Știri
APIA : Au fost stabilite măsuri excepționale cu caracter temporar pentru producătorii din sectorul fructe
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură informează potenţialii beneficiari că au fost stabilite măsuri excepționale cu caracter temporar pentru producătorii din sectorul fructe, prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale – OMADR nr.243/2017, pentru retragerea de pe piaţă în vederea distribuirii gratuite.
Beneficiarii măsurii excepţionale pot fi organizaţiile de producători din sectorul fructelor, recunoscute în conformitate cu art.154 din Regulamentul (UE) nr.1308/2013 al Parlamentului
European și al Consiliului (…) cu completările ulterioare, precum și producătorii de fructe care nu sunt membri ai acestor organizații.
Sunt eligibile următoarele produse din sectorul fructelor destinate consumului în stare proaspătă:
- merele clasificate la codul NC 0808 10;
- perele clasificate la codul NC 0808 30;
- prunele clasificate la codul NC 0809 40 05;
- piersicile și nectarinele încadrate la codul NC 0809 30; (e) cireșele clasificate la codul NC 0809 29 00.
Beneficiarii produselor retrase sunt persoanele cărora li se asigură asistența specializată de către destinatarii prevăzuți la art. 411 alin.(3) din OMADR nr.694/2008 privind condițiile de recunoaștere a organizațiilor de producători și a grupurilor de producători recunoscute preliminar în sectorul fructe și legume (…) cu modificările și completările ulterioare, și care beneficiază de aceste cantități suplimentar față de cantitățile din aceste produse pe care destinatarii le achiziționează în mod obișnuit.
Cantitățile de produse retrase sunt distribuite gratuit către:
- asociații sau fundații care furnizează servicii sociale pentru diverse categorii de persoane aflate în risc de excluziune socială și asigură masa beneficiarilor și/sau derulează activități de preparare și distribuire de hrana și ajutoare alimentare;
- unități penitenciare, școli, instituții publice de educație și tabere de vacanță pentru copii, precum și către instituții/unități/centre publice de asistență socială, spitale, care beneficiază de aceste cantități suplimentar față de cantitățile pe care le achiziționează în mod obișnuit din aceste produse.
Cantitatea eligibilă pentru sprijinul financiar excepțional este de maximum 500g/săptămână pentru o persoană, distribuirea fiind făcută cel puțin o dată pe săptâmână.
Destinatarii trebuie:
- să respecte normele prevăzute de Reg. (UE) nr.1308/2013 al Parlamentului European și al
Consiliului (…) cu completările ulterioare, precum și pe cele emise în temeiul acestuia;
- să țină o contabilitate a stocurilor separată în cazul operațiunilor respective;
- să se supună controalelor prevăzute de dreptul Uniunii Europene și
- să prezinte documentele justificative privind destinația finală a fiecărui produs în cauză, sub forma unui certificat de recepție sau a unui document echivalent care să ateste preluarea, de către o terță parte, a produselor retrase, în vederea distribuirii lor gratuite.
Producătorii interesaţi depun la Centrele judeţene APIA o notificare cu privire la intenţia de retragere de la comercializare a unor cantităţi de produse. Notificarea este verificată la nivelul Centrului judeţean în ceea ce priveşte conformitatea, eligibilitatea solicitantului şi a produselor, corelaţia cu datele înregistrate în IACS.
Formularistica este prevăzută în anexele 1 și 2, ce fac parte integrantă din OMADR mai sus menționat.
Producătorul este contactat de inspectorii APIA pentru a stabili programul operaţiunilor de retragere deoarece acestea trebuie să se desfăşoare sub monitorizarea APIA pentru a fi eligibile (control de nivel I). În termen de 30 de zile de la finalizarea operaţiunilor, producătorii depun la centrele judeţene APIA cererea de plată. Se realizează apoi controalele de nivel II şi dosarele de plată sunt trimise la APIA Central unde are loc verificarea administrativă şi plata sprijinului financiar.
Agenția va monitoriza zilnic cantităţile de produse care fac obiectul măsurii retragerii de pe piată şi va sista aplicarea acestei măsuri la data epuizarii cantității alocate României.
Stabilirea valorii sprijinului financiar se face pe baza cuantumurilor maxime stabilite prin Anexa II la R. (CE) 2017/1165.
Produs | Sprijin maxim (euro/100 kg) |
Distribuire gratuită | |
Mere | 16,98 |
Piersici şi nectarine | 26,90 |
Pere | 23,85 |
Prune | 34,00 |
Cireşe | 48,14 |
Costurile de transport (Anexa nr. IV la R (CE) nr. 2017/892)
Distanţa între locul de retragere şi locul de livrare | Costuri transport (euro/to)* |
Mai puţin de 25 km | 18,20 |
Între 25 şi 200 km | 41,40 |
Între 200 şi 350 km | 54,30 |
Între 350 şi 500 km | 72,60 |
Între 500 şi 750 km | 95,30 |
750 km sau mai mult | 108,30 |
* Supliment pentru transportul refrigerat 8,5 euro/to |
Costurile de sortare şi ambalare pentru produsele retrase de pe piaţă în scopul distribuirii gratuite (Anexa nr. V la R (CE) nr. 2017/892)
Produs | Costuri de sortare şi ambalare (EUR/tonă) |
Mere | 187,7 |
Pere | 159,6 |
Piersici | 175,10 |
Nectarine | 205,80 |
Alte produse | 201,1 |
Pentru conversia în lei se foloseşte cursul de schimb al BCE din ultima zi a lunii anterioare celei în care a avut loc operaţiunea de retragere de la comercializare.
Știri
Recepție a lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei
Transapuseana, recepție a lucrărilor pe lotul 1
Vineri 26 aprilie a avut loc recepția lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei, care totalizează nu mai puțin de 43 de kilometri.
Anunțul a fost făcut de Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliului Județean Alba.
„O investiție pe cât de costisitoare, pe atât de necesară. Ca inginer, pot zice că lucrările sunt de nota 10 și de „jos pălăria!”. Ca vicepreședinte al Consiliului Județean, transmit că am respectat, termenul de finalizare a lucrărilor”, a precizat Marius Hațegan.
Lungimea totală a drumului modernizat este de 78,42 kilometri.
Autoritățile județene afirmă că modernizarea Transapusenei este importantă pentru județul Alba, dar și pentru România, întrucât va îmbunătăți semnificativ infrastructura rutieră și va facilita accesul la arealele turistice din zonă.
Știri
Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire
Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea
Știri
29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România
Zi dedicată în România veteranilor de război
Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.
Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.
În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.
Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.
De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.
Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.
sursa: agerpres.ro
-
Știriacum 7 zile
Mesaje, urări şi felicitări pe care să le transmiţi de SFÂNTUL GHEORGHE 2024
-
Politicăacum 2 săptămâni
Revoluția de la 1848 din Transilvania: Pe 18 aprilie, la Blaj avea loc prima adunare a românilor din Transilvania
-
Divertismentacum 7 zile
Ce nume se sărbătoresc de SFANTUL GHEORGHE 2024. Cui îi spunem ”la mulți ani” | radiounirea.ro
-
Știriacum o săptămână
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum 2 zile
Sâmbăta lui Lazăr: Ce nu ai voie să faci cu o zi înainte de Florii
-
Știriacum o zi
Crenguțele de salcie: Semnificația uneia dintre cele mai cunoscute tradiții românești de Florii
-
Știriacum 22 de ore
Începe SĂPTĂMÂNA MARE: Ce trebuie să faci în fiecare zi în această perioadă
-
Știriacum o săptămână
Eticheta nu e o simplă formalitate: Codul Bunelor Maniere. Care sunt regulile de bază