Rămâi conectat

Știri

Bilanțul autostrăzilor la final de an: 47 de km deschiși circulației, 22 de km închiși pentru reparații la nici un an de la inaugurare

Publicat

în

Anul 2015 a fost unul dintre cei mai slabi la capitolul autostrazi si a marcat apogeul politicilor dezastruoase duse de guvernarile Ponta in domeniul infrastructurii.

Nu doar ca au fost dati in folosinta mai putini kilometri de autostrada decat anul trecut, ci intreaga retea a scazut practic dupa ce o bucata de autostrada de langa Sibiu a fost inchisa si partial demolata, la nici un an de la deschidere, pentru ca lucrarea a luat-o la vale din cauza executiei defectuoase si a inaugurarii premature in prag de alegeri.

Mai mult, majoritatea proiectelor in derulare au fost blocate, lipsa avizelor si autorizatiilor au incurcat serios socotelile, iar lipsa de actiune a autoritatilor de la drumuri in unele cazuri a dus la noi intarzieri.

In total, in 2015 au fost dati in folosinta 46,6 km noi de autostrada, cel mai putin din ultimii cinci ani, chiar mai putin si decat cei 50 de km din 2014.

Cu toate acestea, cu deschiderea din decembrie a Lotului 2 din A1 Timisoara – Lugoj (25,6 km) si darea in folosinta si a celor 10 km de langa Lugoj finalizati din 2013 dar nefolositi ca se opreau in camp, Romania a reusit pe ultima suta de metri sa evite contraperformanta uriasa de a inchide anul 2015 cu mai putini kilometri de autostrada functionali decat in urma cu un an.

Ce s-a deschis: 46,6 km

A1 Arad – Nadlac, Lot 2 – 11 km (restul de 10 kmdin Lotul 2 + 1km la Punctul de trecere al frontierei) – (iulie)

A1 Timisoara – Lugoj, Lot 2 – 25,6 km (decembrie)

A1 Lugoj – Deva, Lot 2 – 10 km – tronsonul finalizat inca din 2013, dar nedeschis traficului pentru ca se termina in camp – (decembrie)

Ce s-a inchis:

– A1 Orastie – Sibiu, Lot 3 – 22 km  (septembrie 2015)

A1 Orastie Sibiu, Lot 3 – sau Saliste-Cunta cum mai este cunoscuta ea – este autostrada de 22 de kilometri care a marcat o premiera: a fost inchisa circulatiei rutiere, la nici un an de la deschiderea sa.

Asta pentru ca autostrada a inceput s-o ia la vale si sa se crape pe anumite portiuni, rezultat al unor executii defectuoase. Problemele de pe Sibiu – Orastie Lot 3 au ajuns acum pe masa DNA, inclusiv fostul sef al CNADNR, Narcis Neaga, fiind vizat de procurori.

Desi inchiderea circulatiei in luna septembrie era menita sa dureze doar o luna, restrictia s-a prelungit, iar la finalul lunii octombrie o portiune de circa 200 de metri a fost demolata si excavata cu totul. In prezent, lucrarile de reconstructie s-au oprit si nimic pe santier nu mai misca.

Citește și Autostrada Sebeş-Turda ar avea nevoie de aproximativ un miliard de lei la anul, însă i s-au alocat mai puţin de 250 de milioane

Ce s-ar putea deschide in 2016: 75,45 km


– A1 Lugoj – Deva, Lot 2 –  Circa 17 km (din cei 29 ai autostrazii)

– A1 Lugoj – Deva, Lot 3 – 21 km

– A3 Gilau (Cluj Vest) – Nadaselu – 8,7 km

– A10 Sebes – Turda, Lot 3 – 12,45 km

– A10 Sebes – Turda, Lot 4 – 16,3 km

Anul 2016 ar putea aduce mai multi kilometri de autostrada care sa fie deschisi circulatiei, insa nu fara mari eforturi din partea autoritatilor de la drumuri si a guvernului Ciolos.

Desi dupa termenele contractuale ar trebui sa se inaugureze aproape 150 de kilometri, in mod realist am putea spera la o deschidere doar pe jumatate din aceasta distanta – asta pentru ca intarzierile acumulate de proiectele in derulare in ultimii doi ani pot fi cu greu intoarse.

Ce santiere noi ar urma sa porneasca in 2016:

– A3 Nadaselu – Mihaiesti – 16,8 km
– A3 Campia Turzii – Tg. Mures – 56 km
– A3 Comarnic – Brasov, la capete: – 10,3 km
– A3 Bucuresti – Sos. Popasului – 3 km
– A3 Suplacu de Barcau – Bors – 64 km
– A7* Centura Bacau – 16 km
– Centura Sud a Capitalei – 35 km

Totusi, pe langa inaugurari, in anul 2016 ar urma sa se deschida alte cateva noi mari santiere de autostrada. Majoritatea vor fi in zona Transilvaniei, insa s-ar putea demara lucrarile si la primii kilometri din autostrada Moldova, unde centura Bacaului va fi realizata partial in sistem „half-profile” (n.r. constructia corpului autostrazii completa, dar asfaltul turnat doar pe jumatate) peste viitoare autostrada sau drum expres ce va strabate regiunea de la Nord la Sud.

Marile obstacole

Desi anul 2016 pare ca ar putea aduce vesti mai bune, trebuie precizat ca exista riscul ca marile proiecte sa acumuleze noi si noi intarzieri. Lipsa avizelor si a autorizatiilor este principala problema, iar fara eforturi sustinute din partea Guvernului Ciolos si a autoritatilor de la drumuri, blocajele nu vor putea fi eliminate.

In plus, exista si situatia in care ar putea fi gata tronsoane de autostrada (Gilau-Nadaselu, Lugoj-Deva, Lot3), dar care nu se vor putea conecta la restul retelei rutiere. Ramane in sarcina autoritatilor sa rezolve cat mai rapid solutiile de descarcare a traficului acolo unde noi tronsoane vor fi terminate.

Toti ochii pe Pitesti-Sibiu
Fara doar si poate, cel mai important proiect de autostrada ramane autostrada Sibiu – Pitesti, iar toti ochii sunt acum spre derularea contractului de revizuire a Studiului de Fezabilitate, o etapa extrem de importanta, cruciala pentru intreaga derulare a proiectului.

Din pacate, deja exista o serie de semne ingrijoratoare cum ca actualul contract nu decurge conform planurilor.

In luna noiembrie Asociatia Pro Infrastructura (API) semnala lipsa unor informatii esentiale legate de studiul geologic si topografic si acuza ca, de fapt, contractul nu ar decurge corespunzator. La inceputul lunii decembrie, autoritatile de la Transporturi au anuntat ca au decalat termenul pentru sectiunile de capat din decembrie pana in luna iunie 2016, cand Asocierea Spea Ingineria – Tecnic Consulting Engineering Romania ar trebui sa livreze intreg studiul, pe toate cele cinci sectiuni aleproiectului.

Cati bani europeni pentru autostrazi si drumuri a pierdut Romania pentru ca nu a putut sa-i cheltuie?

31 decembrie 2015 marcheaza si finalul perioadei de executie a fondurilor europene 2007 – 2013, iar Romania se afla in situatia in care va pierde circa 7 miliarde de euro – fonduri europene nerambursabile – pentru ca nu a fost in stare sa-i cheltuiasca sau pentru ca nu a putut sa-si termine la timp lucrarile incepute. Situatia este ingrijoratoare in special in zona de transport.

Solutia de salvare acolo unde exista proiecte incepute deja a fost „fazarea” lor pe noul ciclu financiar european 2014 – 2020. Cu alte cuvinte, pentru a nu returna banii si a plati lucrarile neterminate la timp, autoritatile le-au impartit in doua faze, cea de-a doua fiind finantabila din noulbuget european.

CNADNR singura are lucrari neterminate de aproape 1,3 miliarde de euro care trebuie fazate pentru a consuma banii din perioada de programare 2014-2020, in loc sa fi folosit fondurile europene 2007-2013, care se pierd prin dezangajare automata.

Acesti bani se duc pe proiecte pe care Romania le-a inceput, unele cu mare intarziere, altele in mare graba pentru a mai salva ceva, dar care nu sunt gata in termen si, acum, vor „manca” o felie si mai mare din noul buget european destinat tarii noastre. Prin fazare, practic, Romania va cheltui 1,3 miliarde de euro pe drumuri si autostrazi „vechi”, in loc sa ii directioneze catre proiecte „noi”.

Evolutia km de autostrada deschisi circulatiei in ultimii ani:

2009 – 42 km
2010 – 28 km
2011 – 57 km
2012 – 139 km
2013 – 108 km
2014 – 50,5 km
2015 – 46,6 km

Km de autostrada functionali* in Romania, in perioada 2008 – 2015:

2008: 262,9 km
2009: 304,9 km
2010: 332,5 km
2011: 389,15 km
2012: 528,15 km
2013: 636,5 km
2014: 687 km
2015: 711,6 km*

Cei 22 de km de pe Lotul 3 al autostrazii Sibiu – Orastie nu au fost pusi la socoteala pentru ca, din cauza problemelor aparute, nu sunt functionali si nu sunt deschisi traficului rutier.

Sursa:hotnews.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

Prima ediție a Zilelor Băilor Sărate Ocna Mureș, în 11 și 12 mai

Publicat

în

În 11 și 12 mai, prima ediție a Zilelor Băilor Sărate Ocna Mureș

Prima ediție a evenimentului „Zilele Băilor Sărate Ocna Mureș” va avea loc în  al doilea weekend din luna mai, mai exact în zilele 11 și 12 mai.

Organizatorii au pregătit multe surprize, întreceri sportive, dar și spectacole cu soliști locali și invitați speciali.

„Suntem extrem de încântați să vă anunțăm organizarea ZILELOR BĂILOR SĂRATE OCNA MUREȘ, o sărbătoare de tradiție și importanță deosebită pentru orașul nostru! Pregătim un weekend plin de evenimente cu artiști deosebiți și spectacole de neuitat, cu solisti locali și invitați speciali!”, au transmis organizatorii.

PROGRAMUL:

11 MAI 2024 – începând cu ora 11.00, în incinta Băilor Sărate, program oferit de solistele Diana Popa, Sofia Crișan, Gabriela Matei, Diana Rad, Abigail Nistor, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba – clasa canto muzică ușoară prof. Marinela Popa, DJ, iar pe terenurile de sport – întreceri sportive și multe surprize!

12 MAI 2024 – în centrul orașului Ocna Mureș

Ora 16.00-18.00 -program muzică populară cu soliștii locali:

Georgiana Vesa
Sonia Hoca
Roxana Mihu
Alfred Garduli
Eugenia Corpodean Ciceu
Rodica Dobrin
Ansamblul Tradiții Uiorene -Ocna Mureș

Ora 18.00 – Recital Sava Negrean Brudașcu

Ora 19.00 – Recital Orchestra și soliștii Centrului de Cultură ,,Augustin Bena” Alba

Ora 19.30 – soliste locale muzică ușoară: Andreea Ghiliu și Medeea Moldovan

Ora 19.45 – Recital Bogdan Medvedi (ex-Maxim)

Ora 20.30 – Recital Trupa Good Day

Ora 21.30 – Recital – ALEXIA

Prezintă prof. Camelia Ilea


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare din Săptămâna Patimilor

Publicat

în

Puterile miraculoase ale celor 12 lumânări aprinse în Joia Mare

Ziua de joi din Săptămâna Patimilor, cunoscută ca Joia Mare sau Joia Neagră, este una dintre cele mai importante, având o semnificaţie aparte. În această seară se aprind 12 lumânări la citirea celor 12 Evanghelii, lumânări ce pot fi aprinse ulterior pe parcursul întregului an.

În timpul slujbei din Joia Mare se citesc cele 12 Evanghelii, prin care se aminteşte istoria mântuirii, începând cu Cina cea de Taină şi continuând cu prinderea Mântuitorului în Grădina Ghetsimani, aducerea lui la arhiereii Ana şi Caiafa, condamnarea de către Sinedriu, judecarea de către Pilat, batjocorirea, răstignirea, moartea şi punerea sa în mormânt.

Superstiţii în Joia Mare: ce facem cu cele 12 lumânări

Fiecare creştin aprinde câte 12 lumânări pentru cele 12 evanghelii, iar una dintre lumânări poate fi dusă pentru a fi aprinsă în Noaptea de Înviere. După terminarea slujbei, cele 12 lumânări se duc acasă, urmând a fi folosite în timpul anului.

“În fiecare lună se aprinde câte o lumânare dintre cele 12. Lumânările se aprind la început de lună, în zile importante cum ar fi ziua naşterii, căsătoriei, sau ziua botezului. Cu această lumânare trebuie să existe o legătură sufletească. Ziua de joi este o zi importantă pentru feştania casei”, a explicat părintele Roman Pintea pentru Vocea Transilvaniei.

Odată citită cea de-a 12-a evanghelie, se încheie trasul clopotului şi începe bătutul toacelor.

“Ne amintim că în Joia Mare cerul s-a întunecat, soarele s-a dus până la asfinţit, iar catapeteasma s-a rupt. În aceste zile comunitatea este în doliu”, a mai spus părintele Pintea.

sursa: gandul.info


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Mâncăruri specifice românești de Paști: Ce fel de mâncare nu trebuie să lipsească de pe masă

Publicat

în

Pastele este una dintre cele mai importante sarbatori ale anului, motiv pentru membrii familiei si prieteni sa se adune in jurul mesei de sarbatoare.

Masa tradițională pentru Paști este alcătuită la creștinii români din: drob de miel, ciorbă de miel, friptură de miel, ca dulciuri se mănâncă cozonacul cu diverse umpluturi și pasca cu brânză. Alături de aceste bucate se pregătesc ouă roșii.

Tradiția populară spune că, la răstignirea lui Iisus Hristos, Maica Domnului a adus un coș cu ouă pe care a vrut să le dea paznicilor. Aceștia au refuzat darul, batjocorindu-L și mai mult pe Iisus. Plângând în hohote, Maica Domnului a lăsat coșul la picioarele Răstignitului. Sângele, șiroind din trup, a împestrițat ouăle. Uitându-se la ele, Iisus Hristos a șoptit că din acea zi toți creștinii vor vopsi ouă roșii. În felul acesta, ouăle roșii au devenit un simbol al învierii.

Postul Paștelui, cel mai lung și cel mai aspru post de peste an, presupune ca trecerea la mâncăruri de dulce să fie cumpătată și cu chibzuială.

Mai întâi pe masă de Paşti se aşează aperitivele. Printre acestea drobul de miel şi ouă umplute, dar şi fel de fel de aperitive pe bază de aluat. Bineînţeles, ouăle roşii sunt cele mai importante.

Drobul de miel se prepară în aproximativ 120 de minute. Carnea de miel este, în general, nelipsită din preparatele de Paşti, iar drobul de miel este gustos şi uşor de preparat.

Aperitivele pe bază de aluat uşor de preparat sunt soluţii foarte bune nu doar pentru bufeturile suedeze, ci şi pentru a-ţi ţine musafirii ocupaţi până termini de aranjat masă. Pentru a umple aceste aluaturi nu există limite de creativitate, pentru că se pot folosi nu doar legume şi fructe crude, ci şi cu diverse tipuri de brânză sau cu carne.

Ouăle vopsite sunt nelipsite pe masă de Paşte. Ştiai că poţi vopsi ouăle în albastru folosind afine conservate sau portocalii, utilizând morcovi? Ori că poţi obţine culoarea verde din spanac, iar roşul din suc de rodie?

Supa sau ciorba de miel completează meniul tradiţional de Paşte. Supa de miel, pe lângă beneficiile nutrionale pe care le oferă organismului, este o mâncare delicioasă, care aduce savoare mesei de Paşte. Pe lângă celelalte preparate tradiţionale, bogate în grăsimi, supa de miel vine ca o alinare pentru stomac, uşurând digestia.

Printre felurile principale în meniul tradiţional de Paşte se poate numără stufatul de miel. Această este o mâncare tradiţională, care se prepară, în general, o singură dată pe an. De Paşte, la tăierea mielului, ceapă verde şi usturoiul verde sunt proaspete şi subţiri şi dau aromă minunată stufatului de miel.

Pe masă de Paşte se pot aşeza şi sarmalele în foi de varză. Este o mâncare tradiţională şi mai ales de sărbătoare.

La desert, cozonacii sunt cele mai des întâlnite deserturi de Paşte. Tot la desert se poate servi pască cu brânză şi stafide.

De pe masă tradiţională de Paşte nu lipsesc băuturile tradiţionale: băuturi spirtoase pentru începutul mesei şi vinuri pentru a acompania mâncărurile servite, scrie realitatea.net.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba