaj justiţiar ce pedepsea lenea şi nemuncă.

Săptămâna Patimilor. Focurile de Joi-Mari

Conform tradiţiei, în noaptea ce premerge Joia Mare sau în dimineaţă acestei zile se deschid mormintele şi sufletele morţilor se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor se aprindeau focuri prin curţi, în faţă casei sau în cimitire, crezându-se că, astfel, ei aveau posibilitatea să se încălzească. Focurile de Joi-Mari erau ruguri funerare aprinse pentru fiecare mort în parte sau pentru toţi morţii din familie şi reprezentau o replică precreştină la înhumarea creştină din Vinerea Mare, conform crestinortodox.ro.

Aceste focuri se deosebesc de focurile ritualice de peste an – focurile de Mucenici, de Lăsatul Secului, de San – George sau de Sânziene. Ele se făceau din plante considerate a avea virtuţi magice ( alun, boz, tei) ce erau adunate de către copii sau de către tinerele necăsătorite.

Focurile se înconjurau cu tămâie şi agheasmă, în jurul lor se aşezau scaune „pentru morţii ce urmau să sosească” şi se dădea de pomană copiilor, vecinilor şi rudelor. Obiceiul se mai păstrează în unele sate din zona montană a Bucovinei (Moldoviţa, Paltin, Argel, Vama, Brodina de Sus etc), purtând denumirea de „încălzitul moşului” dar, de cele mai multe ori, semnificaţiile sale nu mai sunt cunoscute, el având mai ales caracter de divertisment.

Săptămâna Patimilor. Când se face pasca si când se vopsesc ouăle

Joia Mare este ziua în care, de regulă, se prepară cele mai importante copturi pascale: pască,cozonacii cu mac şi nuca şi babele coapte în forme speciale de ceramică. Pască cea mai importantă coptură rituală a Paştelui, se face din făină de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sită deasă, şi are, cel mai adesea, formă rotundă. Aluatul dospit se pune în tavi speciale pentru pască, după care, de jur împrejur, se aşează aluatul împletit din două sau trei sucituri şi se lasă totul la crescut.

În mijlocul tăvii se aşează, apoi, brânză de vacă, pregătită cu zahăr, ouă, mirodenii şi stafide. Peste brânză se face o cruce, din acelaşi aluat împletit, împodobită cu ornamente în formă de floare. Se unge totul cu ou şi se coace în cuptorul încălzit. Altă dată, cojile ouălor folosite la pască nu se aruncau şi nici nu se ardeau.

Ele se strângeau cu multă grijă într-un vas special şi se aruncau în Sâmbătă Paştelui pe o apă curgătoare crezându-se că, astfel, găinile şi puii aveau să fie păziţi de uliu peste vara. Se mai credea că, în felul acesta, se dădea de ştire Blajinilor – popor mitic care trăia sub pământ – că se apropie cea mai mare sărbătoare a creştinilor.

În Vinerea Neagră se ţine post negru

Ultima vineri din Postul Mare este numită în Bucovina Vinerea Paştilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră, Vinerea Seacă sau Vinerea Mare. Conform tradiţiei creştine, este, ziua în care Iisus a fost răstignit şi a murit pe cruce pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul pactului strămoşesc. Din această cauza Vinerea Mare este zi de post negru.

În Vinerea Mare nu se fac copturi

În Vinerea Mare este interzis a se face copturi. Există credinţă că dacă cineva se încumetă a coace în această zi face mare păcat iar coptură nu este mâncată nici măcar de peşti.

În Vinerea Mare, dimineaţă, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculţi prin rouă sau se scăldau tainic în ape curgătoare crezând că, în felul acesta, vor fi sănătoşi pe tot parcursul anului. Seară, însă, întreagă suflare a satului bucovinean mergea la biserica pentru a participa la slujba de scoatere a aerului şi pentru a trece pe sub acesta. în scopuri terapeutice.

Săptămâna Patimilor. Sâmbătă Mare

Sâmbătă Mare este ultima zi de pregătire a Paştilor, când femeile trebuie să pregătească marea majoritate a mâncărilor, să deretice prin încăperi şi să facă ultimele retuşuri la hainele noi pe care urmau să le îmbrace în zilele de Paşti. De obicei, în Sâmbătă Mare are loc şi sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc mâncări tradiţionale: drobul, numit în Bucovina cighir, friptură şi borşul de miel.

Spre deosebire de Crăciun, pentru Paşti nu se pregătesc prea multe feluri de mâncare, de unde şi zicerea: „Crăciunul este satul iar Paştele este fudul”. Principala grijă a oamenilor, înaintea Paştilor, este aceea de a-şi primeni hainele, fiecare gospodină trebuind să aibă o cămaşă nouă, cusută în mod special, iar bărbaţii măcar o pălărie nouă.

Sâmbătă seară fiecare gospodină îşi pregăteşte cu grijă coşul ce urmează a fi dus la biserica, pentru sfinţire.

În el aşterne un ştergar curat şi aşează o lumânare albă, apoi ouă roşii, pască, cozonac,ouă încondeiate, o bucată de slănină, muşchi de porc, şuncă special preparată, zahăr, făină, salată de hrean cu sfeclă roşie fiartă, sare, câţiva căţei de usturoi, o ramură de busuioc, un fir-două de breabăn (numit brebanoc sau bărbănoc), cârnaţi, un miel din aluat copt într-o formă specială etc.

Totul se acoperă cu cel mai frumos ştergar pe care îl are gospodină, semn de preţuire a sărbătorii pascale dar şi de mândrie personală.

Sursa:realitatea.net

Citește mai mult

Știri

Cozonacul, nelipsit de pe meselor românilor de Paște: Când și unde a apărut

Publicat

acum 12 ore

în

28/04/2024

Simona Lodroman

Desertul preferat al românilor, cozonacul, are o istorie îndelungată. Tradiția românească spune că dacă ai cozonac pe masă înseamnă că sărbătorești.

Deși este o prăjitură tradițională românească, acesta este în egală măsură și un desert bulgăresc (kozunak) și un produs de patiserie italiană numită „panettone”.

La originea cozonacului se află pâinea, iar tehnicile de dospire și coacere au evoluat în timp. Drojdia a fost folosită din timpuri străvechi ca ferment pentru dospirea aluatului.

Potrivit descoperirilor arheologice, în Egiptul antic existau cuptoare pentru copt. De asemenea, există desene care datează de aproape 4.000 de ani ce atestă că egiptenii știau să facă mai multe feluri de pâine dospită, unele fiind îndulcite cu miere, scrie unica.ro.

Tot în Antichitate, grecii făceau un tip de cozonac îndulcit cu miere și presărat cu nuci, care se numea „plakous”. Chrysippus din Tyana a menţionat, conform surselor, o reţetă de cozonac cu nuci şi miere pe care, tot el menţionează, l-a gustat în Creta.

Romanii, care au preluat folosirea drojdiei de la egipteni și greci, au diversificat și îmbogățit rețeta pentru cozonaci, adăugând, spre exemplu, ouă, unt, fructe uscate. La început existau două feluri de cozonac ce erau oferite ca ofrandă zeilor: „libum”, un cozonac de dimensiuni mai mici și „placenta”, un cozonac cu brânză, stafide și alune. În Evul Mediu, brutarii europeni făceau deseori cozonaci cu fructe uscate deoarece acestea țineau mai mult timp.

În Marea Britanie, prima reţetă de cozonac apare într-o carte de bucate în 1718, cu recomandarea de a fi copt în forme lungi şi înguste, recomandare care a rămas valabilă şi în zilele noastre. În Anglia secolului al XIV-lea, Geoffrey Chaucer menţionează, în Povestiri din Canterbury, de cozonaci imenşi făcuţi pentru ocazii speciale. Unul dintre cozonaci, de forma unui tort, fusese făcut din 13 kilograme de făină şi conţinea unt, smântână, ouă, mirodenii, stafide şi miere, potrivit unica.ro.

Francezii, cei care în secolul al XIX- lea au adăugat al treilea fel la masă, „desertul”, sunt cei care au pus în valoare cozonacul, mai mult decât alţii. Marie Antoinette a rămas în memoria oamenilor prin fraza pe care a rostit-o atunci când i s-a spus că oamenii nu au nici măcar pâine pe masă, din cauza sărăciei. Viitoarea regină a Franţei ar fi rostit: „Să mănânce cozonac, dacă nu au pâine”.

Mrs. Mary Eales, o cunoscută autoare de cărţi de bucate din Marea Britanie, a scris în 1718, ca recomandare, ca acest preparat să fie copt în forme lungi şi mai subţiri. De atunci datează forma clasică de cozonac. Specialiştii în gastronomie sunt aproape cu toţii de acord că reţeta de cozonac, asa cum o cunoaştem noi astăzi, a fost consacrată în secolul al XIX-lea de europeni, scrie unica.ro.

Citește mai mult

Știri

Să ne cunoaștem frumusețile județului: Spectaculoasa Cascadă Pătrăhăițești-Arieșeni, înaltă de 14 metri, loc de atracție pentru turiști

Publicat

acum 14 ore

în

28/04/2024

Simona Lodroman

Spectaculoasa Cascadă Pătrăhăițești, de lângă Arieșeni, reprezintă o atracție pentru turiști, indiferent de perioada anului

Cascada Pătrăhăițești este o splendidă cădere de apă în 2 trepte, de 14 metri înălțime. Traseul până la cascadă este ușor accesibil, o bună parte din el se poate face și auto.

Cascada Patrahaitesti – dupa numele satului langa care se afla sau Cascada Bucinis – dupa numele raului pe care s-a format.

Cei mai multi turisti viziteaza aceasta cascada in perioada de vara din iulie pana prin septembrie, se poate ajunge la cascada chiar si iarna cand zapada este mica. Cascada merita vizitata si in perioada de primavara si toamna cand datorita topirii zapezilor sau ploilor debitul ei este mult mai mare, deasemenea iarna are un farmec deosebit fiind impodobita de gheata.

Cum ajung la Cascada Patrahaitesti?

Pentru a ajunge la cascada plecand din centrul statiunii turistice Arieseni urmati drumul national spre Vartop circa 1 kilometru pana vedeti un pod de beton pe partea stanga iar langa acesta un mic indicator „Cascada Patrahaitesti 5 kilometri”. De aici urmati drumul forestier lejer si marcajul punct rosu pana in satul Patrahaitesti de unde mai aveti 1,5 kilometri pana la cascada.
Ce pot vizita in apropierea cascadei?

In apropierea cascadei puteti sa vizitati doua muzee – doua ateliere de mestesugarit in care se creaza obiecte de artizanat specifice ciubararitului: tulnice, ciubere, donite, pahare de lemn, sararite, fluiere. Aici puteti sa vedeti cum sunt create aceste obiecte si deasemenea puteti invata sa cantati la tulnic. Deasemnea la localnici gasiti produse traditionale specifice tarii motilor: palinca, afinata, dulceata de fructe de padure etc.

Cascada Patrahaitesti se gaseste la poalele Varfului Curcubata Mica, varf pe care il puteti vizita plecand de la cascada. De sus aveti cel mai bun punct de belvedere asupra Tarii motilor cu casele rasfirate prin toate poienile muntilor pana sus pe creste. Acest traseu nu are marcaj turistic.