Știri

Firmele care reduc activitatea, primesc bani pentru șomajul tehnic, pe perioada stării de urgenţă

Publicat

acum 4 ani

în

23/03/2020

Angajatorii care reduc activitatea ca urmare a efectelor epidemiei COVID-19 pot beneficia de plata indemnizaţiei din bugetul asigurărilor pentru şomaj, pe perioada stării de urgenţă, pentru cel mult 75% dintre angajaţii care au contracte individuale de muncă active, potrivit ordonanţei publicate sâmbătă în Monitorul Oficial.

Plata indemnizaţiei pentru companiile care reduc activitatea se va realiza în baza unei declaraţii pe propria răspundere din care să reiasă faptul că angajatorul înregistrează o diminuare a încasărilor din luna anterioară depunerii declaraţiei, cu un procent de minimum 25% faţă de media încasărilor din ianuarie – februarie 2020 şi că nu are capacitatea financiară de a plăti toţi angajaţii.

Indemnizaţia se acordă şi salariaţilor angajatorilor care întrerup activitatea total sau parţial în baza deciziilor emise de autorităţile publice competente şi deţin certificatul de situaţii de urgenţă emis de ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.

Potrivit actului normativ, indemnizaţia este supusă impozitării şi plăţii contribuţiilor sociale obligatorii iar calculul, reţinerea şi plata impozitului pe venit, a contribuţiei de asigurări sociale de stat (pensii, n.r.) şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se realizează de către angajator din indemnizaţiile încasate din bugetul asigurărilor pentru şomaj.

Plata din bugetul asigurărilor pentru şomaj a indemnizaţiilor se realizează în cel mult 30 de zile de la depunerea documentelor.

Cheltuielile din bugetul asigurărilor pentru şomaj efectuate pentru plata indemnizaţiilor se pot acoperi din fonduri externe nerambursabile prin Ministerul Fondurilor Europene, în limita sumelor alocate şi în conformitate cu prevederile şi regulile de eligibilitate aplicate.

Angajatorii trebuie să depună prin poştă electronică, la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, o cerere semnată şi datată de reprezentantul legal şi lista persoanelor care urmează să beneficieze de şomaj tehnic asumată de reprezentantul legal al angajatorului.

Pe perioada stării de urgenţă, instituite prin Decretul 195/2020, pentru perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă, din iniţiativa angajatorului, care urmare a efectelor produse de coronavirusul SARS-CoV-2, indemnizaţiile de care beneficiază salariaţi se stabilesc la 75% din salariul de bază şi se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj. Suma nu trebuie însă să depăşească 75% din salariul mediu brut pe economie.

Un număr de 200.000 de contracte de muncă suspendate au fost înregistrate la nivelul acestei săptămâni, a declarat, vineri, ministrul Muncii, Violeta Alexandru.

„Din datele pe care le avem la dispoziţie în Registrul Electronic al Evidenţei Salariaţilor – Revisal, rezultă în acest moment un număr în această săptămână de aproximativ 200.000 de contracte de muncă suspendate. Sigur, situaţia este în evoluţie, dar nu se vede o evoluţie îngrijorătoare în acest moment, în sensul că cifrele nu variază foarte mult de la o zi la alta. Sigur, e o situaţie gravă, faptul că 200.000 de oameni nu mai au contractele în plină forţă şi le au suspendate, în mod evident este o situaţie foarte grea. Nu văd încă schimbări de la o zi la alta. De aceea noi ne-am pregătit cu o estimare în jurul cifrei de 300.000 – 400.000 (de contracte de muncă suspendate, n.r.) pentru această perioadă, acoperită de decretul preşedintelui (starea de urgenţă, n.r.)”, a afirmat Violeta Alexandru, la Digi 24.

Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 a fost publicată sâmbătă în Monitorul Oficial.

Sursa:dcbusiness.ro

Alte articole etichetate cu:activitatea bani firmele perioada reduc somajul tehnic starii urgenta

Publicitate

Știri

Recepție a lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei

Publicat

acum 18 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Transapuseana, recepție a lucrărilor pe lotul 1

Vineri 26 aprilie a avut loc recepția lucrărilor pe lotul 1 al Transapusenei, care totalizează nu mai puțin de 43 de kilometri.

Anunțul a fost făcut de Marius Hațegan, vicepreședinte al Consiliului Județean Alba.

„O investiție pe cât de costisitoare, pe atât de necesară. Ca inginer, pot zice că lucrările sunt de nota 10 și de „jos pălăria!”. Ca vicepreședinte al Consiliului Județean, transmit că am respectat, termenul de finalizare a lucrărilor”, a precizat Marius Hațegan.

Lungimea totală a drumului modernizat este de 78,42 kilometri.

Autoritățile județene afirmă că modernizarea Transapusenei este importantă pentru județul Alba, dar și pentru România, întrucât va îmbunătăți semnificativ infrastructura rutieră și va facilita accesul la arealele turistice din zonă.

Citește mai mult

Știri

Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire

Publicat

acum 22 de ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea

A fost semnată autorizația de construire, în cartierul Recea din Alba Iulia, a unui complex ce va cuprinde un teren multisport, dar și locuri de joacă, inclusiv cu dotări speciale pentru copiii cu dizabilități.

Atât terenul cât și locul special de joacă sunt rezultatul propunerilor albaiulienilor, în cadrul procesului de bugetare participativă.

Terenul multisport va fi unul sintetic, amenajat și dotat corespunzător pentru practicarea mai multor sporturi, iar în întregul complex vor fi plantate vegetație, arbuști și arbori.

În acest moment se lucrează la caietul de sarcini, urmând ca lucrările să fie scoase în cel mai scurt timp la licitație, valoarea totală estimată a investiției fiind de 3,34 milioane lei.

Citește mai mult

Știri

29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România

Publicat

acum 23 de ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Zi dedicată în România veteranilor de război

Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.

Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.

În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.

Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.

De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.

Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.

sursa: agerpres.ro