Rămâi conectat

Știri

Beneficiarii de sprijinul cuplat în sectorul vegetal în cadrul Campaniei 2017, au obligația, ca până la 31 decembrie 2017, să depună documentele specifice fiecărui tip de cultură

Publicat

în

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură informează că pentru a beneficia de sprijinul cuplat în sectorul vegetal în cadrul Campaniei 2017, fermierii au obligaţia, ca până la data de 31 decembrie 2017, să depună documentele specifice fiecărui tip de cultură în termenele prevăzute de legislaţia în vigoare.

Sprijinul cuplat pentru leguminoase boabe pentru industrializare/procesare – mazăre boabe şi fasole boabe, se acordă fermierilor activi care:

  1. livrează cantitatea minimă de 1,9 tone/ha mazăre boabe şi/sau de 0,85 tone/ha fasole boabe la o unitate de industrializare/procesare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008 sau autorizată/înregistrată potrivit prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 109/2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de autorizare/înregistrare sanitară veterinară a unităţilor ce desfăşoară activităţi în domeniul hranei pentru animale de fermă şi a mijloacelor de transport al hranei pentru animale de fermă, cu modificările ulterioare;
  2. au consumat cu animalele înscrise în RNE pe care le deţin în fermă minimum 1,9 tone mazăre/ha procesată şi/sau au stocat în vederea procesării minimum 1,9 tone mazăre/ha obţinută în fermă pentru consumul cu acestea. Verificarea eligibilităţii pentru sprijinul cuplat se face pe baza consumurilor de furaje, normate pe specii de animale, prevăzute în anexa nr. 51, întocmită şi semnată de către fermier;
  3. fac dovada livrării cantităţii minime prevăzute la lit. a), pe bază de factură sau pe baza filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol a comercializării producţiei;
  4. fac dovada că utilizează sămânţa certificată însoţită de documentul oficial de calitate a seminţei, în conformitate cu Legea nr. 266/2005 şi cu Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.366/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul şi certificarea calităţii şi/sau comercializarea seminţelor de legume, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Ordinul MAPDR nr. 1.366/2005. Procesatorii care cultivă mazăre boabe şi/sau fasole boabe fac dovada procesării producţiei proprii, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere, prin documente contabile interne.

Citește și APIA a început plata avansului pe suprafaţă aferent anului 2017

Sprijinul cuplat pentru tomate destinate industrializării se acordă fermierilor activi care:  a) cultivă în câmp tomate;

  1. livrează cantitatea minimă de 15 tone/ha tomate la o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008;
  2. fac dovada valorificării cantităţii minime prevăzute la lit. c) pe baza facturii sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere;
  3. unităţile de industrializare care cultivă tomate fac dovada procesării producţiei proprii, prin documente contabile interne, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere.

Factura de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea «sămânţă admisă pentru însămânţare», sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea «Necesar propriu» şi «Interzisă comercializarea» sau Documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului

2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate se prezintă la APIA până la data de 1 noiembrie a anului de cerere.

Documentele care atestă calitatea seminţelor certificate autohtone se vizează în prealabil de inspectoratul teritorial pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor de pe raza teritorială în care fermierul îşi desfăşoară activitatea sau de Laboratorul central pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor. În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă.

Sprijinul cuplat pentru castraveţi destinaţi industrializării, se acordă fermierilor activi care:   a) cultivă în câmp castraveţi;

  1. fac dovada valorificării producţiei pe baza facturii sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere;
  2. livrează cantitatea minimă de 12 tone/ha castraveţi la o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008;
  3. unităţile de industrializare care cultivă castraveţi fac dovada procesării producţiei proprii, prin documente contabile interne, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere.

Pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2016, fermierii trebuie să facă dovada că utilizează sămânţa certificată oficial, precum şi categorie standard, în conformitate cu Legea nr. 266/2002, cu Ordinul MAPDR nr. 1.269/2005 şi cu Ordinul MAPDR nr. 1.366/2005.

Pentru cultura înfiinţată începând cu anul 2017, procentul din sămânţă certificată autohtonă utilizată este de minimum 5% din norma de semănat pe hectar.

 Factura de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea «sămânţă admisă pentru însămânţare», sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea «Necesar propriu» şi «Interzisă comercializarea» sau Documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate se prezintă la APIA până la data de 1 noiembrie a anului de cerere.

Documentele care atestă calitatea seminţelor certificate autohtone se vizează în prealabil de inspectoratul teritorial pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor de pe raza teritorială în care fermierul îşi desfăşoară activitatea sau de Laboratorul central pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor. În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă.

Sprijinul cuplat pentru legume cultivate în spaţii protejate (sere şi solare), se acordă fermierilor activi care:

Pentru legume cultivate în sere, sprijinul cuplat se acordă pentru următoarele culturi:   a) tomate pentru consum în stare proaspătă;

  1. castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi / sau destinaţi industrializării;
  2. ardei pentru consum în stare proaspătă;
  3. varză pentru consum în stare proaspătă.

Sprijinul cuplat pentru culturile menţionate mai sus se acordă fermierilor activi care fac dovada comercializării următoarelor cantităţi minime anuale pe hectarul cultivat, în funcţie de legumele cultivate:

  1. 85 tone la tomate pentru consum în stare proaspătă;
  2. 50 tone la castraveţi pentru consum în stare proaspătă;
  3. 50 tone la castraveţi destinaţi industrializării;
  4. 29 tone la ardei pentru consum în stare proaspătă;
  5. 46 tone la varză pentru consum în stare proaspătă.

Pentru legume cultivate în solare, sprijinul cuplat se acordă pentru următoarele culturi:    a) tomate pentru consum în stare proaspătă;

  1. castraveţi pentru consum în stare proaspătă;
  2. castraveţi destinaţi industrializării;
  3. ardei pentru consum în stare proaspătă;
  4. varză pentru consum în stare proaspătă;
  5. vinete pentru consum în stare proaspătă.

Sprijinul cuplat pentru culturile menţionate mai sus se acordă fermierilor activi care fac dovada comercializării următoarelor cantităţi minime anuale pe hectarul cultivat, în funcţie de legumele cultivate:

  1. 32 tone la tomate pentru consum în stare proaspătă;
  2. 30 tone la castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau destinaţi industrializării;
  3. 16 tone la ardei pentru consum în stare proaspătă;
  4. 22 tone la varză pentru consum în stare proaspătă;
  5. 20 tone la vinete pentru consum în stare proaspătă.

Unităţile de industrializare care cultivă castraveţi în sere sau solare proprii fac dovada procesării producţiei proprii, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere, prin documente contabile interne.   Nu sunt eligibile la plată suprafeţele de sere sau solare în care legumele nu sunt cultivate pe pământ.

Sprijinul cuplat pentru fructe destinate industrializării: prune, mere, cireşe, vişine, caise şi zarzăre pentru obţinerea de produse alimentare nonalcoolice, se acordă fermierilor activi care exploatează livezi de pruni, meri, cireşi, vişini, caişi şi zarzări şi care fac dovada comercializării următoarelor cantităţi minime anuale pe hectar:   a) 5,6 tone la prune;

  1. 7,8 tone la mere;
  2. 4,4 tone cireşe şi vişine;
  3. 4,7 tone caise şi zarzăre.

Dovada comercializării fructelor către o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008, o constituie factura/facturile sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol.

Unităţile de industrializare care exploatează suprafeţe cu livezi fac dovada industrializării producţiei proprii în cantităţile prevăzute mai sus prin documente contabile interne iar dovezile se prezintă la APIA până la data de 31 decembrie a anului de cerere.

Sprijinul cuplat pentru cultura de cartof timpuriu pentru industrializare, se acordă fermierilor activi care:

  1. cultivă cartof timpuriu, categorie care include cartoful semitimpuriu şi de vară;
  2. fac dovada comercializării unei producţii minime de 12,5 tone/ha, către o unitate de procesare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008;
  3. fac dovada comercializării producţiei pe baza facturii sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, care se depun la APIA până la data de 30 octombrie a anului de cerere;
  4. în situaţia în care fermierul are şi calitatea de procesator înregistrat pentru siguranţa alimentelor la

ANSVSA, acesta face dovada procesării producţiei minime, prin documente contabile interne, până la data de 30 octombrie a anului de cerere.

Pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2016, fermierii trebuie să facă dovada că utilizează sămânţa certificată oficial din categoriile Prebază, Bază şi Certificată, în conformitate cu Legea nr. 266/2002 şi cu Ordinul nr. 1.266/2005.

Pentru sămânţa achiziţionată de la terţi, fermierul prezintă factura de achiziţie sau fila/filele din carnetul de comercializare a seminţei de cartof, pentru cantitatea corespunzătoare suprafeţei declarate, însoţită/însoţite de:

  • documentul de calitate şi conformitate al furnizorului; sau
  • orice alt document echivalent documentului menţionat emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE; sau
  • o etichetă oficială pentru fiecare lot însămânţat care ţine loc de document de calitate şi conformitate.

În situaţia în care solicitantul sprijinului cuplat în sectorul vegetal este membru al unui grup/unei organizaţii de producători recunoscut(e) de MADR, actele doveditoare ale cantităţii livrate prin intermediul grupului/organizaţiei sunt fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol sau copia facturii emise către grup.

 Solicitanţii mai prezintă şi:

  1. adeverinţă prin fac dovada că sunt membri ai grupului/organizaţiei de producători prin care valorifică producţia;
  2. copia contractului încheiat între grup/organizaţie şi cumpărător.

Documentele menţionate anterior se prezintă la termenele prevăzute în cadrul art.42-59 din  Ordinul MADR nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art.1 alin.(2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art.2 din Legea nr.36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală

2014-2020, cu modificările şi completările ulterioare.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

Recepție a lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei

Publicat

în

Transapuseana, recepție a lucrărilor pe lotul 1

Vineri 26 aprilie a avut loc recepția lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei, care totalizează nu mai puțin de 43 de kilometri.

Anunțul a fost făcut de Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliului Județean Alba.

„O investiție pe cât de costisitoare, pe atât de necesară. Ca inginer, pot zice că lucrările sunt de nota 10 și de „jos pălăria!”. Ca vicepreședinte al Consiliului Județean, transmit că am respectat, termenul de finalizare a lucrărilor”, a precizat Marius Hațegan.

Lungimea totală a drumului modernizat este de 78,42 kilometri.

Autoritățile județene afirmă că modernizarea Transapusenei este importantă pentru județul Alba, dar și pentru România, întrucât va îmbunătăți semnificativ infrastructura rutieră și va facilita accesul la arealele turistice din zonă.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire

Publicat

în

Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea

A fost semnată autorizația de construire, în cartierul Recea din Alba Iulia, a unui complex ce va cuprinde un teren multisport, dar și locuri de joacă, inclusiv cu dotări speciale pentru copiii cu dizabilități.
Atât terenul cât și locul special de joacă sunt rezultatul propunerilor albaiulienilor, în cadrul procesului de bugetare participativă.
Terenul multisport va fi unul sintetic, amenajat și dotat corespunzător pentru practicarea mai multor sporturi, iar în întregul complex vor fi plantate vegetație, arbuști și arbori.
În acest moment se lucrează la caietul de sarcini, urmând ca lucrările să fie scoase în cel mai scurt timp la licitație, valoarea totală estimată a investiției fiind de 3,34 milioane lei.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România

Publicat

în

Zi dedicată în România veteranilor de război

Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.

Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.

În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.

Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.

De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.

Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.

sursa: agerpres.ro

 


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba