Parcul Natural Apuseni se număra printre locurile din Europa care au primit distincţia de destinaţii turistice de excelenţă la gala premiilor EDEN. Bijuteriile Apusenilor sunt peşteri, chei, defilee şi platouri carstice
Parcul Natural Apuseni se află în partea central-nord-vestică a Munţilor Apuseni şi se întinde pe o parte din masivele Bihor la sud şi Vlădeasa la nord. Principalul atuu al acestei zone îl reprezintă prezenţa, mai mult decât oriunde în ţara noastră a reliefului carstic care cuprinde peşteri, chei, defilee, platouri carstice
Printre formele carstice unice în România se numără Peştera din Valea Rea, Avenul V5, Izbucul Tauz, Peştera Coiba Mare, Peştera Cetăţile Ponorului şi Gheţarul de la Scărişoara, care este cel mai mare gheţar subteran din România, cu un volum de gheaţă apreciat la 75.000 de metri cubi.
Parcul Natural Apuseni reprezintă una dintre cele mai frumoase zone turistice din România. Este situat în vestul țării noastre, în partea central-nord-vestică a Munților Apuseni, pe teritoriul administrativ a trei județe (Cluj, Bihor și Alba). Zona a fost vizitată și studiată încă de pe vremea Imperiului Austro-Ungar, continuând să surprindă călătorul cu peisaje de vis, trasee pline de aventură și obiective turistice unice și valoroase. Cele mai vechi trasee turistice din zona actualului Parc Natural Apuseni datează încă de prin anii 1900. În octombrie 2009, Parcul Natural Apuseni a fost premiat ca destinație turistică de excelență în cadrul Galei Premiilor EDEN (European Destinations of Excellence) de la Bruxelles.
Obiective turistice în Parcul Natural Apuseni
Șesul Padiș & Cabana Padiș
Un veritabil platou carstic, aproape plan, Șesul Padiș încântă ochiul cu numeroasele doline, unele cu lacuri, altele cu molizi. Pe aici, se drenează apele de precipitații, ce ies apoi prin Izbucul Ponor sau în Valea Boga. Șesul Padiș este delimitat de Muntele Măgura Vânătă (N), Muntele Boghii (V), Vf. Biserica Moțului (E) și câteva culmi joase (S). Peștera Padiș se află în partea nordică a șesului. În partea estică, Valea Trânghiești și Valea Gârjoaba fragmentează șesul. Între cele două văi, găsim platoul pe care se află și Cabana Padiș. Zona este dominată de Vf. Biserica Moțului (1458 m). Vârful montan este un punct de belvedere deosebit! Te poți bucura de frumoase priveliști asupra întregului platou Padiș. Poți admira de aici versantul împădurit al Muntelui Măgura Vânătă, „zidul” Cârligate – Piatra Arsă sau, înspre est, Vf. Călineasa, Platoul Scărișoara, Platoul Lumea Pierdută, Masivul Biharia (Vf. Curcubăta Mare – 1848 m).
Peștera Urșilor
Impresionantă datorită aglomerărilor de formațiuni speologice, Peștera Urșilor este faimoasă datorită numeroaselor resturi fosile ale ursului de cavernă (specie dispărută de peste 15 000 de ani!). Galerii: Galeria Oaselor (sau Galeria Urșilor), Galeria Emil Racoviță, Galeria Lumânărilor și Galeria Științifică.
Peștera Ghețarul Scărișoara
Aceasta adăpostește cel mai mare ghețar din România, în Sala Mare aflându-se un impresionant bloc de gheață vechi de aproape 4000 de ani! Peștera impresionează și prin avenul care se deschide în pădurea aflată la marginea platoului. O lume feerică, din vremuri îndepărtate, ni se dezvăluie pe măsură ce coborâm trepte care duc la portalul de intrare în peșteră.
Măgura Vânătă
Creasta Măgura Vânătă oferă impresionante priveliști înspre tot Parcul Natural Apuseni: înspre Padiș, Muntele Țapu cu Groapa Ruginoasă, Masivul Biharia cu vârful Curcubata Mare, Vf. Cârligate, Șaua Cumpănățelul și creasta spre piramida Muntelui Vlădeasa, poienile Cuciulata, Piatra Arsă și Onceasa, Valea Someșului.
Ghețarul de la Vârtop
Peștera Ghețarul de la Vârtop mai este cunoscută și ca Peștera Minunată, o denumire ce-i face cinste. Peștera se află în comuna Arieșeni, județul Alba, în apropiere de cătunul Casa de Piatră și este inclusă în Parcul Natural Apuseni. În anul 1974, cercetătorii de la Institutul de Speologie Emil Racoviță din Cluj-Napoca au descoperit în peștera Ghețarul de la Vârtop trei urme de hominid. Din păcate, două dintre urme au fost furate din peșteră la scurt timp de la descoperire. În urma studierii urmei rămase, s-a stabilit că vechimea acesteia este de cel puțin 62.000 de ani, fapt ce sugerează că ar fi aparținut omului de Neanderthal.
Valea Sighiștelului
Valea adăpostește peste 200 de peșteri, zona având cel mai mare potențial de endocarstificare din țară. Peșteri în Valea Sighiștelului: Peștera Corbasca, Peștera Coliboaia, Peștera din Dealul Secăturii, Peștera Măgura.
Valea Gârda Seacă
Principalele formațiuni carstice din zonă sunt: Izbucul de Coliba Ghiobului, Peștera Șura, Peștera cu Apă de la Fața Bălăcenii, Izbucul Gura Apei, Peștera Coiba Mare (cu cel mai mare portal din țară – de 47 m înălțime și 74 m lățime). În preajma cătului Casa de Piatră, regăsim alte câteva peșteri remarcabile: Vârtop, Ghețarul de la Vârtop, Peștera Orbului, Oilor, Peștera de după Deluț. Gârda sapă prin această vale impresionante chei, dintre care amintim: Hoancele Căldărilor, Cheile de la Cerbu, Cheile de sub dealul Jilip, Cheile de la Tăuz. În aceste chei, putem explora zeci de peșteri de mici dimensiuni (sub 500 m).
Valea Ordâncușa
Valea găzduiește unele dintre cele mai impresionante chei din Parcul Natural Apuseni: Cheile Ordâncușei. Prin Cheile Ordâncușei trece unul dintre numeroasele marcaje turistice care duc la Ghețarul Scărișoara.
Poiana Vărășoaia
Poiana Vărășoaia impresionează cu numeroase doline, unele umplute cu apa din subteran și creând astfel lacuri carstice. Dintre acestea, demn de menționat este Lacul Vărășoaia, alimentat în mod constant pe canale carstice, prin subteran. Vârful Vărășoaia este cel care domină, de la 1441 m înălțime, întreaga zonă, oferind o priveliște deosebită asupra poienii, precum și asupra Depresiunii Beiușului, Văii Boga, Abruptului Brăiesei, Văii Rea, Vf. Cârligate, Șeii Cumpănățelul, Poienii Cuciulata și Onceasa, Cheilor Someșului, Muntele Măgura Vânătă, Șesul Padiș și Vf. Biserica Moțului, dar și asupra Gropii Ruginoase și a vf. Vârtop și Curcubăta Mare. Oferind o astfel de deschidere, de „cât vezi cu ochii”, Vârful Vărășoaia este unul dintre cele mai deosebite puncte de belvedere din Padiș. Important: în Poiana Vărășoaia se află Peștera V5, cea mai adâncă peșteră din România ( 642 m adâncime)!
Valea Boga
Valea Boga ne încântă cu sălbatice și spectaculoase chei și cascade, toate aflate în Parcul Natural Apuseni:
Cheile Văii Bulbuci, apreciate pentru sălbăticia și inaccesibilitatea lor, deopotrivă.
Cheile Văii Oșelu, asemănătoare unei pâlnii. În abruptul din Piatra Ciungilor, Valea Oșelu a format și o minunată cascadă!
Cheile Văii Boga, o zonă plină de cascade și abrupturi, lipsită însă de trasee turistice și foarte sălbatică.
Poiana Ponor
Această poiană este recunoscută ca fiind singura polie din România. Ce înseamnă acest lucru? Îndeplinește funcția dublă de alimentare și drenaj subteran pe canale carstice.
Cascada Săritoarea Bohodei
Accesul înspre cascadă se face de pe drumul forestier de pe Valea Aleului.
Poiana Florilor
Poiana Florilor își merită pe deplin numele, devenind un adevărat paradis pe timp de vară, când întreaga zonă prinde culoare și viață. Sute de specii de flori se scaldă aici în soare… Mai exact, Poiana Florilor nu e doar una, ci reprezintă un grup de poieni, mici „insule” de culoare și miresme îmbietoare, rătăcite în pădurile de fag din zonă. Atenție: pe alocuri, terenul poate fi destul de mlăștinos (datorită debitului mare cauzat de pâraiele ce traversează partea superioară a poienii).
Pietrele Boghii şi Gardul Boghii
Această zonă este una relevantă din punct de vedere turistic, oferind deosebite priveliști asupra Munților Bihor și Depresiunii Beiușului. Între cele două sectoare, Pietrele Boghii și Gardul Boghii se află un culoar abrupt, plin de grohotișuri. Datorită accesului ce prezintă dificultate, zona aflată sub abruptul Pietrelor Boghii adăpostește o pădure intactă de foioase. Tot aici, sub Pietrele Boghii, regăsim intrarea în Peștera Șura Boghii. Un loc ce oferă priveliști și mai spectaculoase este balconul natural aflat deasupra Gardului Boghii.
Piatra Galbenei
Aflată la 1243 m altitudine, Piatra Galbenei, cu latura sa sudică, este un veritabil străjer al Poienii Florilor și al pădurilor de fag din zonă. Priveliștile deosebite pe care le oferă călătorilor însetați de frumos fac din Piatra Galbenei unul dintre cele mai îndrăgite și mai frumoase puncte de belvedere din Parcul Natural Apuseni.
Culmea Cârligate
Culmea Cârligate este un platou foarte abrupt spre sud (zona Padiș) și cu o pantă mai domoală spre Valea Drăganului, în nord. Culmea include: vf. Cârligate (1694 m), vf. Cornu Munților (1652 m), Coasta Brăiesei și Șaua Cumpănățelul. Apreciată pentru priveliștile pe care le oferă, de pe culme, putem admira Valea Drăganului, Valea Aleului, Depresiunea Beiușului, Valea Someșului, cătune din Măgura Călățele, Mărgău și Beliș Muntele Mare, Platoul Padiș, Valea Galbenă, Groapa Ruginoasă, Muntele Vârtop și VF. Curcubăta Mare (pe care se află releul de televiziune).
Lumea Pierdută
Lumea Pierdută își trage denumirea dintr-un trecut îndepărtat și sălbatic. Mărginită de Pârâul Ursului, Pârâul Sec și culmea dinspre sud a Vf. Gârdișoara, zona este un platiu carstic împădurit. Misterul zonei constă în spectaculoasa rețea subterană de galerii active. Două dintre acestea sunt niște „porți” de intrare în subteran. Avenele verticale spectaculoase de aici sunt printre cele mai mari din patrimoniul carstic românesc:
Avenul Negru ( 79 m pe verticală și o „pâlnie” de coborâre de 50 m diametru)
Avenul Gemănata (64 m pe verticală), cu un pod natural deasupra intrării, ce împarte avenul în două cavități.
Groapa Ruginoasă
Cu un aspect cu totul deosebit, Groapa Ruginoasă este adesea comparată cu o rană în trupul muntelui. Uriașa ravenă are peste 600 m în lățime și peste 100 m adâncime. Cu pereți înclinați și muchii ascuțite, rupturi ruginii și văi strâmte între versanții săi, Groapa Ruginoasă are un aspect de canion, pe fundul torentului. Procesul de eroziune este și astăzi foarte activ, dimensiunile gropii crescând constant. În urmă cu 80 de ani, pe hărțile vremii, locul nu era marcat decât printr-o ravenă foarte mică.
Gheţarul Focul Viu
Peștera Ghețarul Focul Viu adăpostește al treilea cel mai mare bloc de gheață fosilă din țară (după Ghețarul Scărișoara și Avenul Borțig). Peștera este micuță, cu doar două săli. În zilele senine, când soarele pătrunde prin fereastra de mari dimensiuni creată în tavanul primei săli, decorul devine feeric.
Cetăţile Rădesei şi Cheile Someşului Cald
Peștera Cetățile Rădesei se află la obârșia Someșului Cald, fiind într-un stadiu avansat de evoluție. Portalul peșterii are peste 15 m înălțime și o lățime de 7 m. Peștera este formată dintr-o galerie unică, tip tunel, de 212 m lungime. Sălile sunt de mari dimensiuni și au hornuri ce ajung în tavanul peșterii, până la suprafață. Aceste hornuri au creat un fel de „ferestre” prin care lumina pătrunde în peșteră. Peștera Cetățile Rădesei este amenajată pentru vizitare cu scări de lemn și podețe. La ieșire din peșteră, ajungi în Poiana Rădesei, unde pârâul Rădesei se unește cu pârâul Feredeului și dau naștere Someșului Cald. Urmând firul apei, Cheile Someșului îți oferă priveliști minunate și puncte de belvedere ce îți taie respirația. În plus, pot fi vizitate Peștera Uscată, Peștera Honu, Peștera Tunelul Mic, zidul de calcal al Cuciulății sau canionul Moloh.
Complexul carstic Cetăţile Ponorului
Unul dintre cele mai spectaculoase fenomene carstice din România, complexul carstic Cetățile Ponorului este apreciat și recunoscut și la nivel european. Peștera își trage denumirea de la sectorul aflat la suprafața fenomenului carstic: cele trei imense circuri calcaroase (doline). Cetățile Ponorului este unul dintre cele mai importante obiective turistice din zona Padiș și din Parcul Natural Apuseni, fiind și una dintre cele mai importante peșteri din România!
Cascada Răchiţele
Cascada Răchițele numită și Vălul Miresei este situată pe Valea Stanciului, în arealul localității Răchițele din comuna Mărgău, județul Cluj. Este una dintre cele mai frumoase cascade din România. Căderea de apă este de peste 30 de metri. Pe timp de iarnă peretele stâncos îngheață, fiind un excelent loc de escaladă pe gheață pentru cei pasionați de acest sport.
Cheile Galbenei
Rezervația naturală Valea Galbenei se află în zona Padiș, fiind inclusă în Parcul Natural Apuseni. Cheile Galbenei, formate de râul cu același nume, pot fi parcurse pe un traseu turistic amenajat. Există porțiuni ce sunt parcurse cu ajutorul cablurilor de oțel și a lanțurilor de sprijin. Astfel, datorită gradului de dificultate, traseul se recomandă doar turiștilor experimentați și cu o condiție fizică bună.
Avenul Borţig
Avenul Borțig adăpostește al doilea bloc de gheață fosilă din țară, ca volum, după Ghețarul Scărișoara. Avenul este unul spectaculos, intrarea având un diametru de 35 m.
Locuri de campare în zona Parcului Natural Apuseni
Poiana Glăvoi, zona denumită „La Grajduri”, Valea Crăiasa – în apropiere de Peștera Urșilor și de intrarea pe Valea Sighiștelului
Zona Ponor – Runcu Ars și zona satului de vacanță Ic Ponor (jud. Cluj).
Sursa. capital.ro, cluj.com
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE
Prier înseamnă timp favorabil, prielnic atât pentru semănatul holdelor dar și pentru turmele de animale. Datini, tradiții și obiceiuri românești, în luna aprilie
Conform tradiției populare românești, luna aprilie se mai numește și „Prier”. Această denumire populară, a lunii aprilie, provine de la verbul “a prii” și înseamnă timp prielnic pentru semănături, ori lucrări în gospodărie .
Când vremea este înșelătoare, cu timp friguros și secetos pentru lucrările de primăvară, aprilie anunță sărăcie și se numește și ”Traistă-n băț”. De fapt, în spiritualitatea populară se și spune că ”Prier priește, dar și jupuiește!”, aluzie la zilele capricioase, cu timp potrivnic lucrărilor de sezon. În această lună se continuă semănatul de primăvară, început în martie. Acum se închid țarinile, ceea ce înseamnă că oile și vitele nu mai au voie să pască libere iar pășunatul devălmaș este întrerupt pentru câteva luni, se formează turmele, se repară gardurile țarinilor, se tund oile înainte de a fi urcate la munte etc. Se mai spune, despre luna aprilie, că este o lună capricioasă în care vremea va fi ori geroasă, ori călduroasă. Totodată, în luna lui aprilie se fac prevestiri ale vremii ce va urma, astfel se nasc o parte din superstițiile acestei luni.
Dacă în luna lui Prier este vreme frumoasă și călduroasă, atunci luna mai va avea vreme rece, cu înghețuri; Dacă la Prier este vreme posomorâtă și rece, atunci luna lui mai va avea vreme frumoasă și călduroasă; Negura de la răsărit, din luna aprilie, e semn bun pentru anul în curs; Dacă în aprilie tună și fulgeră, atunci nu există motive să ne temem de ger; Vremea frumoasă din luna aprilie ne va aduce o vară furtunoasă, etc.
Veseli de 1 aprilie – superstiții de 1 aprilie
Ziua Păcălelilor şi Ziua internațională a păsărilor. Dar pe noi ne interesează primul aspect. De unde vine? Cum se … manifestă? şi ce superstiții avem de 1 Aprilie?
Ziua de 1 Aprilie a fost întotdeauna un prilej de distracție şi cum e sănătos să râzi, ne bucurăm şi noi când avem prilejul. Se pare că originile acestei zile se regăsesc, ca multe alte obiceiuri, în schimbarea calendarului gregorian. Se spune că, odată cu această schimbare, mulți nu s-au putut obişnui cu noile date ale sărbătorilor. Și atunci, în timpul lui Carol al IX-lea, mulți neadaptați sărbătoreau Anul Nou la… 1 Aprilie! Cei ce sărbătoreau astfel erau numiți „nebuni de Aprilie”. Apoi obiceiul s-a perpetuat până-n zilele noastre, pierzându-şi semnificația inițială şi păstrând doar… ”nebunia”. Pentru că e o nebunie veselă şi plăcută! Superstiţia spune că păcăleala de 1 Aprilie trebuie făcută până la ora 12:00, cele după această oră, se zice că aduc ghinion. Tot o superstiţie spune că în ziua de 1 Aprilie nu se fac căsătorii, pentru că: ori acestea nu durează, se destramă, ori soţul va fi „sub papuc”. La noi, se spune că dacă nu păcăleşti pe nimeni de 1 Aprilie, tot anul până la celălalt 1 Aprilie vei fi tu cel păcălit. Tot anul? Nu-i cam mult? Dar dacă aşa zice superstiţia, să ne grăbim să păcălim pe cineva. Pardon: ce vă spunem mai jos nu-i păcăleală.
Sărbătoarea Floriilor – tradiții și obiceiuri
Intrarea Domnului în Ierusalim sau Floriile este prima sărbătoare cu dată schimbătoare din calendarul anului bisericesc. Totodată, Floriile deschid ciclul sărbătorilor pascale, care se încheie la Înălțarea Domnului. În ziua de Florii există obiceiul de a merge la Biserică cu ramuri de salcie înmugurite, pentru a fi sfințite de către preot. Conform tradiției creștine, obiceiul ne amintește de intrarea triumfală a Domnului în Ierusalim, înainte de Patimi, când a fost întâmpinat de mulțime cu ramuri de măslin și crenguțe de palmier sau flori. Crenguțele de salcie vor fi împărțite credincioșilor ce au participat la slujba de Florii. Aceștia vor lua crenguțele acasă și le vor pune la geamuri, la uși și la porți pentru a le apăra casele de rele și necazuri. În unele zone ale țării, oamenii de la sate se încing cu ramurile de salcie, peste mijloc, deoarece se spune că acest ritual îi apără de boli și îi face mai robuști. Exista și obiceiul ca părinții sa-și lovească copiii cu nuielușa de salcie, când veneau de la biserică. Credeau că așa vor crește sănătoși și înțelepți. Oamenii le puneau și pe pomii fructiferi, pentru a-i ajuta să rodească. Exista credința că abia acum pomii prind putere să rodească. De aceea, nu se plantau pomi înainte de Florii, de teama ca aceștia să nu rămână fără rod. În ziua de Florii, stupii erau împodobiți cu ramurile de salcie sfințite, ca albinele să se bucure de binecuvântarea divină. În unele sate, mâțișorii erau aruncați în curte când începea să bată grindina. Însă, ramurile de salcie aveau în principal menirea de a-i feri pe oameni de duhurile necurate, sau erau utilizate și în scopuri terapeutice, oamenii înghițeau mâțișori de pe ramura de salcie, pentru a fi feriți de diferite boli. Un alt obicei, întâlnit în ziua de Florii, este acela de a trece pe la mormintele rudelor pentru a le agăța de cruci crenguțele de salcie, astfel aceștia vor ști că Paștele se apropie. Tot în ziua de Florii, șnurul de mărțișor se va agăța într-un copac înmugurit sau înflorit pentru a avea sănătate și belșug în anul ce urmează. Totodată, ziua de Florii este prilej de sărbătoare pentru cei cu nume de flori, deoarece își serbează onomastica.
Obiceiul Lazaritelor
Înainte de a intra în Ierusalim, Hristos l-a înviat pe Lazăr. Învierea lui Lazăr este simbolul învierii viitoare a neamului omenesc. În popor se crede că Lazăr era un fecior tânăr, fratele fetei care s-a căsătorit cu Dragobete, Cap de Primăvară. Potrivit tradiției, într-o sâmbătă Lazăr a plecat cu oile la păscut, lăsând-o pe mama sa să facă plăcinte. Urcând întru-un copac să ia muguri pentru animale, își aduce aminte de plăcinte. Se grăbește să coboare, cade și moare. Potrivit legendei că Lazăr ar fi murit de dorul plăcintelor, exista obiceiul ca în această sâmbătă, femeile de la țară să facă ofranda de pomenire a morților împărțind plăcinte de post. Profesorul Ion Ghinoiu afirma că în ajunul sau sâmbăta Floriilor, se efectua un ceremonial complex, numit Lazarita, care era structurat după modelul colindelor. Ion Ghinoiu afirma că Lazarita era un ceremonial la care participau numai fetele. „Una din fete, numita Lazarita, se îmbrăca în mireasă și colinda împreună în fața ferestrelor caselor unde au fost primite. Lazarita se plimba cu pași domoli, înainte și înapoi, în cercul format de colindătoarele care povestesc, pe o melodie simpla, drama lui Lazăr sau Lazarica: plecarea lui Lazăr de acasă cu oile, urcarea în copac pentru a da animalelor frunza, moartea neașteptată prin căderea din copac, căutarea și găsirea trupului neînsuflețit de către surioarele lui, aducerea acasă, scăldatul ritual în lapte dulce, îmbrăcarea mortului cu frunze de nuc, aruncarea scaldei mortului pe sub nuci”.
Sărbătoarea dinților
Ziua de 11 aprilie este dedicată Sfântului Antipa, despre care oamenii din popor cred că vindecă durerile de dinți și măsele. Sfântul Antipa s-a rugat pentru cei care îi vor face pomenire să fie feriți de patimi și de alte boli, între care și nesuferita durere a dinților.
Sursa:azm.gov.ro, sursa foto:dragusanul.ro
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE
De Ziua Păcălelilor nimeni nu are voie să se supere: Care este originea zilei
În fiecare an, la 1 aprilie, oamenii din lumea întreagă marchează Ziua păcălelilor, cunoscută și ca Ziua păcălitului sau Ziua nebunilor, când fiecare încearcă, cu mai mult sau mai puțin succes, să-i facă o șotie colegului, prietenului, vecinului, unui membru de familie, mai exact, toată lumea păcălește pe toată lumea.
Celebrarea Zilei Pacalelilor isi are originile in Franta, in secolul al XVI-lea, cand a fost adoptat calendarul Gregorian, care a mutat Anul Nou de la 1 aprilie la 1 ianuarie. Vestea noului calendar s-a raspandit incet iar cei care continuau sa sarbatoreasca anul nou de 1 aprilie era considerati ″pacalitii de 1 aprilie″.
In Franta, 1 APRILIE, ZIUA PACALELILOR, este numita Poisson d’Avril, adica „pestele de aprilie”, cu referire la un peste tanar, usor de capturat. Francezii obisnuiesc sa-si pacaleasca prietenii lipind-le pe spate un peste de hartie. In momentul in care cineva descopera farsa, acesta trebuie sa strige „Poisson d’Avril!”.
Timp de 200 de ani, practica farselor de 1 APRILIE, ZIUA PACALELILOR, s-a raspandit in Anglia si in Statele Unite. Toate farsele trebuie sa fie facute pana la ora pranzului. Orice farsa facuta dupa aceasta ora va aduce ghinion farsorului.
ZIUA PACALELILOR, 1 APRILIE – Cei care nu raspund cu zambetul pe buze unei farse facute de vor fi urmariti de ghinion tot anul. Barbatii pacaliti de o femeie frumoasa de Ziua Pacalelilor vor ajunge sa o ia de nevasta, sau, daca barbatul este casatorit, cei doi vor ramane prieteni foarte buni.
Originea acestui obicei nu este cunoscută cu exactitate. Unii consideră că aceasta este legată de schimbarea anotimpului, în timp ce alții cred că provine de la adoptarea noului calendar. Ipoteza acceptată de majoritate, însă, susține că obiceiul păcălelilor de 1 aprilie a apărut în vestul Europei, pe la jumătatea secolului al XVI-lea, conform site-ului www.infoplease.com. În vechiul calendar iulian, Anul Nou se sărbătorea la 1 aprilie, dar în 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut trecerea de la vechiul calendar iulian la noul calendar, care avea să-i poarte numele — calendarul gregorian, sărbătoarea Anului Nou mutându-se de atunci pe 1 ianuarie. Oamenii au avut probleme în a se obișnui cu noua dată a acestei sărbători și au continuat să-și trimită felicitări și să-și facă urări tot pe 1 aprilie. Cei care continuau să sărbătorească Anul Nou la 1 aprilie au fost numiți „nebuni de aprilie”, de unde și denumirea de Ziua nebunilor (April Fools’ Day) sau Ziua păcălelilor. Cu timpul, felicitările trimise pentru Anul Nou la 1 aprilie au început să fie considerate farse, fiind însoțite adeseori de cadouri hazlii, relatează Agerpres.
Ziua de 1 aprilie este recunoscută ca Zi a păcălelilor în majoritatea țărilor lumii. Marcată mai întâi în Europa, a trecut peste ocean și s-a răspândit apoi în majoritatea țărilor de pe glob. Este totuși sărbătorită cu preponderență în Europa și în America și mai puțin de civilizațiile orientale.
La noi în țară, Ziua păcălelilor se sărbătorește începând cu secolul al XIX-lea. Potrivit site-ului www.istorie-pe-scurt.ro, se obișnuiește ca farsele să fie făcute până la ora prânzului, altfel acestea aduc ghinion păcăliciului. Tradiția spune că dacă o fată frumoasă reușește să te păcălească, trebuie să o iei de nevastă sau măcar să fii prietenul ei. Dar nu este indicat să te căsătorești la 1 aprilie, pentru că bărbatul însurat în această zi va fi toată viața sub papucul nevestei. Copiii născuți la 1 aprilie vor avea succes pe aproape toate planurile, dar ar fi bine să stea departe de jocurile de noroc.
Prin celebrarea acestei sărbători, ziua de 1 aprilie devine un prilej de bucurie și de distracție pentru toți cei care au simțul umorului, sau, așa cum spunea scriitorul Mark Twain, „ziua de 1 aprilie este ziua în care ne amintim ce suntem în celelalte 364 de zile ale anului”.
Alte superstitii de 1 APRILIE – ZIUA PACALELILOR:
=> In regiunea Tirol, din Elvetia, un manunchi de paie este ingropat de 1 APRILIE, pentru ca recolta sa fie bogata in sezonul urmator.
=> Copiii nascuti de ZIUA PACALELILOR vor fi norocosi in afaceri, dar vor fi urmariti de ghinion la jocurile de noroc.
=> Indragostitii nu ar trebui sa se casatoreasca pe 1 APRILIE, pentru ca mariajul nu va functiona, ori pentru ca femeia va fi “cocosul” in familie.
=> Cel care nu va pune la cale o farsa de ZIUA PACALELILOR va fi pacalit pentru tot restul anului.
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE
Digitalizare a Serviciului de Ambulanță Județean Alba
Serviciul de Ambulanță Județean Alba a lansat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o procedută de achiziție derulată în cadrul unui amplu proiect de digitalizare finanțat prin PNRR.
Achiziția are o valoare totală estimată de peste 2,8 milioane de lei.
Serviciul de Ambulanță Județean Alba a semnat, la sfârșitul lunii septembrie 2024, contractul de finanțare pentru implementarea proiectului ”Digitalizarea Serviciului de Ambulanță Județean Alba”.
Scopul proiectului este implementarea unui sistem informatic integrat printr-un ansamblu arhitectural digital ce îmbină în mod armonios echipamentele hardware și aplicațiile software.
Obiectivele proiectului sunt îmbunătățirea/dezvoltarea rețelelor de comunicații și a infrastructurii IT și hardware la nivelul instituției și implementarea unui software non-clinic integrat și interoperabil.
Achiziția în curs cuprinde echipament si accesorii pentru computer, computere portabile, computer de birou, surse de alimentare electrică continuă, echipament de rețea, pachete software pentru editare de text, servere și servicii de instalare de computere și de echipament de procesare a informațiilor.
Data limită pentru primirea ofertelor este 28 aprilie.
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE
