Știri

Aviz de mediu pentru modernizarea drumurilor din comuna Blandiana și realizarea sistemului individual de colectare a apelor

Publicat

acum 9 luni

în

10/08/2023

Aviz de mediu pentru modernizarea drumurilor din comuna Blandiana și realizarea sistemului individual de colectare a apelor

APM Alba a dat undă verde pentru modernizarea infrastructurii rutiere în comuna Blandiana, în satele Acmariu și Blandiana și realizarea sistemelor individuale de colectare și epurare a apelor uzate în comuna Blandiana, în satele Acmariu, Blandiana și Răcătău.

Modernizare infrastructură rutieră în comuna Blandiana, în satele Acmariu și Blandiana

Amplasamentul studiat este un tronson de drum comunal DC 63, strazi , DC57 in lungime de 4882 m ocupand o suprafata de 20189 mp, aflata in domeniul public al comunei Blandiana intravilan si extravilan.

default

Prezentul proiect se referă la următoarele tipuri de lucrări:

I. Lucrări de drum: lucrări de terasamente, structură rutieră, acostamente;

Caracteristici tehnice şi parametri specifici obiectivului de investiţii:

– lungimea traseului amenajat: 4 006 m

– lăţimea părţii carosabile: 2,75 … 4,00m;

– lăţimea acostamentelor: 0,375 … 0,50 m;

– lăţimea platformei: 3,75 … 5,00m;

– panta transversală parte carosabilă: 2,5%

– panta transversală acostamente: 4%

Structura părţii carosabile va fi următoarea: 4 cm strat de uzură din mixtură asfaltică tip E.B. 16 rul 50/70; 5 cm strat de legătură din mixtură asfaltică tip E.B. 22,4 leg 50/70; 20 cm strat superior de fundaţie din piatră spartă de carieră; 25 cm strat inferior de fundaţie din balast; 10 cm strat de formă din nisip;

S-au proiectat platforme de încrucişare, cu lăţimea de 2,50 m, lungimea de 15 m şi pene de racordare cu lungimea de 10 m.

II. Lucrări pentru asigurarea scurgerii şi evacuării apelor de suprafaţă: şanţuri de pământ, rigole de acostament, podeţe;

Evacuarea apelor pluviale de pe partea carosabilă se va efectua prin realizarea profilului transversal cu panta de 2,5%. Pentru asigurarea continuităţii scurgerii apelor, în profil longitudinal au fost prevăzute rigole cu secţiune neprotejată pe una sau pe ambele părţi ale drumului. Continuitate scurgerii apelor pluviale este asigurată prin construirea unor podeţe tubulare cu diametre de 600mm şi a unor podeţe dalate tip D4.

Se vor realiza lucrări de sprijiniri de maluri la râu din gabioane.

Se propune realizarea a 3 poduri noi după cum urmează:
Pod 1 la km 0+010 pe drumul comunal dc 57 (strada 2) peste râul Stânisoara, în localitatea Acmariu

Suprastructura va fi alcatuită dintr-o singură deschidere (1×8 m), în sens transversal podului fiind dispuse 9 grinzi monobloc precomprimate de tip “T intors”, cu armătura preîntinsă, având lungimea de L=8 m şi înălţimea h=0,42 m.

Podul nu va avea trotuare, iar carosabilul, în lăţime totală de 5 m (2×2,50 m), va fi delimitat stânga-dreapta de parapete metalice mixte, zincate.

Pantele transversale pe pod vor fi de 2% dinspre ax înspre longrinele marginale din beton armat care susţin parapetele metalice, iar panta longitudinală a podului va fi de 2,40%. Podul nu are oblicitate şi nici guri de scurgere, apele pluviale fiind drenate prin casiurile din beton de la capătul acestuia.

Gabaritul podului în sens transversal va fi: 2×2,50 m+2×0,62 m = 6,24 m.

Lungimea totală a podului: L tot = 8,60 m.
Infrastructura

Culeele vor fi fundate direct, prin intermediul blocurilor de fundare din beton simplu C25/30. Elevaţiile se vor executa din beton armat C30/37. În spatele culeelor se vor executa cunete din beton armat şi drenuri din zidărie uscată din piatră brută învelite în geotextil, iar apele de infiltraţie vor fi evacuate prin barbacane din tuburi PVC, O 110 mm.
Racordarea cu terasamentele

În vederea racordării cu terasamentele, în spatele culeelor se vor executa plăci de racordare din beton armat C25/30. La unul din capete (cel spre care se coboară cu panta longitudinala de 2.4% se vor executa casiuri din beton pentru preluarea apelor pluviale).

Albia si apărările de maluri: în amonte (la zona de confluenţă a torenţilor) pe ambele maluri pe câte 10 m lungime se vor executa apărări de tip ziduri de sprijin din beton armat, iar la nivelul albiei, pe direcţiile torenţilor (sub forma unor şanţuri betonate) albia se va perea cu beton C30/37 aşezat pe un strat de balast de 10 cm grosime.

În aval de pod, pe malul drept pe lungimea de 10 m şi pe malul stâng pe lungimea de 20 m se vor executa apărări de maluri de tip zid de sprijin din beton armat similare celor din amonte.

Sub pod şi pe 10 m aval albia râului Stânişoara se va amenaja sub forma de cuvă cu pereu din beton C30/37 în grosime de 20 cm turnat peste un strat de balast în grosime de 10 cm. Pereerea la extremităţile amonte şi aval va fi încadrată de pinteni din beton C25/30 încastraţi în albie.

Pe partea dinspre aval, după terminarea amenajării albiei prin pereere, pe încă 10 m în lungul albiei se vor dispune la nivelul talvegului acesteia saltele din gabioane în grosime de 50 cm. La ambele capete ale apărărilor de maluri dinspre amonte şi la capătul apărării de mal drept aval se vor executa pentru racordare prismuri din anrocamente pentru a evita spălarea apărărilor de maluri în spatele acestora.

În spatele apărărilor de maluri se vor executa cunete din beton şi drenuri din piatră brută învelite în geotextil.

De asemenea la capătul pereerii cu beton înspre amonte se vor dispune pe talveg saltele din gabioane. La partea superioară a apărărilor de maluri din beton se vor dispune parapete metalice mixte pentru siguranţa traficului auto, acestea susţinând rambleul din corpul drumului.

Panta longitudinală a amenajării la nivelul talvegului va fi de 3%.
Pod 2, la km 0+188 pe drumul comunal DC 57 (strada 2) peste Valea Acmariului (necadastrat), în localitatea Acmariu

Suprastructura va fi alcatuită dintr-o singură deschidere(1x6m), în sens transversal podului, fiind dispuse 11 grinzi monobloc precomprimate de tip “T intors”, cu armătura preîntinsă, având lungimea de L=6 m şi înălţimea h=0,42 m. Oblicitatea podului este de 60°.

Între grinzile joantive se va turna un beton simplu C35/45, iar peste acestea se va turna placa de suprabetonare din beton armat C35/45, peste placa se va aşterne hidroizolaţia de 1 cm grosime, protecţia hidroizolaţiei din BA8 în grosime de 3 cm şi straturile rutiere 4 cm BAP 16+ 4 cm MAS16.

Partea carosabilă are o dimensiune atipică (2×3,40 m) tocmai pentru a se putea încadra în plan pe pod străzile adiacente cu razele lor de curbură, fiind delimitată stânga-dreapta de parapete metalice mixte(zincate).

Podul este convertit în profil transversal cu panta unică de 2,5%, în faţa longrinelor înspre carosabil s-au dispus borduri prefabricate din beton armat, panta longitudinală a podului va fi de 4,60%. Podul nu are guri de scurgere, apele pluviale fiind drenate prin casiurile din beton de la capătul acestuia.

Gabaritul podului în sens transversal va fi: 2×3,40 m+2×0,62 m = 8,04 m.

Lungimea totală a podului: L tot = 6,60 m.
Infrastructura

În vederea racordării cu terasamentele, în spatele culeelor se vor executa plăci de racordare din beton armat C25/30. La unul din capete (cel spre care se coboara cu panta longitudinală de 4,6% se vor executa casiuri din beton pentru preluarea apelor pluviale).

Albia si apărările de maluri: înspre amonte pe malul stâng pe 12,40 m şi pe malul drept pe 15 m se vor executa apărări de maluri de tip zid de sprijin din beton armat.

În aval de pod, pe malul drept pe lungimea de 15 m şi pe malul stâng pe lungimea de 13,20 m se vor executa apărări de maluri de tip zid de sprijin din beton armat similare celor din amonte.

Sub pod şi pe cate 10 m amonte şi aval de acesta, albia Văii Acmariu se va amenaja sub forma de cuvă cu pereu din beton C30/37 în grosime de 20 cm turnat peste un strat de balast în grosime de 10 cm. Pereerea la extremităţile amonte şi aval va fi încadrată de pinteni din beton C25/30 încastraţi în albie.

După terminarea amenajării albiei prin pereere, pe încă 5 m în lungul albiei amonte respectiv aval se vor dispune la nivelul talvegului saltele din gabioane în grosime de 50 cm. La ambele capete ale apărărilor de maluri dinspre amonte respectiv aval se vor executa pentru racordare prismuri din anrocamente pentru a evita spălarea apărărilor de maluri în spatele acestora.

Panta longitudinală a amenajării la nivelul talvegului va fi de 3,71%.
Pod 3 la km 0+00 la intersecţia dintre drumul comunal DC 63 si strada 1, peste râul Blandiana în localitatea Blandiana

Suprastructura va fi alcatuită dintr-o singura deschidere (1×14 m), în sens transversal podului fiind dispuse 5 grinzi monobloc precomprimate de tip “I”, cu armatura preîntinsă, având lungimea de L=14 m şi înălţimea h=0,72 m.

Peste grinzile joantive se va turna placa de suprabetonare din beton armat C35/45, peste placă se va aşterne hidroizolaţia de 1 cm grosime, protecţia hidroizolaţiei din BA8 în grosime de 3 cm şi straturile rutiere 4 cm BAP 16+ 4 cm MAS16.

Podul nu va avea trotuare, iar carosabilul în lăţime totală de 5 m (2×2,50 m) va fi delimitat stânga-dreapta de parapete metalice mixte, zincate.

Pantele transversale pe pod vor fi de 2% dinspre ax înspre longrinele marginale din beton armat care susţin parapetele metalice, iar panta longitudinală a podului va fi “in doua ape” de la mijloc înspre capete.Podul nu are oblicitate şi nici guri de scurgere, apele p luviale fiind drenate prin casiurile din beton de la capetele acestuia.

Gabaritul podului în sens transversal va fi: 2×2,50 m+2×0,62 m = 6,24 m.

Lungimea totală a podului(incluzand şi zidurile întoarse): L tot = 16,20 m.
Infrastructura

În vederea racordării cu terasamentele, în spatele culeelor se vor executa plăci de racordare din beton armat C25/30. La ambele capete ale podului se vor executa casiuri din beton pentru drenarea apelor pluviale.

Albia si apărările de maluri: amonte şi aval pe ambele maluri, pe lungimi de câte 5 m se vor executa apărări de maluri din gabioane iar la capetele acestora se vor dispune prismuri din anrocamente cu greutate G>200 kg/anrocament.

În secţiune transversală apărările de maluri din gabioane vor avea înălţimea de 2,50 m ( câte 3 gabioane dispuse prin retragere unul peste calălalt) iar la baza lor şi sub acestea se vor dispune saltele din gabioane de dimensiuni 3,50×0,50 m.

De asemenea, saltelele de gabioane de dimensiuni 2,00×0,50 m sunt dispuse şi sub pod în faţa culeelor pentru protecţia rostului elevaţie-fundaţie împotriva afuierilor.
Realizarea sistemelor individuale de colectare și epurare a apelor uzate în comuna Blandiana, în satele Acmariu, Blandiana și Răcătău

Apele uzate menajere evacuate din instalaţiile sanitare interioare preluate de sistemul individual adecvat de colectare si epurare a apelor uzate sunt trecute printr-un separator de grasimi si apoi colectate in bazine vidanjabile cu V=5mc,

Structura terenului se va reface la terminarea lucrărilor, funcţie de tipul existent la execuţia lucrărilor.

Racordurile de la construcţii se vor realiza din ţevi din PVC, cu 0 min = 160 mm avand o lungime de 14625 m si un numar de 530 racorduri

Colectoarele de canalizare vor fi pozate la o adâncime corespunzătoare cerinţei pentru asigurarea pantei necesare pentru a transporta gravitaţional apele uzate către SIA prevăzute precum si de evitarea pericolului de îngheţ.

Conductele se vor poza in şanţuri, pe un pat de pozare din nisip compactat de 10 cm.

Peste generatoarea superioara a acestora se va pune in opera un strat de nisip de 10 cm, care se va compacta manual. Pana la cota superioara a şanţului, deasupra stratului de nisip se vor realiza umpluturi cu balast (in zonele carosabile), respectiv cu pământ (in zonele verzi). Pământul in exces se va evacua in locaţia indicat de către Beneficiar.

Conductele utilizate pentru execuţia colectorului de canalizare, vor fi din PVC-KG cu îmbinare etanşa, ele având următoarele caracteristici:

diametrul exterior: De 160 mm;
clasa de rigiditate: SN 8;
viteza minima a apei uzate menaje> 0,70 m/sec ^ viteza maxima a apei uzate menaje < 5,0 m/sec
gradul de umplere a=0,7 pentru colectoarele de canalizare a apelor uzate din sistemul separativ, pentru 0<450mm
panta minima constructive de pozare a conductelor din canalul collector PVC-4%

Lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei sunt :
– Amenajare alei de acces si spatii verzi .

Publicitate

Știri

9 mai, Ziua Europei: Ce semnificaţii are pentru români această zi

Publicat

acum 4 ore

în

09/05/2024

Simona Lodroman

ZIUA EUROPEI este de fapt o triplă sărbătoare pentru poporul român: proclamarea independenţei de stat a României la 9 mai 1877, Victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de- Al Doilea Război Mondial la 9 mai 1945 şi Ziua Europei.

Proclamarea independenţei statale la 9 mai 1877 nu a fost un act spontan, ci o încununare a strădaniilor tot mai numeroase din acei ani, o aruncare peste bord a ultimei verigi a suzeranităţii otomane.

În acea zi memorabilă, Mihail Kogălniceanu declara în Parlamentul ţării: ‘Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare’. Independenţa astfel proclamată trebuia consfinţită şi apărată pe câmpul de lupta spre a putea fi impusă forţelor militare turceşti şi recunoscută apoi de puterile europene.

Al doilea eveniment se referă la ziua de 9 mai 1945, zi în care Aliaţii din cel de-al doilea război mondial au obţinut victoria împotriva Germaniei naziste, punând astfel capăt celei mai pustiitoare conflagraţii din istoria continentului european.

Cel de al treilea eveniment este ZIUA EUROPEI – ‘Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă. Contribuţia pe care o poate aduce civilizaţiei o Europă organizată şi activă este indispensabilă pentru menţinerea unor relaţii paşnice… Nu am reuşit să realizăm o Europă unită şi ne-am confruntat cu războaie’.

ZIUA EUROPEI. Istoric

În fiecare an, la 9 mai, se serbează Ziua Uniunii Europene, pentru a marca istorica declaraţie de la 9 mai 1950 a ministrului francez de externe Robert Schuman, prin care propunea un plan de colaborare economică între Franţa şi Germania, pentru eliminarea rivalităţilor seculare dintre cele două state.

Decizia a fost luată de Consiliul European de la Milano, în 1985.

Declaraţia Schuman a stat la baza amplului proces de construcţie a unei Europe unite. Statele Beneluxului şi Italia s-au alăturat Franţei şi Germaniei şi, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda. Aceste state au semnat, la 25 martie 1957, Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE).

Pe parcurs, procesul de integrare economică a fost acompaniat de procesul de integrare politică a statelor membre.

Ulterior, la acest complex proiect de construcţie europeană s-au alăturat Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), iar la 1 mai 2004, noi zece state: Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria şi la 1 ianuarie 2007 Bulgaria şi România. Uniunea Europeană are în prezent 27 de state membre.

Printre evenimentele de diplomaţie publică şi culturală care au loc cu acest prilej se numără manifestările comune organizate sub egida preşedinţiei Uniunii Europene: mese rotunde, expoziţii de carte şi fotografii, proiecţii de filme artistice şi documentare, distribuirea de materiale promoţionale despre ţările europene. Acţiunile dedicate sărbătoririi acestei Zile europene continuă pe tot parcursul lunii mai.

Ziua Uniunii Europene nu înseamnă numai data de naştere a proiectului european, ci şi o zi a bucuriei de a fi împreună, o zi a voinţei de solidaritate, o zi a marii comunităţi din care fac parte toţi cetăţenii UE. Poate fi definită, astfel, ca ziua cetăţenilor unei ‘Europe Unite’, care s-a construit de-a lungul deceniilor ca o unitate în diversitate.

Cât de europeni se simt românii

Un studiu realizat anul trecut arată că peste 65% dintre români consideră că aderarea la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje, în timp ce 23% dintre ei afirmă contrariul.

Procentul românilor care se consideră cetățeni europeni este de 71,4%, față de 68,6% în mai 2014. Ponderea celor care nu se consideră cetățeni europeni este sensibil mai scăzută în aprilie 2015 (22,6%), față de mai 2014 (27,7%).

Românii asociază în primul rând Uniunea Europeană cu dreptul la liberă circulație (84%). Urmează cu 72,7% democrația și drepturile omului și pacea cu țările vecine (72,4%). 67,5% dintre locuitorii ţării privesc UE ca un furnizor de securitate și siguranță, răspunsurile la acest item fiind influențate și de faptul că în contextul tensionat din regiune, apartenența la UE a fost prezentată și percepută ca un factor determinant în asigurarea securității României.

În acelaţi timp, 63% dintre respondenți asociază Uniunea Europeană cu dezvoltarea economică, 58,9% cu locurile de muncă, 58,9% cu lupta împotriva corupției, iar 54,1% cu exploatarea resurselor naturale.

Citește mai mult

Știri

9 mai, Ziua Proclamării Independenţei de Stat a României

Publicat

acum 5 ore

în

09/05/2024

Simona Lodroman

La 9 mai, sărbătorim proclamarea Independenței de Stat a României

La 9 mai 1877 a fost proclamată Independenţa României ca urmare a declanşării Războiului de Independenţă al României, parte a Războiul ruso-turc din anii 1877 – 1878.

În 1877, la această dată, ministrul de Externe de la acea vreme, Mihail Kogălniceanu, declara în Camera Deputaţilor: “Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare”. A doua zi, pe 10 mai, independenţa a fost proclamată din nou şi votată de către Camerele reunite, după care a fost promulgată de către domnitorul Carol I şi publicată în Monitorul Oficial. După făurirea statului naţional român, în 1859, prin Unirea Moldovei cu Ţara Românească, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, statul român a trecut la înfăptuirea unei serii de reforme pentru modernizării ţării care au constituit temelia proclamării şi, ulterior, a cuceririi independenţei de stat. România continua să fie vasală Imperiul Otoman, era silită să recunoască suzeranitatea otomană, să plătească un tribut anual şi să accepte stăpânirea Porţii în Dobrogea, la gurile Dunării, iar independenţa ţării devenise un ideal al tuturor românilor. Războiul ruso-turc, izbucnit în aprilie 1877, a constituit ocazia ideală pentru ca România să-şi câştige independenţa, iar implicarea ţării, oficializată prin actele adoptate de Adunarea Deputaţilor şi de Senat, în zilele de 29 şi 30 aprilie 1877, a decis soarta conflictului şi stabilirea învingătorilor. Pe acest fond, la 9 mai 1877, ministrul de Externe Mihail Kogălniceanu spunea: ‘Suntem dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă… Guvernul va face tot ce va fi în putinţă ca starea noastră de stat independent şi de sine stătător să fie recunoscută de Europa’. A doua zi, pe 10 mai, independenţa a fost proclamată din nou, de Camerele reunite, după care domnitorul Carol I a acceptat-o proclamând Independenţa de Stat a României.

La 9 mai 1877 a fost proclamată Independenţa României ca urmare a declanşării Războiului de Independenţă al României, parte a Războiul ruso-turc din anii 1877 – 1878. La începutul anului 1877, vasală Imperiul Otoman, România era silită să recunoască suzeranitatea otomană, să plătească un tribut anual şi să accepte stăpânirea Porţii în Dobrogea, la gurile Dunării, iar independenţa ţării devenise un ideal al tuturor românilor. Astfel, izbucnirea Războiul ruso-turc în aprilie 1877, a reprezentat ocazia ideală pentru a profita de contextul internaţional în realizarea independenţei României. În aprilie 1877, România a semnat convenţia cu Rusia prin care permitea armatei ruse să treacă pe teritoriul ei şi să ocupe linia Dunării până la gura Oltului. În temeiul aceleiaşi convenţii, armata română s-a angajat să fie concentrată în Oltenia de sud. La 9 mai 1877, ministrul de Externe de la acea vreme, Mihail Kogălniceanu, declara în Camera Deputaţilor: “Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare… Suntem dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă… Guvernul va face tot ce va fi în putinţă ca starea noastră de stat independent şi de sine stătător să fie recunoscută de Europa”. A doua zi, la 10 mai, Camerele reunite au proclamat şi votat independenţa României, iar domnitorul Carol I a promulgat-o, fiind apoi publicată în Monitorul Oficial. Totodată, Guvernul român a hotărât încetarea plăţii tributului de 914.000 lei, suma fiind direcţionată către bugetul Armatei.

Pe front, în iunie, trupele ruse au trecut Dunărea şi au început operaţiile pe teritoriul Imperiului Otoman, dar s-au lovit de rezistenţa lui Osman Paşa, la Plevna, fiind nevoite să oprească înaintarea. Astfel, 38.000 de soldaţi români şi 108 tunuri, parte a Diviziilor 2 şi 4 infanterie şi a unei divizii de rezervă, au intrat în toiul războiului de peste Dunăre, potrivit Enciclopedia României. La 30 august 1877, trupele române şi ruse vor porni un atac urmat de cucerirea redutei Griviţa 1 de către români. Două luni mai târziu, românii au cucerit şi cetatea Rahova. Plevna a reuşit să reziste până la 28 noiembrie, fiind încercuită de trupele ruso-române. Osman Paşa a încercat să străpungă încercuirea şi să se retragă, dar manevra sa a eşuat, astfel încât el şi armata sa s-au predat. După căderea Plevnei, trupele române au trecut la asedierea Vidinului, iar cele ruse au pornit în grabă către Constantinopol. După ce au cucerit Plovdiv (Filipopol) şi Edirne (Adrianopol) şi au ajuns în apropierea capitalei la 18 ianuarie 1878, Turcia a fost nevoită să ceară un armistiţiu. În acest context, la 19 februarie 1878 s-a semnat tratatul de la San Stefano. Tratatul recunoştea, printre altele, independenţa României, întărită la Congresul de la Berlin din vara anului 1878. România a fost recunoscută ca stat independent şi i s-a restabilit autoritatea asupra Dobrogei. Portului Constanţa i-a fost asigurat accesul direct la Marea Neagră. Rusia câştiga, însă, gurile Dunării şi relua în stăpânire judeţele din sudul Basarabiei, care fuseseră retrocedate României prin tratatul de pace de la Paris din 1856.

Citește mai mult

Știri

Joia din Săptămâna Luminată: Ce nu ai voie să faci în această primă joi după Paște

Publicat

acum 6 ore

în

09/05/2024

Simona Lodroman

Joia din Săptămâna Luminată: Ce nu ai voie să faci în această primă joi după Paște

Săptămâna Luminată este prima săptămână de după Duminica Paștilor. Este o perioadă foarte importantă pentru lumea creștină, în care se spune că porțile Raiului sunt larg deschise.

Se spune în popor că Săptămâna Luminată este consacrată morților. Această este denumită și Săptămâna Blajinilor sau Paștile Morților.

Conform unei tradiții populare, în această perioadă Raiul este deschis, iar cei adormiți sunt primiți în Rai, indiferent de păcatele pe care le-au făcut de-a lungul vieții. Pentru creștinii greco-catolici această perioadă simbolizează victoria. Credincioșii ortodocși și greco-catolici nu țin post până duminică, iar tradiția spune că, după cel mai lung post de peste an, urmează cea mai puțin restrictivă săptămână pentru creștini. În această perioadă, toate lucrurile se umplu de lumina sfântă a învierii Domnului, în biserică se sting toate luminile și numai candela de pe Sfântă Masă din Sfântul Altar rămâne aprinsă, prevestind parcă intrarea într-o săptămână cu totul aparte. Spațiul întunecos reprezintă chipul morții și al iadului în care a coborât Hristos cu sufletul Său. Candela aprinsă de pe Sfânta Masă este sufletul viu și îndumnezeit al Mântuitorului coborât la iad.

Joia Luminată

Joia Luminată mai e numită şi Joia Verde, iar tradițional, este o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Tradiția populară spune că cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, în unele zone rurale, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.