Știri

Alba Iulia, la 1900 : 32 de străzi și peste 11.000 de locuitori

Publicat

acum 5 ani

în

30/04/2019

Locuitorii vechiului oraş Alba Iulia au fost obligaţi de autorităţile austriece, după 1715, să se mute în zona mlăştinoasă situată la estul Cetăţii. Aici s-a închegat în secolele XVIII şi XIX noul oraş. Fortificaţia ridicată de habsburgi între 1714-1738 era protejată de un teren lat de circa 500 metri, numit spre oraş esplanadă, iar spre câmp deschis glacis. În aceste zone era interzisă construirea de edificii. Însemnările vremii arată că locuitorii au primit despăgubiri în bani şi loturi gratuite de pământ, pe care să-şi ridice case.

Proiectat de arhitectul Cetăţii de secol XVIII, Giovanni Morando Visconti, noul oraş Alba Iulia a fost prima urbe modernă din Transilvania. Potrivit unui studiu realizat de istoricul Gheorghe Anghel, fost director al Muzeului Naţional al Unirii, oraşul avea străzi drepte intersectate de alte străzi drepte. Forma lui a fost determinată de cursul Ampoiului, de canalul Mureşului şi de mlaştinile existente în perimetrul său.

Când vine vorba de dezvoltarea noului oraş, aceasta a fost una lentă. În 1900, avea o populaţie de 11.507 locuitori, ocupând locul al doisprezecelea între oraşele Transilvaniei. În perioada la care facem referire limitele noului oraş erau următoarele:spre sud, existau locuinţe până în zona actualei autogări, spre vest, strada Traian;spre est, numai strada Mărăşeşti era locuită până la linia ferată, iar spre nord locuinţele orăşenilor ajungeau până la intrarea în strada Mărăşeşti şi până la cimitirul evreiesc.

Oraşul, împărţit în şapte sectoare. Sectoarele I şi II cuprindeau centrul oraşului, între străzile fostă Primăverii şi Avram Iancu. Sectorul IIIse numea Ampoi şi cuprindea zona dintre străzile Avram Iancu, vechea stradă Ampoi şi Vasile Alecsandri;sectorul IVcuprindea cartierul Lipoveni;sectorul Vse numea Hăiuşul, cu străzile Bucureşti, Primăverii şi Popa Laurean;sectorul VIcuprindea cartierul Maieri cu străzile Siretului, Iaşilor, fosta Stradă a Republicii şi Traian;sectorul VIIcuprindea fortificaţia.

Primăria oraşului, dominată de funcţionari şi primari ai stăpânirii austro-ungare, a dat străzilor oraşului denumiri legate de personalităţile istorice ale Ungariei şi Transilvaniei, de ocupaţiile locuitorilor şi de localităţile apropiate spre care se orientau acestea.

Strada principală de la Gară până în centru, se numea Szecheny, numele unei personalităţi culturale a Ungariei, întemeietorul Academiei, Teatrului Naţional şi a Bibliotecii Naţionale a Ungariei. Paralelă cu aceasta, s-a aflat strada Traian, care a primit numele după vestigiile romane descoperite aici în secolul al XIX-lea. Aceeaşi stradă principală situată în zona parcului şi pieţii Iuliu Maniu, purta denumirea de Bulevardul Huniade, glorificându-1 pe Iancu de Hunedoara, iar în continuare până la ieşirea din oraş, se numea Strada Lepeş.

În partea deesta oraşului era cartierul Lipoveni, cu două străzi:Strada Drâmbarului, actuala stradă Mărăşeşti şi strada Sfântul Nicolae, actuala Axente Sever, fostă Doja. Tot în această zonă se afla şi Strada Ampoiului care s-a amenajat după 1860, pe vechiul curs al râului, mutat în urma inundaţiilor catastrofale din anii 1851 şi 1857 prin actualul cartier Bărăbanţ .

Spre nordse afla şi uliţa Şurilor, actuala Vasile Alecsandri. Spre centru se aflau străzile Teiuşului, actuala stradă Călăraşi şi Strada Avram Iancu, care se numea Korona. Strada Iazului se numea Strada Pielarilor, după meşteşugarii care arghiseau pieile şi utilizau multă apă din iazul Morilor.

Din centru spre est, se aflau următoarele străzi:vechea Stradă 30 Decembrie se numea Strada Centrală, strada actuală Primăverii purta numele lui Bethlen Gabor(principele Transilvaniei între anii 1613 – 1629). Următoarea stradă, Andrei Mureşan, s-a numit Strada Şanţului, după canalul de drenaj care se varsă în Ampoi, iar Strada Bucureşti se numea Spitalului, după imobilul care s-a construit aici în 1884. Celelalte artere care intersectau cele trei principale s-au numit:Şetrarilor (fostă strada Parcului), Teilor s-a numit Strada Teiuşului, strada Trandafirilor, strada Camil Velican s-a numit Vinţului. Actuala Stradă Coşbuc, partea stângă, s-a numit Apafi, principele Transilvaniei între 1661 şi 1690, iar partea dreaptă s-a numit Bisericii, după lăcaşul de cult unitarian. Strada Mihai Eminescu, partea stângă, s-a numit Bathory, iar partea dreaptă Strada Mare Grecească, iar actuala Stradă Mărăşti s-a numit Mică Grecească. Mai spre sud, actuala Stradă a Plevnei şi parţial Strada Olteniei s-au numit Mureşului.

În cartierul Maieri, Strada Siretului s-a numit Râtului, iar Strada Iaşilor era Gării.

În Cetatea ridicată în secolul al XVIII-lea existau trei străzi principale. Actuala stradă Mihai Viteazul, s-a numit Ferencz, după numele împăratului Francz Iosif. Strada Unirii, acum Nicolae Iorga, purta numele împărătesei Elisabeta, iar cea a Bibliotecii, acum Gabriel Bethlen, purta numele episcopului Bathyani, întemeietorul bibliotecii cu acelaşi nume.

Străzi dispărute

Între 1850-1918, în Cetate au mai existat o serie de străzi, acum dispărute:Franciscanilor, Fortificaţiei, Aurel Vlaicu, Pavilionului, Monetăriei, Arsenalului, Magazinelor. Toate erau în zona de sud a fortificaţiei ridicate de austrieci. În jurul Catedralei Romano-Catolice exista o stradă care s-a numit Domului sau Capitlului. Locul de plimbare al locuitorilor oraşului era Aleea Promenadei, situată în jurul Cetăţii şi străjuită, de o parte şi de alta, de o plantaţie de castani şi salcâmi, din care s-au mai păstrat câţiva până în anii 1970. „Dacă autorităţile române ar fi protejat această zonă şi n-ar fi dat-o pentru expropriere la reforma agrară din 1921-1927, oraşul ar fi avut o zonă de agrement deosebită, iar Cetatea s-ar fi bucurat de un spaţiu de protecţie şi ar fi îndeplinit toate condiţiile de a fi declarat monument de valoare deosebită, înscris pe lista UNESCO“, susţine istoricul Gheorghe Anghel.

Sursa:historia.ro

Alte articole etichetate cu:11000 locuitori 1900 32 de strazi Alba Iulia

Publicitate

Știri

Teren multisport în cartierul Recea din Alba Iulia: Autorizație de construire

Publicat

acum 2 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Alba Iulia: Autorizație de construire pentru un teren multisport în cartierul Recea

A fost semnată autorizația de construire, în cartierul Recea din Alba Iulia, a unui complex ce va cuprinde un teren multisport, dar și locuri de joacă, inclusiv cu dotări speciale pentru copiii cu dizabilități.

Atât terenul cât și locul special de joacă sunt rezultatul propunerilor albaiulienilor, în cadrul procesului de bugetare participativă.

Terenul multisport va fi unul sintetic, amenajat și dotat corespunzător pentru practicarea mai multor sporturi, iar în întregul complex vor fi plantate vegetație, arbuști și arbori.

În acest moment se lucrează la caietul de sarcini, urmând ca lucrările să fie scoase în cel mai scurt timp la licitație, valoarea totală estimată a investiției fiind de 3,34 milioane lei.

Citește mai mult

Știri

29 aprilie: Ziua Veteranilor de Război în România

Publicat

acum 3 ore

în

29/04/2024

Lucian DĂRĂMUȘ

Zi dedicată în România veteranilor de război

Ziua veteranilor de război este marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.

Aceasta a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, iar data aleasă este cea la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.

În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, a fost necesară jertfa a peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), în vederea atingerii obiectivului, respectiv acela al eliberării şi al reîntregirii naţionale. Luptele duse pe teritoriul ţării au făcut, de asemenea, circa 650.000 de morţi în rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.

Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul amintit anterior. Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.

De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului „Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010). În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.

Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.

sursa: agerpres.ro

Citește mai mult

Știri

LUNEA MARE, prima zi din Săptămâna Patimilor: Ce să faci pentru a avea noroc, spor şi sănătate în casă

Publicat

acum 4 ore

în

29/04/2024

Simona Lodroman

LUNEA MARE, prima zi din Săptămâna Patimilor: Ce să faci pentru a avea noroc, spor şi sănătate în casă

Începând cu ziua de Florii (Duminica Intrării în Ierusalim a Domnului) s-a intrat în ultima săptămână a Postului Paştilor, numită Săptămâna Patimilor (Săptămâna Mare), în care creştinii se pregătesc să întâmpine marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos

De luni începe Săptămâna Patimilor, o perioadă de pocăinţă şi îndreptare duhovnicească pentru toţi creştinii, care încheie astfel vremea de pregătire sufletească pentru cea mai mare sărbătoare creştină.

În biserici se vor oficia în fiecare seară Deniile, slujbe prin care credincioşii îl “petrec” pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte şi Înviere. Fiecare zi din această săptămână are o semnificaţie aparte, în care credincioşii rememorează evenimentele din ultimele zile din viaţa pământească a Mântuitorului, înainte de Înviere.

Credincioşii care nu calcă des pragul bisericii ştiu despre Săptămâna Mare, numită şi Săptămâna Patimilor, doar că urmează Floriilor şi precede Învierea. Însă fiecare zi are o semnificaţie aparte, despre care amintim astăzi.

Ca obiceiuri și superstiții, în Lunea Mare, femeile încep curățenia de Paște. Se scoate totul afară, se aerisește casa ca să iasă toate relele de peste iarnă, se văruiește și se spală totul. “Să nu te prindă Paștele în necurățenie, că te blesteamă casa!”

În fiecare zi se organizează slujbe, numite și Denii. Luni seara – Denia pentru Marţea Mare: se vorbește despre pilda celor zece fecioare, care aşteptau venirea Mirelui pentru Nuntă, cu candele în mâini. Dar numai cinci dintre ele au avut înţelepciunea de a lua şi ulei. Candela fără ulei „de rezervă” reprezintă grija exclusivă pentru viața pământească, neglijând viața veșnică. După modelul fecioarelor înțelepte, omul trebuie să aibă grijă în viața aceasta să-și facă „rezerve” (milostenii, fapte bune, iubire față de aproapele etc.), cu care își va ține aprinsă candela .

Lunea mare = Pildele pentru ucenici

Biserica a stabilit ca în această zi să se facă pomenirea lui Iosif, fiul patriarhului Iacob, şi a smochinului ce s-a uscat prin blestemul Domnului. Iosif, fiul cel mic al patriarhului Iacov, născut din Rahila, era invidiat de fraţii lui mai mari, care, pentru a scăpa de el, l-au aruncat într-o fântână părăsită, apoi l-au scos şi l-au vândut unui negustor de sclavi pentru 30 de arginţi. Povestea lui este asemănătoare cu a lui Iisus, invidiat de iudei şi vândut de ucenicul lui, Iuda, pentru 30 de arginţi.

Sufletul necredincios e ca un smochin neroditor

Tot în Lunea mare se reaminteşte de smochinul cel neroditor, care s-a uscat prin blestemul Domnului (Matei 21, 17-19). Sfântul Evanghelist Marcu, vorbind despre smochinul neroditor, spune:
“Iar a doua zi ieşind ei din Betania, Domnul a flămânzit. Şi văzând un smochin de departe, având frunze, a mers să vadă dacă va găsi ceva în el. Venind la el, n-a găsit decât frunze, că nu era încă vremea smochinelor. Şi a zis Iisus smochinului: Nimeni să nu mai mănânce rod din tine în veac” (Marcu 11, 12-14).
Matei mai spune: “Îndată s-a uscat smochinul” (Matei 21, 19). Istoria smochinului a fost aşezată în Lunea Mare ca un îndemn la credinţă şi umilinţă. Fiecare suflet lipsit de roadă duhovnicească e asemuit cu smochinul care se usucă prin blestem şi este trimis la focul veşnic, scrie romaniatv.net.