Parcul Natural Apuseni se număra printre locurile din Europa care au primit distincţia de destinaţii turistice de excelenţă la gala premiilor EDEN. Bijuteriile Apusenilor sunt peşteri, chei, defilee şi platouri carstice
Parcul Natural Apuseni se află în partea central-nord-vestică a Munţilor Apuseni şi se întinde pe o parte din masivele Bihor la sud şi Vlădeasa la nord. Principalul atuu al acestei zone îl reprezintă prezenţa, mai mult decât oriunde în ţara noastră a reliefului carstic care cuprinde peşteri, chei, defilee, platouri carstice
Printre formele carstice unice în România se numără Peştera din Valea Rea, Avenul V5, Izbucul Tauz, Peştera Coiba Mare, Peştera Cetăţile Ponorului şi Gheţarul de la Scărişoara, care este cel mai mare gheţar subteran din România, cu un volum de gheaţă apreciat la 75.000 de metri cubi.
Parcul Natural Apuseni reprezintă una dintre cele mai frumoase zone turistice din România. Este situat în vestul țării noastre, în partea central-nord-vestică a Munților Apuseni, pe teritoriul administrativ a trei județe (Cluj, Bihor și Alba). Zona a fost vizitată și studiată încă de pe vremea Imperiului Austro-Ungar, continuând să surprindă călătorul cu peisaje de vis, trasee pline de aventură și obiective turistice unice și valoroase. Cele mai vechi trasee turistice din zona actualului Parc Natural Apuseni datează încă de prin anii 1900. În octombrie 2009, Parcul Natural Apuseni a fost premiat ca destinație turistică de excelență în cadrul Galei Premiilor EDEN (European Destinations of Excellence) de la Bruxelles.
Obiective turistice în Parcul Natural Apuseni
Șesul Padiș & Cabana Padiș
Un veritabil platou carstic, aproape plan, Șesul Padiș încântă ochiul cu numeroasele doline, unele cu lacuri, altele cu molizi. Pe aici, se drenează apele de precipitații, ce ies apoi prin Izbucul Ponor sau în Valea Boga. Șesul Padiș este delimitat de Muntele Măgura Vânătă (N), Muntele Boghii (V), Vf. Biserica Moțului (E) și câteva culmi joase (S). Peștera Padiș se află în partea nordică a șesului. În partea estică, Valea Trânghiești și Valea Gârjoaba fragmentează șesul. Între cele două văi, găsim platoul pe care se află și Cabana Padiș. Zona este dominată de Vf. Biserica Moțului (1458 m). Vârful montan este un punct de belvedere deosebit! Te poți bucura de frumoase priveliști asupra întregului platou Padiș. Poți admira de aici versantul împădurit al Muntelui Măgura Vânătă, „zidul” Cârligate – Piatra Arsă sau, înspre est, Vf. Călineasa, Platoul Scărișoara, Platoul Lumea Pierdută, Masivul Biharia (Vf. Curcubăta Mare – 1848 m).
Peștera Urșilor
Impresionantă datorită aglomerărilor de formațiuni speologice, Peștera Urșilor este faimoasă datorită numeroaselor resturi fosile ale ursului de cavernă (specie dispărută de peste 15 000 de ani!). Galerii: Galeria Oaselor (sau Galeria Urșilor), Galeria Emil Racoviță, Galeria Lumânărilor și Galeria Științifică.
Peștera Ghețarul Scărișoara
Aceasta adăpostește cel mai mare ghețar din România, în Sala Mare aflându-se un impresionant bloc de gheață vechi de aproape 4000 de ani! Peștera impresionează și prin avenul care se deschide în pădurea aflată la marginea platoului. O lume feerică, din vremuri îndepărtate, ni se dezvăluie pe măsură ce coborâm trepte care duc la portalul de intrare în peșteră.
Măgura Vânătă
Creasta Măgura Vânătă oferă impresionante priveliști înspre tot Parcul Natural Apuseni: înspre Padiș, Muntele Țapu cu Groapa Ruginoasă, Masivul Biharia cu vârful Curcubata Mare, Vf. Cârligate, Șaua Cumpănățelul și creasta spre piramida Muntelui Vlădeasa, poienile Cuciulata, Piatra Arsă și Onceasa, Valea Someșului.
Ghețarul de la Vârtop
Peștera Ghețarul de la Vârtop mai este cunoscută și ca Peștera Minunată, o denumire ce-i face cinste. Peștera se află în comuna Arieșeni, județul Alba, în apropiere de cătunul Casa de Piatră și este inclusă în Parcul Natural Apuseni. În anul 1974, cercetătorii de la Institutul de Speologie Emil Racoviță din Cluj-Napoca au descoperit în peștera Ghețarul de la Vârtop trei urme de hominid. Din păcate, două dintre urme au fost furate din peșteră la scurt timp de la descoperire. În urma studierii urmei rămase, s-a stabilit că vechimea acesteia este de cel puțin 62.000 de ani, fapt ce sugerează că ar fi aparținut omului de Neanderthal.
Valea Sighiștelului
Valea adăpostește peste 200 de peșteri, zona având cel mai mare potențial de endocarstificare din țară. Peșteri în Valea Sighiștelului: Peștera Corbasca, Peștera Coliboaia, Peștera din Dealul Secăturii, Peștera Măgura.
Valea Gârda Seacă
Principalele formațiuni carstice din zonă sunt: Izbucul de Coliba Ghiobului, Peștera Șura, Peștera cu Apă de la Fața Bălăcenii, Izbucul Gura Apei, Peștera Coiba Mare (cu cel mai mare portal din țară – de 47 m înălțime și 74 m lățime). În preajma cătului Casa de Piatră, regăsim alte câteva peșteri remarcabile: Vârtop, Ghețarul de la Vârtop, Peștera Orbului, Oilor, Peștera de după Deluț. Gârda sapă prin această vale impresionante chei, dintre care amintim: Hoancele Căldărilor, Cheile de la Cerbu, Cheile de sub dealul Jilip, Cheile de la Tăuz. În aceste chei, putem explora zeci de peșteri de mici dimensiuni (sub 500 m).
Valea Ordâncușa
Valea găzduiește unele dintre cele mai impresionante chei din Parcul Natural Apuseni: Cheile Ordâncușei. Prin Cheile Ordâncușei trece unul dintre numeroasele marcaje turistice care duc la Ghețarul Scărișoara.
Poiana Vărășoaia
Poiana Vărășoaia impresionează cu numeroase doline, unele umplute cu apa din subteran și creând astfel lacuri carstice. Dintre acestea, demn de menționat este Lacul Vărășoaia, alimentat în mod constant pe canale carstice, prin subteran. Vârful Vărășoaia este cel care domină, de la 1441 m înălțime, întreaga zonă, oferind o priveliște deosebită asupra poienii, precum și asupra Depresiunii Beiușului, Văii Boga, Abruptului Brăiesei, Văii Rea, Vf. Cârligate, Șeii Cumpănățelul, Poienii Cuciulata și Onceasa, Cheilor Someșului, Muntele Măgura Vânătă, Șesul Padiș și Vf. Biserica Moțului, dar și asupra Gropii Ruginoase și a vf. Vârtop și Curcubăta Mare. Oferind o astfel de deschidere, de „cât vezi cu ochii”, Vârful Vărășoaia este unul dintre cele mai deosebite puncte de belvedere din Padiș. Important: în Poiana Vărășoaia se află Peștera V5, cea mai adâncă peșteră din România ( 642 m adâncime)!
Valea Boga
Valea Boga ne încântă cu sălbatice și spectaculoase chei și cascade, toate aflate în Parcul Natural Apuseni:
Cheile Văii Bulbuci, apreciate pentru sălbăticia și inaccesibilitatea lor, deopotrivă.
Cheile Văii Oșelu, asemănătoare unei pâlnii. În abruptul din Piatra Ciungilor, Valea Oșelu a format și o minunată cascadă!
Cheile Văii Boga, o zonă plină de cascade și abrupturi, lipsită însă de trasee turistice și foarte sălbatică.
Poiana Ponor
Această poiană este recunoscută ca fiind singura polie din România. Ce înseamnă acest lucru? Îndeplinește funcția dublă de alimentare și drenaj subteran pe canale carstice.
Cascada Săritoarea Bohodei
Accesul înspre cascadă se face de pe drumul forestier de pe Valea Aleului.
Poiana Florilor
Poiana Florilor își merită pe deplin numele, devenind un adevărat paradis pe timp de vară, când întreaga zonă prinde culoare și viață. Sute de specii de flori se scaldă aici în soare… Mai exact, Poiana Florilor nu e doar una, ci reprezintă un grup de poieni, mici „insule” de culoare și miresme îmbietoare, rătăcite în pădurile de fag din zonă. Atenție: pe alocuri, terenul poate fi destul de mlăștinos (datorită debitului mare cauzat de pâraiele ce traversează partea superioară a poienii).
Pietrele Boghii şi Gardul Boghii
Această zonă este una relevantă din punct de vedere turistic, oferind deosebite priveliști asupra Munților Bihor și Depresiunii Beiușului. Între cele două sectoare, Pietrele Boghii și Gardul Boghii se află un culoar abrupt, plin de grohotișuri. Datorită accesului ce prezintă dificultate, zona aflată sub abruptul Pietrelor Boghii adăpostește o pădure intactă de foioase. Tot aici, sub Pietrele Boghii, regăsim intrarea în Peștera Șura Boghii. Un loc ce oferă priveliști și mai spectaculoase este balconul natural aflat deasupra Gardului Boghii.
Piatra Galbenei
Aflată la 1243 m altitudine, Piatra Galbenei, cu latura sa sudică, este un veritabil străjer al Poienii Florilor și al pădurilor de fag din zonă. Priveliștile deosebite pe care le oferă călătorilor însetați de frumos fac din Piatra Galbenei unul dintre cele mai îndrăgite și mai frumoase puncte de belvedere din Parcul Natural Apuseni.
Culmea Cârligate
Culmea Cârligate este un platou foarte abrupt spre sud (zona Padiș) și cu o pantă mai domoală spre Valea Drăganului, în nord. Culmea include: vf. Cârligate (1694 m), vf. Cornu Munților (1652 m), Coasta Brăiesei și Șaua Cumpănățelul. Apreciată pentru priveliștile pe care le oferă, de pe culme, putem admira Valea Drăganului, Valea Aleului, Depresiunea Beiușului, Valea Someșului, cătune din Măgura Călățele, Mărgău și Beliș Muntele Mare, Platoul Padiș, Valea Galbenă, Groapa Ruginoasă, Muntele Vârtop și VF. Curcubăta Mare (pe care se află releul de televiziune).
Lumea Pierdută
Lumea Pierdută își trage denumirea dintr-un trecut îndepărtat și sălbatic. Mărginită de Pârâul Ursului, Pârâul Sec și culmea dinspre sud a Vf. Gârdișoara, zona este un platiu carstic împădurit. Misterul zonei constă în spectaculoasa rețea subterană de galerii active. Două dintre acestea sunt niște „porți” de intrare în subteran. Avenele verticale spectaculoase de aici sunt printre cele mai mari din patrimoniul carstic românesc:
Avenul Negru ( 79 m pe verticală și o „pâlnie” de coborâre de 50 m diametru)
Avenul Gemănata (64 m pe verticală), cu un pod natural deasupra intrării, ce împarte avenul în două cavități.
Groapa Ruginoasă
Cu un aspect cu totul deosebit, Groapa Ruginoasă este adesea comparată cu o rană în trupul muntelui. Uriașa ravenă are peste 600 m în lățime și peste 100 m adâncime. Cu pereți înclinați și muchii ascuțite, rupturi ruginii și văi strâmte între versanții săi, Groapa Ruginoasă are un aspect de canion, pe fundul torentului. Procesul de eroziune este și astăzi foarte activ, dimensiunile gropii crescând constant. În urmă cu 80 de ani, pe hărțile vremii, locul nu era marcat decât printr-o ravenă foarte mică.
Gheţarul Focul Viu
Peștera Ghețarul Focul Viu adăpostește al treilea cel mai mare bloc de gheață fosilă din țară (după Ghețarul Scărișoara și Avenul Borțig). Peștera este micuță, cu doar două săli. În zilele senine, când soarele pătrunde prin fereastra de mari dimensiuni creată în tavanul primei săli, decorul devine feeric.
Cetăţile Rădesei şi Cheile Someşului Cald
Peștera Cetățile Rădesei se află la obârșia Someșului Cald, fiind într-un stadiu avansat de evoluție. Portalul peșterii are peste 15 m înălțime și o lățime de 7 m. Peștera este formată dintr-o galerie unică, tip tunel, de 212 m lungime. Sălile sunt de mari dimensiuni și au hornuri ce ajung în tavanul peșterii, până la suprafață. Aceste hornuri au creat un fel de „ferestre” prin care lumina pătrunde în peșteră. Peștera Cetățile Rădesei este amenajată pentru vizitare cu scări de lemn și podețe. La ieșire din peșteră, ajungi în Poiana Rădesei, unde pârâul Rădesei se unește cu pârâul Feredeului și dau naștere Someșului Cald. Urmând firul apei, Cheile Someșului îți oferă priveliști minunate și puncte de belvedere ce îți taie respirația. În plus, pot fi vizitate Peștera Uscată, Peștera Honu, Peștera Tunelul Mic, zidul de calcal al Cuciulății sau canionul Moloh.
Complexul carstic Cetăţile Ponorului
Unul dintre cele mai spectaculoase fenomene carstice din România, complexul carstic Cetățile Ponorului este apreciat și recunoscut și la nivel european. Peștera își trage denumirea de la sectorul aflat la suprafața fenomenului carstic: cele trei imense circuri calcaroase (doline). Cetățile Ponorului este unul dintre cele mai importante obiective turistice din zona Padiș și din Parcul Natural Apuseni, fiind și una dintre cele mai importante peșteri din România!
Cascada Răchiţele
Cascada Răchițele numită și Vălul Miresei este situată pe Valea Stanciului, în arealul localității Răchițele din comuna Mărgău, județul Cluj. Este una dintre cele mai frumoase cascade din România. Căderea de apă este de peste 30 de metri. Pe timp de iarnă peretele stâncos îngheață, fiind un excelent loc de escaladă pe gheață pentru cei pasionați de acest sport.
Cheile Galbenei
Rezervația naturală Valea Galbenei se află în zona Padiș, fiind inclusă în Parcul Natural Apuseni. Cheile Galbenei, formate de râul cu același nume, pot fi parcurse pe un traseu turistic amenajat. Există porțiuni ce sunt parcurse cu ajutorul cablurilor de oțel și a lanțurilor de sprijin. Astfel, datorită gradului de dificultate, traseul se recomandă doar turiștilor experimentați și cu o condiție fizică bună.
Avenul Borţig
Avenul Borțig adăpostește al doilea bloc de gheață fosilă din țară, ca volum, după Ghețarul Scărișoara. Avenul este unul spectaculos, intrarea având un diametru de 35 m.
Locuri de campare în zona Parcului Natural Apuseni
Poiana Glăvoi, zona denumită „La Grajduri”, Valea Crăiasa – în apropiere de Peștera Urșilor și de intrarea pe Valea Sighiștelului
Zona Ponor – Runcu Ars și zona satului de vacanță Ic Ponor (jud. Cluj).
Sursa. capital.ro, cluj.com
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE
Centru de colectare a deșeurilor prin aport voluntar în comuna Ciuruleasa: Undă verde din partea APM Alba pentru construcție
Primăria Ciuruleasa a primit aviz de mediu pentru proiectul „Construire centru de colectare deşeuri prin aport voluntar comuna Ciuruleasa”.
Proiectul propune înfiinţarea unui centru de colectare prin aport voluntar ce va asigura colectarea separată a deşeurilor care nu pot fi colectate în sistem „door-to-door”, precum şi a fluxurilor speciale de deşeuri – deşeuri voluminoase, deşeuri textile, deşeuri din lemn, mobilier, deşeuri din anvelope, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, baterii uzate, deşeuri periculoase, deşeuri de cadavre de animale, deşeuri de grădină și deşeuri din construcţii şi demolări.
Terenul pe care se va realiza investiția se află în intravilanul localității Ciuruleasa și are o suprafaţă de 2.600 de metri pătrați.
Centrul de colectare a deșeurilor va fi compus dintr-o platformă betonată pe care se vor amplasa containere metalice pentru colectarea selectivă a deșeurilor, două containere – pentru pază, spațiu administrativ, grup sanitar și magazie.
Platforma va fi împrejmuită pe patru laturi.
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE
„Adoptă o țară: Tanzania” în Cetatea Marii Uniri: Turnee de fotbal și cină, caritabile, pentru copiii din țara africană
Două turnee de fotbal și o cină caritabile se vor desfășura în Alba Iulia, din dorința de a sprijini copiii din Tanzania în a-și urma pasiunea.
Antrenorul Silviu Miron, cel care are la activ două acțiuni de voluntariat, ultima în vara acestui an, în țara din estul Africii, pentru a le împărtăși tinerilor de acolo din tainele „sportului rege”, este inițiatorul acestui eveniment de suflet.
Acțiunea se va desfășura sub titulatura „Tanzania Charity Cup 2024. Adoptă o țară: Tanzania”, rezultând un demers de apreciat.
„Ne dorim enorm să putem să-i ajutăm pe copiii din Tanzania și încercăm să strângem bani și echipament. Tinerii de acolo, atât din localitatea unde am făcut voluntariat, cât și de la un club cu care am legat un parteneriat, au mare nevoie și trebuie să-i sprijinim așa cum putem”, a spus Silviu Miron.
Astfel, la baza sportivă „Fair Play” Alba Iulia (Colegiul Național „Horea, Cloșca și Crișan”) sunt prevăzute în weekend două competiții.
Sâmbătă, 9 decembrie se va disputa un turneu dedicat copiilor sub 14 ani (născuți în 2010 și mai mici), cu 6 participante, Școala de Fotbal Valea Frumoasei, CSM Unirea Alba Iulia Alb și Performanța Ighiu (grupa A), CSM Unirea Roșu, Unit Alba Iulia, Școala de Fotbal Valea Frumoasei Săsciori (grupa B). După întâlnirile din grupe, urmează partida pentru locurile 5-6 (ora 14.00), semifinalele (orele 14.40 și 15.20), finala mică (ora 16.00), finala mare (ora 16.40) și festivitatea de premiere (ora 17.30).
Va fi amplasată o urnă în care jucătorii pot dona echipament (ghete, mănuși etc) și va avea loc și o licitație pentru tricoul de la FCSB al internaționalului Alin Toșca.
De asemenea, doritorii pot licita, în mediul online, până în 16 decembrie, pentru tricoul albaiulianului Nicolae Stanciu, de la Wuhan Three Towns.
A doua zi, duminică, 10 decembrie, va fi un al doilea turneu, pentru seniori (peste 30 de ani), cu 5 formații (Slim Boys, Dani Ianc & Friends, Performanța Ighiu, BvB Alba Iulia, Deas Sasu Construct), ce se va disputa în sistem fiecare cu fiecare. La ambele turnee se vor oferi cupe, diplome de participare, medalii pentru primele 3 clasate, distincții pentru golgheter, cel mai bun portar și cel mai bun jucător. Taxa de înscriere este de 500 lei/ echipă.
De asemenea, în 16 decembrie, ora 16.30, la Restaurantul Prestige este prevăzută o cină de binefacere pentru a sprijini copiii din Tanzania (prețul unui bilet este de 150 lei).
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE
Licitație lansată pentru construirea spațiilor de servicii pe Autostrada A10 Sebeș-Turda
Noi spații de servicii vor fi amenajate pe autostrada A10 în zona municipiului Aiud.
CNAIR a anunțat concesionarea a 12 locații pentru amenajarea și utilarea unor spații – stații de combustibil sau parcări pe unele segmente de autostradă din țară. La Aiud, se vor amenaja stații de combustibili și parcare la kilometrul 46+800 de metri (pe stânga), respectiv la kilometrul 46+600 de metri (pe dreapta), pe Autostrada A10 Sebeș– Turda.
Valoarea contractului este de aproximativ 2 milioane de lei.
Contractele de concesiune vor avea o durată cuprinsă între 17 și 40 de ani, iar finalizarea lucrărilor este programată în termen de 18 luni de la emiterea ordinului de începere al contractului. Cotele de redevență se vor situa între 1% și 6%. Termenul-limită pentru depunerea ofertelor este 5 februarie 2024, ora 10.00.
foto: facebook Directia Regionala de Drumuri si Poduri Cluj
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE
