Rămâi conectat

Social-Economic

Alba Iulia, orașul cu cei mai mulți șomeri, la finele lui ianuarie 2023, potrivit ultimelor statistici. Municipiile Blaj și Aiud completează top 3

Publicat

în

Alba Iulia, orașul cu cei mai mulți șomeri, la finele lui ianuarie 2023, potrivit ultimelor statistici. Municipiile Blaj și Aiud completează top 3

Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii ianuarie 2023 în judeţul Alba a fost de 5881 persoane, în crestere cu 84 persoane (+1,4%) comparativ cu luna anterioara și cu 452 persoane (+8,3%) comparativ cu luna ianuarie 2022.

Femeile reprezentau la această dată 46,6% din numărul total al şomerilor ( 2743 femei).

In mediul urban, cel mai mare număr de şomeri înregistrat la Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Alba a fost în Alba Iulia (413 persoane), urmat de Blaj (371 persoane), Aiud (197 persoane), Câmpeni (184 persoane), Sebeș (184 persoane), iar in mediul rural , comunele cu cel mai mare număr de şomeri înregistraţi sunt: Jidvei (480 persoane), Cetatea de Balta (343 persoane), Sona (207 persoane), Rosia Montana (174 persoane), Ighiu (173 persoane), Scărişoara (160 persoane), Craciunelu de Jos (148 persoane).
Ponderea numărului de şomeri înregistraţi în totalul populaţiei cu vârstă de muncă (bărbați 16-65 ani și femei 16-62 ani ), în luna ianuarie 2023 a fost de 2,6% ( 2,5% femei). Dintre oraşe, cu cele mai mari ponderi se remarcă: Câmpeni (4,1%), Blaj (3%) si Abrud (2,4%), iar cu cele mai mici ponderi orașele Teius (0,7%), Alba Iulia (0,9%) și Cugir (1%). În mediul rural cele mai mari ponderi ( peste 10%) ale numărului de şomeri înregistraţi în numărul total al populaţiei cu vârstă de muncă s-au înregistrat în comunele: Scărişoara (19,2%), Cetatea de Balta (18,1%), Jidvei (14,4%), Albac (13,1%), Craciunelu de Jos (11,1%), Hoparta (10,8%), Rosia Montana (10,3%) si Garda de Sus (10%). Valoare sub 1% s-a înregistrat în comunele: Bucerdea Granoasa (0,3%), Stremt (0,4), Galda de Jos si Santimbru (0,8%), Ciugud si Salistea (0,9%), iar in comunele Ceru Bacainti si Cut nu s-a inregistrat nici un somer.

 În luna ianuarie 2023 rata şomajului a fost de 3,9% (4% femei), mai mare decat rata înregistrată în luna corespunzătoare din anul 2022, 3,6% (3,6% femei).

Structura după nivelul de instruire arată că 70,8% din şomerii înregistraţi sunt absolvenţi ai învăţământului primar, gimnazial şi profesional, 24,5% sunt persoane cu studii liceale şi postliceale şi 4,7% persoane cu studii superioare.

Rata şomajului a fost în luna ianuarie 2023 de 3,9% (3,8% în decembrie 2022 și 3,6% în ianuarie 2022), peste nivelul ratei înregistrate la nivel național (3,1%).În rândul femeilor rata şomajului a fost de 4% (3,9% in luna anterioara si 3,6% in luna ianuarie 2022), iar în rândul bărbaţilor de 3,9% (3,8% în decembrie 2022 și 3,6% în ianuarie 2022). În funcţie de rata şomajului, judeţul Alba se situează în luna ianuarie 2023 pe locul 24 în ierarhia județelor ordonate crescător.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Societate

Alba, unicul județ din România cu cel puțin o expoziție etnografică în fiecare comună

Publicat

în

Alba, unicul județ din România cu cel puțin o expoziție etnografică în fiecare comună

Cu ocazia organizării manifestărilor dedicate ,,Sărbătorii Libertății de la Blaj”, eveniment aflat sub semnul Bicentenarului nașterii eroului Avram Iancu, județul Alba scrie istorie prin lansarea și promovarea proiectului ALBA ETNOGRAFICĂ – unicul județ din România cu cel puțin o expoziție etnografică în fiecare comună (83 de expoziții etnografice în cele 67 de comune ale județului Alba).

Pe Câmpia Libertății din Blaj, în zilele de 18 și 19 mai, se va desfășura proiecția a nu mai puțin de 83 de producții audiovizuale, realizate cu meticulozitate de Centrul de Cultură „Augustin Bena” în ultimele 18 luni, pentru cele 83 de expoziții etnografice desfășurate în județul Alba. Aceste expoziții etnografice sunt un adevărat tribut adus tradițiilor și identității culturale din fiecare comună a județului.

Momentul culminant al evenimentului va fi lansarea albumului și arhivei „ALBA ETNOGRAFICĂ”, o colecție bogată de imagini autentice, materiale audiovizuale și informații utile, incluzând localizarea și datele de contact ale fiecărei expoziții etnografice. Această inițiativă are ca scop promovarea și conservarea patrimoniului cultural imaterial al județului Alba și oferă o perspectivă unică asupra tradițiilor și obiceiurilor locale.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Societate

Prin ce se evidențiază expoziția etnografică Hopârta

Publicat

în

Expoziția etnografică Hopârta: Prin ce se evidențiază

Carul tractat de boi sau vaci era principalul element al inventarului agricol dintr-o gospodărie ţărănească implicat în majoritatea demersurilor cotidiene, aspect evidenţiat şi de expoziţia etnografică Hopârta.

În timpul iernii carul era înlocuit cu sania. Plugul, grapa, sapele, coasa erau de asemenea indispensabile unei gospodării.

Interiorul casei compusă dintr-o sigură cameră unde se desfăşurau toate activităţile familiei era relativ modest, compus din: pat cu şurdeu, lădoi, masă, blidar, ladă de zestre şi război de ţesut. Locuinţa era împodobită cu lepedee, şterguri, perne cu feţe cusute cu modele tradiţionale, geometrice sau florale. În lada de zestre se ţineau hainele de sărbătoare şi zestrea fetei compusă din diferite obiecte textile lucrate în casă cu o deosebită grijă. Pe pereţi, pe blidare şi poliţe se ţineau vasele de lut smălţuite sau simple dar împodobite cu ornamente florale sau din lemn. Costumul popular filtrat de-a lungul timpului de preocupări diurne, de pauperizare, de influenţe exterioare este simplu predominând albul şi negrul la cere se adaugă în proporţii reduse gri, bej, bleu şi mai rar roşu. Nu există diferenţe notabile în costumul popular local ele fiind dictate exclusiv de iscusinţa meşterului.

Portul femeiesc este compus din chimeşă brodată, poale din material alb, păsturi de culoare neagră, cheptăruţ purtat peste iie confecţionat din macister de culoare neagră cu motive florale cusute uneori cu mărgele sau paiete colorate, brâul cu mărgele şi ţinte, cusut cu motive verzi, negre şi albastre.. Pe cap se purta năframă din păr sau mătase, mai ales de culoare neagră cu flori brodate tot cu aţă neagră. Încălţămintea preferată erau papucii cu tureac înalt cu 18 găuri încheiaţi într-o parte.

Portul bărbătesc era mai simplu decât cel femeiesc compus fiind din: izmene şi cămaşă ţesute din in sau cânepă, şerpar din piele cu trei catarame şi doua buzunare în care se ţineau actele, banii şi briceagul, cheptar din piele de miel cu brâu. Pe cap se purta, în timpul verii, pălărie din păr fin de culoare închisă cu mununi de mărgele de diferite culori sau pălărie din paie împletită cu boruri drepte şi primă maro. Iarna se purta căciula din piele de miel. În picioare se purtau opinci.

sursa: cjalba.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Societate

Forțe proaspete în echipa Jandarmeriei Alba

Publicat

în

În echipa Jandarmeriei Alba, forțe proaspete

Jandarmeria Alba le spune bun venit în echipă noilor colegi, Adriana, Marian și Paul, absolvenți ai Școlilor Militare de Subofițeri de Jandarmi de la Drăgășani și Fălticeni.

Aceștia au fost repartizați la Inspectoratul de Jandarmi Județean „Avram Iancu” Alba.

La debutul în carieră, aceștia vor parcurge o perioadă de 6 luni de tutelă profesională, care îi va iniția în tainele meseriei de jandarm.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba