Rămâi conectat

Știri

Angajatorii nu găsesc specialiști, șomerii nu găsesc angajatori

Publicat

în

Află de pe radiounirea.ro că România este țara cu puțini șomeri, dar cu mulți oameni fără ocupație. Angajatorii nu găsesc specialiști, șomerii nu găsesc angajatori. Avem puţini şomeri dar mulţi oameni fără ocupaţie.

Piața muncii din România este o mare necunoscută atât pentru autorități, cât și pentru specialiști. Cifrele sunt adeseori contradictorii, datele oficiale nu corespund decât parțial realității demografice, iar discrepanțele sunt foarte mari de la o regiune la alta sau între urban și rural.
Oficial, o ducem bine: rata șomajului din România, de 6,9% în aprilie, potrivit datelor INS, este una dintre cele mai mici din Europa (unde media este de 9,7%) și a revenit la nivelul anului 2009, imediat după începutul crizei economice, când valul de concedieri nu făcuse încă ravagii în economia locală.
Sunt practic doar 628.000 de persoane fără serviciu, în timp ce numărul salariaților din economie a urcat din nou peste pragul de 4,5 milioane angajați, în martie 2015, și a revenit și el la valori pe care nu le mai atinsese din iulie-august 2009: „Am atins din nou nivelul pre-austeritate”, se laudă premierul Victor Ponta pe Facebook.
Dacă luăm în calcul rata șomajului anunțată de Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă (ANOFM), care se raportează strict la oamenii care se înscriu în evidențele birourilor de șomaj, România stă și mai bine: sunt doar 485.000 de oameni fără serviciu, iar rata șomajului e apropiată de cea din perioada de boom economic, 5,3%.

Citeşte şi Gata cu „politia” concediilor medicale! Camera Deputatilor a decis ca angajatii vor scapa de controalele la domiciliu

Sunt două realități esențiale pe care statisticile INS și ANOFM nu iau în calcul atunci când anunță rate ale șomajului atât de mici: cele 3 milioane de români plecați la muncă în străinătate (dacă îi scădem pe aceștia, baza de calcul se schimbă semnificativ) și populația din mediul rural, majoritar neocupată (dar care apare ca fiind implicată în activitățile agricole, ceea ce este fals).

Greu de angajat în România, chiar dacă sunt multe joburi libere

Exodul de forță de muncă în străinătate din ultimii ani a scos din țară tocmai oamenii cel mai bine pregătiți (specialiști, meseriași), lăsând România cu un deficit de personal calificat uriaș, în ciuda numărului mare de „neocupați” (tineri, oameni din rural sau de vârstă apropiată pensionării cu caliicări care nu se mai cer în piață).
Astfel, 61% dintre angajatorii din România spun că au dificultăţi în ocuparea posturilor vacante, tocmai pentru că nu găsesc specialiști sau oameni cu minimă calificare printre cei care nu au job, potrivit unui studiu recent al Manpower. Procentul este mult deasupra mediei globale de 38%, plasând România pe locul 5 în topul ţărilor cu cele mai răspândite dificultăţi legate de personalul calificat, după Japonia, Peru şi Hong Kong, şi la egalitate cu Brazilia. Ponderea angajatorilor români care resimt dificultăţi a crescut cu 21 de puncte procentuale faţă de anul trecut – când 40% dintre angajatori semnalau dificultăţi – atingând cea mai mare cotă din ultimii 6 ani.

Rata de ocupare în România, una dintre cele mai mici din UE

Avem puțini șomeri cu acte în regulă de la biroul de șomaj, însă multe persoane fără ocupație, cu toate că fac parte din populaţia în vârstă de muncă (15-64 ani). În România în anul 2014, rata de ocupare era de 61%, mult sub media pe UE de 65%. Cele mai recente date Eurostat arată că România se află pe a șasea poziție de la coada clasamentului ocupării în UE-28. Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) este extrem de mică, de doar 22,5%, în timp ce la nivelul UE aceasta depășește 30 de procente. În plus, în România 28,3% din totalul persoanelor ocupate erau concentrate în sectorul agricol, situație radical diferită de restul țărilor UE, unde aproape nicio țară nu depășește nivelul de 10% persoane cu activități agricole.
Rata ocupării în România are cele mai ridicate valori pentru bărbaţi (68,7%, faţă de 53,3% pentru femei) şi pentru persoanele din mediul rural (61,7%, faţă de 60,5% în mediul urban). Distribuţia pe grupe de ocupaţii relevă faptul că lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit reprezentau 23,3% din totalul populaţiei ocupate. Ponderi însemnate în totalul populaţiei ocupate deţineau muncitorii calificaţi (15,8%), lucrătorii în domeniul serviciilor precum şi specialiştii în diverse domenii de activitate (13,5%).

Everestul șomajului din Europa – Grecia și Spania

România stă bine în statisticile europene referitoare la șomaj, însă cifrele sunt înșelătoare, după cum am arătat. Comparativ cu celelalte țări din Europa, România are una dintre cele mai mici rate ale șomajului – doar 8 țări din UE stau mai bine decât țara noastră. Țara din UE cu cea mai mică rată a șomajului este Germania – 4,7%, în timp ce, la polul opus, se află Spania și Grecia, cu probleme uriașe pe piața muncii – șomaj de 22,7%, respectiv 25,4,% potrivit Eurostat.

România, rată uriașă a șomerilor din rândul tinerilor

România nu mai stă la el de bine în statisticile privitoare la șomajul în rândul tinerilor. Rata șomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani este de 24% în România, peste media UE, de 20% și mult peste situația din alte țări europene. Spre comparație, în Germania doar 7% dintre tineri sunt șomeri, în Austria și Danemarca 10%, în Olanda 11, iar în Cehia 15%. Din perspectiva tinerilor fără job, țările cu cele mai mari probleme sunt, de asemenea, Grecia și Spania, cu 50% șomeri din grupa de vârstă sub 25 de ani, urmate de Croația – 45% și Italia – 42%.

Sursa:realitatea.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

Recepție a lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei

Publicat

în

Transapuseana, recepție a lucrărilor pe lotul 1

Vineri 26 aprilie a avut loc recepția lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei, care totalizează nu mai puțin de 43 de kilometri.

Anunțul a fost făcut de Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliului Județean Alba.

„O investiție pe cât de costisitoare, pe atât de necesară. Ca inginer, pot zice că lucrările sunt de nota 10 și de „jos pălăria!”. Ca vicepreședinte al Consiliului Județean, transmit că am respectat, termenul de finalizare a lucrărilor”, a precizat Marius Hațegan.

Lungimea totală a drumului modernizat este de 78,42 kilometri.

Autoritățile județene afirmă că modernizarea Transapusenei este importantă pentru județul Alba, dar și pentru România, întrucât va îmbunătăți semnificativ infrastructura rutieră și va facilita accesul la arealele turistice din zonă.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire

Publicat

în

Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea

A fost semnată autorizația de construire, în cartierul Recea din Alba Iulia, a unui complex ce va cuprinde un teren multisport, dar și locuri de joacă, inclusiv cu dotări speciale pentru copiii cu dizabilități.
Atât terenul cât și locul special de joacă sunt rezultatul propunerilor albaiulienilor, în cadrul procesului de bugetare participativă.
Terenul multisport va fi unul sintetic, amenajat și dotat corespunzător pentru practicarea mai multor sporturi, iar în întregul complex vor fi plantate vegetație, arbuști și arbori.
În acest moment se lucrează la caietul de sarcini, urmând ca lucrările să fie scoase în cel mai scurt timp la licitație, valoarea totală estimată a investiției fiind de 3,34 milioane lei.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România

Publicat

în

Zi dedicată în România veteranilor de război

Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.

Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.

În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.

Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.

De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.

Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.

sursa: agerpres.ro

 


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba